Sunteți pe pagina 1din 7

ANATOMIE SEM 2 – CURS 4: FORMAREA VALVELOR

VALVELE ATRIOVENTRICULARE
VALVA MITRALA:
- Cuspida anterioara se formeaza prin delaminarea partii inf a
septului intermed.
Fig 1.
- Cuspida posterioara se formeaza dintr-o pernita endocardica care la
randul ei delamineaza.
Pe fata inf a cuspidelor se prind trabecule muscuare ventriculare. La un
moment dat acestea se restrang partial de pe peretele ventricular si devin
MUSCHI PAPILARI. Spre capatul de insertie fasciculele musculare sufera o
transformare fibroasa si devin CORZI TENDINOASE.
VALVA TRICUSPIDA:
- cuspida septala se formeaza prin delaminarea portiunii intermed a
septului intermediar
- cuspidele ant si post se form din pernitele endocardice omonime

VALVULELE ARTERIALE, VALVULELE SEMILUNARE


Se formeaza din proeminente endocardice care sufera pe fata sup un
proces de cavitatie.
Cordajele tendinoase pot ramane partial sau integral muscularizate
- ! strut cordes (= cordaje orgolioase) - cand muschii nu involueaza
Cand proc de cavitatie nu are loc la valvulele semilunare, lumenul poate
sa nu se tumerizeze sau sa se tumerizeze partial si se numeste ARTREZIE.
(se poate intampla si la cuspide). Valvulele atrezice sunt cu aspect carnos,
nemiscate si cu dimensiuni modificate.
TESUTUL EXCITOCONDUCTOR
Are origIne neuroectodermala, celulele neurale migrand in int cordului
prin mai multe zone dar in sp prin arcurile brahiale.

 Arterele se fac prin:


1. inmugurire din aorta (pe de o parte), dar se fac si din
2. angioblasti care ajung in cord si patrund in miocard, grupandu-se
in mase celulare care apoi se tumerizeaza.
Cele 2 orig intra in jonctiune una cu alta.

 Venele se fac prin inmugurire din sinusul venos.

 Scheletul fibros provine din cardioglie care sufera o metamorfozare


fibroasa datorita contextului mecanic in care sunt plasate
elementele scheletului fibros.

MALFORMATII
De pozitie:
- ECTOPIE ABDOMINALA
o tulburari ale descensusului -> exces de descensus -> cordul se
dezvolta in abdomen.

- ECTOPIE STERNALA
o cand inima e cu vf in sus si nu se unesc plicile laterale
 inima poate sa se dezvolte in afara toracelui (acoperita
sau nu de piele).

- ECTOPIE CERVICALA
o cordul ramane la baza gatului

2
Defectele de sept atrial:
- Persistenta lui FORAMEN PRIMUM:
o intre marginea septului prim si a septului intermed –
malformatie grava insotita intotdeauna de malformatii de
cuspide si sept intermed, uneori exisand un ventricul unic,
partial septat

- Persist FORAMEN SECUNDUM


o orificiul nu e foarte mare; nu are o semnificatie importanta,
se opereaza usor

- Persist FERESTREI OVALE


o cele doua septuri princip nu au crescut suficient si nu se
suprapun

- Persisit CONDUITULUI INTRASEPTAL – cand falx septic nu


fuzioneaza cu septul secund

 Importanta defectelor septale atriale


- Apar in mod cert tulburari de hemodinamica
- Explica trombembolia paradoxala (trombus=cheag in vas) (embolie=
cand se rupe o bucatica din el, pleaca si obtureaza un alt vas);
explica de ce atunci cand exista un defect de sept atrial, un
fragment de tromb din AD poate migra in marea circulatie si sa
produca o embolie cerebrala.

Defectele de sept ventricular:


- Fereastar ovala = bottalo
- Lipsa totala a septului ventricular cand cordul este tricamereal (ca la
reptile).
- inchiderea partiala a partii musculare (a septului muscular) = orificiu
Roger
- lipsa septului membranos = defect de sept membranos - nu la fel
de grav

3
Defectele de sept ventricular pot fi sit in partea trabeculata, pot fi sit in
jurul septului membranos (perimembarnoase), pot fi sit in jurul crestei
supraventriculare si pot fi supra- sau infracristale si pot fi in segmentul de
evacuare a ventriculului drept (In con) = defecte conale.

Defecte de sinus:
- La cornul stang al sinusului venos primitiv poate sa persiste vena
cava superioara care se termina in vena brahiocefalica stanga

Tulburari de formare a septului intermed:


- Lipsa de formare a septului: apare persistenta de canal
atrioventicular care are 5 valve→Atriile comunica larg cu ventriculii
→exista tulburari de sept atrial si intermediar si 5 valve.

Defecte de valva, pot fi:


- stenoze sau atrezii
- Lipsa unor valve (cel mai cunoscut – or aortei bivalvular)
- Variabile la nr de muschi papilari, mai ales in VD (mai multi, mai
putini sau deloc)

Inchiderea precoce in viata fetala a comunicarii interatriale:


- Nu mai trece sg prin AS si nici prin VS, drept urmare ventriculul nu
se mai tumerizeaza si are o cavitate foarte mica = hipertrofie
congenitala a ventriulului stg (impropiu)/ sind norwood – frecvent
la britanici

Malformatii de sept spiral: Exista FEREASTRA AORTICOPULMONARA


In viata intrauterina exista in mod normal un sunt arterial de la dreapta la
stanga, numit CANALUL ARTERIAL, acesta uneste originea arterei
pulmonare stangi cu partea distala a crosei aortice; se inchide imediat
dupa nastere, daca nu, boala se numeste persistenta d ecanal arterial –

4
boala cianogena (cel mai usor de operat; pui pensa si legi). Dupa nastere
se transf in LIGAMENT ARTERIAL iar pe sub el trece laringeul recurent
stang; acest laringeu poat fi comprimat in:
- In hipertrofia AS
- In tumorile pulmonare care fac adenopatii in hil, prin comprimarea
lui apare vocea bitonala = paralizarea a jumatate din corzile vocale.

Malformatii complexe:
Tetralogia fallout: foarte frecventa, garava, exista cura chirurgicala
- Aorta calare pe sept (comunica si cu VS si VD)
- Defect septal interventricular (persistenta)
- Stenoza de artera pumonara
- Hipertrofia VD

Fig 2.

1. Sangele intra in AS prin venele pulmon si se angajeaza in orificiul


mitral care are 2 cuspide – ant si post.
2. Sangele ajunge in compartimentul de receptie a VS unde se gasesc
muschii papilari corespunzatori cuspidelor.
3. De aici sg paraseste VS prin compartimentul de evacuare. Partea
distala a acestuia se numeste VESTIBUL AORTIC.
4. Vestibulul aortic este deasupra septului interventricular. Peretii
vestibulului formeaza RADACINA AORTEI.
o In dreapta, la nivelul spatiului subcomisural drept este
reprezentata de SEPTUL MEMBRANOS INTERVENTRICULAR iar
o In stanga,la nivelul spatiului subcomisural stang este
reprezentata de CORTINA AORTICA.
Lobul in care cortina aortica fuzioneaza cu peretele AS se
numeste CONTINUITATE MITROAORTICA.

5
La baza VS exista practic un singur orificiu, denumit ORIFICIU
MITROAORTIC si este subimpartit in:
- ORIFICIUL AORTIC si
- ORIFICIU MITRAL
prin continuitatea mitroaortica.

Fig. 3, Fig. 4

Continuitatea se insera pe cele 2 trigoane fibroase dr si stg si le mentine


in tensiune.
Creasta supraventriculara este limita dintre compartimentul de receptrie
si cel de ejectie.
Fibrele musculare superficiale ale VS vor roti baza ventriculului in sens
antiorar dar mai ales in sens invers decat cel in care se roteste vf VS.
Drept urmare, intre cele doua rotatii, VS sufera o miscare de stoarcere.

TESUTUL EXCITOCONDUCTOR
Are origine neuroectodermala, celulele neurale migrand in interiorul
cordului prin mai multe zone dar in special prin arcurile brahiale.

1. NODULUL SINOATRIAL
Este format din miociti modificati cu caractere embrionare si cu
capacitate de autoexcitare. Se afla la nivelul AD si de la el pleaca
impulsurile. (modificarile de la nivelul AD duc la modificari de ritm)

(Tesut fibros nu transmite curent electric, cel musular da)


Intre podeaua atriului drept si creasta septului interventricular si epicard
se formeaza SPATIUL PIRAMIDAL, ce contine:
o nodulul atrioventricular,

6
o sinusul venos coronarian,
o artera coronara dreapa si
o ramura arterei coronare drepte pt nodulul atrioventricular

2. NODULUL ATRIOVENTRICULAR
Pe trigonul fibros drept e asezat nodulul atriventricular (in scop de izolare
electrica). El se gaseste in spatiul piramidal dar proiectia lui e in poeaua
AD. (Trigonul Koh e proiectia nodulului atioventricular in atriul drept di
spatiul piramidal ) pe aici are drum impulsusl electric.

3. FASCICULUL HIS
Extremitatea anterioara a nodulului se coninua cu fasciculul HIS care are
3 parti:
o preperforata,
o perforata si
o postperforata.
Fascilul e calea de comunicare intre atriul si ventricul.
Fascicul aberant din portiunea preperforanta a fasc his da
Fasciculele aberante din nodul/ramurile in plus din nodul sunt
responsabile de aparitia Tahicardiei supraventriculare: impulsul vine prin
fascicul si gaseste o cale de intoarcere din ram preperforanta si se
intoarce la nodul.