Curs 4 - Aplicarea legii penale in timp

 Ipoteza acelor raporturi juridice de drept penal in care momentul la care actul de
conduita se produce si momentul la la care actul de conduita este judecat sunt
guvernate de legi diferite
 In aplicarea Codului penal 1969 un asemenea moment a intervenit in … cand au fost
limitate limitele de pedeapsa

Principiile care guverneaza aplicarea legii penale in timp

o Retroactivitatea legii penale mai favorabile – traditie care a dat nastere unei dispute
extrem de interesante cu privire la mecanismul de aplicare a legii penale. Sursa
problemelor decurge din faptul ca la momentul la care intervine un act de conduita
de natura sa produca anumite consecinte juridice in planul dreptului penal poate fi in
vigoare o lege iar la momentul producerii ultimelor consecinte a a ctului de conduita
poate fi in vigoare a doua lege, lege care poate fi diferita de cea in vigoare la
momentul judecarii cauzei
o Legiuitorul recunoaste acele infractiuni susceptibile de o desfasurare in timp :
- Infractiune contra persoanei , prin actul de conduita se produce o vatamare a
integritatii, se agraveaza, duce la moartea persoanei
- Infractiuni continuate
Ne intereseaza momentul epuizarii infractiunii -> cel care genereaza efecte din
perspectiva aplicarii legii penale in timp
- Actul de conduita + rezultat sub imperiul unei legi, judecata sub imperiul altei legi
o Principiile care guverneaza dreptul penal impun ca niciiun comportament …. si nicio
pedeapsa sa nu fie stabilita sau aplicata in lipsa unei legi in vigoare la data actului
respectiv de conduita
o Orice restrangere a drepturilor individuale trebuie sa decurga dintr-o lege, sa fie
necesara intr-o societate democratica si proportionala cu scopul urmarit
Prevederea in lege – verificata in cadrul analizei aplicarii legii penale in timp
Principiile care guverneaza aplicarea legi penale in timp tin de activitatea legi
penale, retroactivitatea legii care dezincrimineaza, retroactivitatea legii penale mai
favorabile in situatii tranzitorii, retroactivitatea legii mai favorabile in cazul faptelor
definitiv judecate si aplicarea legii penale temporale.

1. Activitatea legii penale - se aplica infractiunilor savarsite in timpul in care se afla in

vigoare
- Data savarsirii infractiunilor, intrare si iesire din vigoare a legii
- Data savarsirii infractiunilor – intelesul notiunii descris de legiuitor
o Este analizata in cadrul termenelor de prescriptie a raspunderii penale
prin indicarea situatiilor derogatorii de la regula conform careia data
savarsirii infractiunii este data actiunii sau neactiunii
o Termenul de prescritptie incepe sa curga de la data savarsirii infractiunii
o Infractiuni progresive – data actiunii sau inactiunii este momentul
savarsirii infractiunii, insa efectele faptei respective se analizeaza in raport
de legile care s-au succedat incepand cu acest moment
Rezultatul se amplifica fara vointa faptuitorului
 o Infractiuni continue – data savarsirii infractiunii este data incetarii actiunii
sau incatiunii
Rezultatul se amplifica in timp prin vointa faptuitorului (ex : furtul de
curent electric)
o Infractiuni continuate – data savarsirii ultimei actiuni sau inactiuni
Mai multe acte de executare – fiecare poate sa conduca la tragerea la
raspundere penala
o Infractiuni de obicei – data savarsirii ultimului act
Presupun mai multe acte de executare, dar amplificarea in timp produce
ilicitul penal.

Data savarsirii faptei este importanta pentru ca orice lege care intervine dupa acest act de
executare are relevanta doar daca ea incrimina la randul ei fapta.
Principiul activitatii legii penale impune verificarea la momentul savarsirii faptei a
existentei unei legi care sa descrie consecinte ale actului de conduita in sfera ilicitului
penal.
Exceptie : aplicarea legi de dezincriminare – in acest caz executarea pedepselor, a masurilor
educative si a masurilor de siguranta precum si toate consecintele penale ale hotararilor
inceteaza prin intrarea in vigoare a legii noi
Art 4 – intervenirea unei legi ulterioare care scoate fapta de conduita sdin sfera ilicitului
penal produce efecte retroactive indiferent la momentul la care a intervenit aceasta lege
ulterioara
Diferenta abrogarea unui text de lege vs. dezincriminarea
Abrogarea – incetarea efectelor unui act normativ
Dezincriminarea – iesirea faptei din sfera ilicitului penal
- Art 4 din codul penal actual este explicat prin legea de punere in aplicarea a
noului cod penal – dispozitiile referitoare la dezincriminare sunt aplicabile si in
situatiile in care o fapta determinata comisa sub imperiul legii vechi nu mai
constitutie infractiune potrivit legii noi ca urmare a modificarii elementelor
constitutive ale infractiunii inclsuiv a formei de vinovatie ceruta de lege pt
existenta infractiunii. Dezincriminarea nu presupune situatia in care fapta
descrisa de norma abrogata este incriminata de legea noua sau de o alta lege in
vigoare chiar sub o alta denumire, dezincriminarea exista atunci cand odata cu
abrogarea normei incriminarea nu se mai regaseste in alte texte de lege. Pt
constatarea discriminarii nu are relevanta disparitia denumirii sub care a fost
incriminata fapta in norma abrogata.
Exemple – vezi pag 39
….
Codul penal actual dezincrimineaza infractiuni prevazute atat in codul penal anterior cat si in
legi penale. Lista dezincriminarilor – expunerea de motive

At. 8 – Legea 39/2003, art 323 Codul Penal 1969 – in reglementarea anterioara o grupare
constituita ca atare in vederea savarsirii d einfractiuni era considerata periculoasa prin ea
insasi si fiecare din mebri acelei grupari……
D 12/2014 ICCJ
  Legea de dezincriminare se apreciaza in raport de toate elementele constitutive ale
infractiunii

Aplicarea pe insitutii autonome

Art 5. NCP + Legea de punere in aplicare art 5