UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE DREPT

DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE

LUCA MARIANA

ANUL 1. SERIA 1. GRUPA 106

 REVOLUȚIILE POT FI SURSĂ DE LEGITIMITATE A STATULUI

În prim plan,voi încerca să definesc conceptele de:stat,revoluție,legitimitate și legalitate,pentru a

putea înțelege anumite noțiuni și legăturile dintre acestea.

Statul este cea mai importantă instituție dintre cele care există intr-o societate.

Prin termenul de stat înțelegem, atât suma a trei elemente și anume: teritoriu,populație și
suveranitate cât și forma organizată a puterii poporului,fiind o accepțiune strict juridică.

Statul reprezintă divizarea societății în guernanți și guvernați ,precum menționează marele profesor
Leon Duguit.

Statul modern se caracterizează prin ideea că puterea poporului se exercită intr-un cadru teritorial ce
privește o comunitate de oameni organizată,puterea este instituționalizată într-o entitate distinctă de cea a
guvernanților ce exprimă voința politică.

Prin termenul de revoluție înțelegem acea schimbare de sens,o schimbare politică semnificativă care
are loc de reguă intr-o perioadă scurtă de timp. Să nu confundăm insă, lovitura de stat cu revoluția ,principala
diferentă fiind, votul popular pentru legitimarea noii puteri.

Legitimitatea poate fi definit drept un fenomen social legat direct de actul întemeierii puterii și care
presupune asumarea conștientă a obligației politice de cei guvernați în cadrul concesului.Legitimitatea puterii de
stat rezultă din doua principii: principiul democrației și cel al majorității.Prin acest fenomen înțelegem și procedura
legitimă prin care se instituie guvenământul, modul în care guvernanții aleg să-și exercite puterea, deoarece
titularul absolut al puterii, al suveranității, este poporul.dacă majoritatea poate să decidă in pofida minorității,
aceasteia din urmă nu-i rămâne decât să se supună deciziei majorității.Atunci când cei care se află la putere aleg să
guverneze prin consens, și nu prin forță, putem discuta despre o putere legitimă.Actele legislative originale
rezultate din revoluții: constituții, legi organice, regulamente sunt acceptate și respectate de întreaga populație
Aceste acte de bucură de legalitate.Legalitatea unui act reprezintă faptul că acel document este conform legii. În
fata legalitățiiautoritățile instituțiilor publice și cetățenii sunt obligați să respecte legea. Prin obligația politică se
demonstrează că nu autoritatea produce legitimitate, ci dimpotrivă legalitea produce autoritatea.

Epoca modernă a conturat și mai mult drept criteriu esential acest fenomen care, la Cicero,in Roma
Antică înseamna premisa trăiniciei și genezei unei forme de guvernământ republican, iar la Magna Charta
Libertatum(Anglia 1215) desemna un acord intre gurvenați și guvernanți. Problema legitimității presupune, în
esență, că nici un guvernământ nu poate funcționa și nu se poate menține fără un minim de legi:timitate.

După înțelegerea acestor termeni putem spune că revoluțiile reprezenta o sursă de

legitimitate,întrucât ele reprezintă momente istorice cu un impact puternic în viața cetățeniilor după cum am
prezentat mai sus.

Un exemplu de legitimitate a puterii de stat o reprezinta Revoluția franceză(1789-1799),exemplu ce

afecteaza profund istoria modernă a Franței,conducândatat la apariția democrației și naționalismului cat și la

Bibliografie

1.Ioan Muraru,Elena Simina Tănăsescu,Constituția României revizuită.Comentarii și explicații 2004

2.Ioan Muraru,Elena Simina Tănăsescu, Drept Constituțional și Instituții politice. 2006
căderea monarhiei și bisericii. Cu acest prilej au avut loc schimbări radicale asupra liberalismului și principiilor
iluministe. Unul din cele mai importante documente,Declarația Drepturilor Omului și ale Cetățeanului, a oferit mai
multă libertate drepturilor omului,în special sclavilor și femeilor.

În concluzie,privind toate aceste aspect prezentate mai sus putem afirma cu ușurință faptul că
revoluțiile pot prezenta o sursă de legitimitate a puterii de stat.

Bibliografie

1.Ioan Muraru,Elena Simina Tănăsescu,Constituția României revizuită.Comentarii și explicații 2004

2.Ioan Muraru,Elena Simina Tănăsescu, Drept Constituțional și Instituții politice. 2006