Sunteți pe pagina 1din 46

CONSTRUCTII CIVILE

CURS RECAPITULARE
Calculul fortei seismice
• 𝐹𝑠 = 𝐹𝑇𝐵 = 𝑐𝐵 𝑀
𝐺
• 𝑀=
𝑔
𝛾𝐼 𝜆𝛽𝜂𝑎𝑔
• 𝑐𝐵 =
𝑞
• 𝛾𝐼 = 0.80 ÷ 1.40
• 𝜆 = 0.85 𝑠𝑎𝑢 1.00
Factorul de comportare q
Cladiri noi Cladiri Existente

Tipul de structura q Tipul de structura q


Clasa H de Clasa M de
ductilitate ductilitate
Cadre, Sistem dual, pereti cuplati din 𝛼𝑢 𝛼𝑢 Structuri de b.a. 2.50
5 𝛼1 3.5 𝛼1
b.a.

Pereti din b.a. 𝛼𝑢 3 structuri cu schelet de beton armat în 2.00


4 𝛼1
concepţie gravitaţională cu panouri de
umplutură de zidărie

Nucleu (flexibila la torsiune) din b.a. 3 2 structuri din zidărie simplă (nearmată) 1.50

Structuri de tip pendul inversat din b.a. 3 2 structuri din zidărie confinată (inclusiv 2.00
cele proiectate conform P 2-75:
Normativ privind alcătuirea, calculul şi
executarea structurilor din zidărie,
reglementare tehnică abrogată)

Tipuri de structuri 𝜶𝒖 structuri de oţel:


𝜶𝟏
• cadre necontravântuite 4.00
• cadre contravântuite cu diagonale 3.00
- Pentru cadre sau structuri duale cu cadre preponderente 1.15 în „X”
cu un nivel • cadre contravântuite cu diagonale 1.50
- Pentru cadre sau structuri duale cu cadre preponderente 1.25 în „V”
cu mai multe niveluri si o singura deschidere • cadre contravântuite excentric 4.00
- Pentru cadre sau structuri duale cu cadre preponderente 1.35
cu mai multe deschideri si niveluri
- Pentru sisteme cu pereti structurali sau structuri duale cu 1.00
pereti preponderenti – cu numai 2 pereti pe fiecare
directie
- Pentru sisteme cu pereti structurali sau structuri duale cu 1.15
pereti preponderenti – cu mai multi pereti
- Structuri cu pereti cuplati sau duale cu pereti 1.25
preponderenti
Factorul de comportare q
pentru cladiri noi cu structura din zidarie
Observatii legate de factorul q
Cladiri noi Cladiri Existente Raport

Tipul de structura q Tipul de structura q qe/qn


Clasa H de Clasa M de
ductilitate ductilitate
Cadre, Sistem dual, pereti 6.75/6.25 4.725/4.375 Structuri de b.a. 2.50 0.37/0.57
cuplati din b.a.

Pereti din b.a. 5 3 structuri cu schelet de beton armat în 2.00 0.30/0.46


concepţie gravitaţională cu panouri de
umplutură de zidărie

Zidarie nearmata 2.20 structuri din zidărie simplă (nearmată) 1.50 0.68

Zidarie confinata 3.125 structuri din zidărie confinată (inclusiv cele 2.00 0.64
proiectate conform P 2-75: Normativ privind
alcătuirea, calculul şi executarea structurilor
din zidărie, reglementare tehnică abrogată)

- La structurile existente din b.a. (altele decat cele cu cadre gravitationale) se observa ca fortele seismice
sunt de 1.75-2.70 ori mai mari fata de cele similare pentru cazul cladirilor noi;
- La structurile existente din b.a. (cu cadre gravitationale) se observa ca fortele seismice sunt de 2.17-3.33
ori mai mari fata de cele similare pentru cazul cladirilor noi;
- La cladirile existente cu structura din ZNA se observa ca fortele seismice sunt de 1.47 ori mai mari fata de
cele similare pentru cazul cladirilor noi;
- La cladirile existente cu structura din ZC se observa ca fortele seismice sunt de 1.56 ori mai mari fata de
cele similare pentru cazul cladirilor noi;
Observatii privind elementele structurale componente
ale unei structuri de rezistenta din b.a.
• Grinzi – elemente orizontale sau inclinate din b.a. cu latimea minima de 20 cm si
𝑁 1 1
cu raportul 𝜈𝑑 = 𝐴 𝐸𝑑 ≤ 0.10. In general ℎ𝑤 ≥ ( ÷ )𝑙
𝑓𝑑𝑐 𝑐 12 8 𝑜
• Stalpi – elemente verticale sau inclinate din b.a. cu dimensiunea minima de 30 cm
𝑁
si cu raportul 0.10 ≤ 𝜈𝑑 = 𝐴 𝐸𝑑 ≤ 0.40 . Cu masuri suplimentare de confinare se
𝑓𝑑 𝑐 𝑐
poate ajunge la 0.65.
ℎ𝑤
• Pereti din b.a. – elemente verticale sau inclinate din b.a. cu raportul ≥4
𝑏𝑤
ℎ𝑠
respectiv 𝑏𝑤 ≥ 𝑚𝑎𝑥 150 𝑚𝑚; unde ℎ𝑠 este inaltimea libera a nivelului
20
• Plansee din b.a. – elemente orizontale sau inclinate din b.a. care separa nivelurile
intre ele si a caror grosime se predimensioneaza sub forma
𝑝𝑒𝑟𝑖𝑚𝑒𝑡𝑟𝑢𝑙 𝑝𝑙𝑎𝑐𝑖𝑖 (𝑐𝑚)
ℎ𝑝𝑙 = + 1 ÷ 2 𝑐𝑚 ≥ 13 𝑐𝑚 pentru izolare fonica la zgomot
180
aerian
Elemente de proiectare
Element Element generale de proiectare SLS ULS
structural
Grinzi b.a. Lungime critica 𝑙𝑐𝑟 𝑙𝑐𝑟 = 1.5ℎ𝑔 𝑙𝑐𝑟 = ℎ𝑔

Distanta intre etrieri s unde 𝑑𝑏𝑙 este ℎ𝑔 ℎ𝑔


𝑠 ≤ 𝑚𝑖𝑛 ; 150; 7𝑑𝑏𝑙 𝑠 ≤ 𝑚𝑖𝑛 ; 200; 8𝑑𝑏𝑙
diametrul minim al barelor longitudinale 4 4

Procent minim de armare r 𝑓𝑐𝑡𝑚


𝜌 ≥ 0.50
𝑓𝑦𝑘

Stalpi b.a. Lungime critica 𝑙𝑐𝑟 unde ℎ𝑐 este cea mai 𝑙𝑐𝑙 𝑙𝑐𝑙
𝑙𝑐𝑟 ≥ 𝑚𝑎𝑥 1.5ℎ𝑐 ; 6
; 600 daca 𝑙𝑐𝑟 ≥ 𝑚𝑎𝑥 ℎ𝑐 ; ; 450
mare dintre dimensiunile sectiunii 𝑙𝑐𝑙 6
< 3 intreaga lungime a stalpului
transversale a stalului iar 𝑙𝑐𝑙 este inaltimea ℎ𝑐
libera a stalpului este critica

Distanta intre etrieri s unde 𝑑𝑏𝑙 este 𝑏0 ℎ𝑔


𝑠 ≤ 𝑚𝑖𝑛 ; 125; 7𝑑𝑏𝑙 𝑠 ≤ 𝑚𝑖𝑛 ; 200; 8𝑑𝑏𝑙
diametrul minim al barelor longitudinale iar 3 4
𝑏0 este dimensiunea minima a sectiunii
utile
𝜈𝑑 0.40 maxim 0.65 cu masuri de Nu trebuie sa depaseasca 0.55
confinare
Procent de armare r 1% ≤ 𝜌 ≤ 4% 0.8% ≤ 𝜌 ≤ 4%

Pereti b.a. Lungime critica 𝑙𝑐𝑟 ℎ𝑠 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑛 ≤ 6 𝑛𝑖𝑣𝑒𝑙𝑢𝑟𝑖


𝑙𝑐𝑟 = 0.40𝑙𝑤 + 0.05𝐻𝑤 cu limitarile 𝑙𝑐𝑟 ≤ 2ℎ𝑠 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑛 ≥ 7 𝑛𝑖𝑣𝑒𝑙𝑢𝑟𝑖
2𝑙𝑤

Dimensiunea minima a etrierilor la zonele 𝑑 ℎ𝑔


𝑑𝑏𝑤 ≥ max( 𝑏𝑙 3 ; 6𝑚𝑚) 𝑠 ≤ 𝑚𝑖𝑛 ; 200; 8𝑑𝑏𝑙
de capete 𝑑𝑏𝑤 𝑠 ≤ 𝑚𝑖𝑛 120; 10𝑑𝑏𝑙 4
Distanta intre etrieri la zonele de capete s
Procent minim de armare r la capete 𝜌 = 0.60% 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑧𝑜𝑛𝑎 𝐴
𝜌 = 0.50% 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑧𝑜𝑛𝑎 𝐵
Structuri pentru cladiri flexibile din punct de vedere functional

• Cladirile flexibile functional sunt acelea la care pe durata de viata


functiunile se pot schimba permanent si necesita spatii largi libere.
• Avand in vedere aceste aspecte, cele mai convenabile structuri de
rezistenta recomandate spre a fi utilizate sunt:

Structura Avantaje Dezavantaje

Structuri in cadre: din lemn, metalice sau Ofera flexibilitate functionala Sunt flexibile din punct de
din b.a. (cele mai utilizate fiind cele din b.a.) vedere structural; drifturi mari
care conduc la dimeniuni mari de
stalpi

Structuri cu nuclee Ofera flexibilitate functionala Sunt mai putin flexibile


suficienta. Zonele de circulatie in structural, prin asocierea
nuclee. nucleelor din b.a.

Structuri duale cu cadre preponderente Ofera flexibilitate functionala Sunt mai putin flexibile
suficienta. structural, prin asocierea
peretilor din b.a.
Structuri pentru cladiri rigide sau semirigide
din punct de vedere functional
• Cladirile rigide sau semirigide functional sunt acelea la care pe durata de
viata functiunile se pot schimba in cadrul unor limite. In general sunt
cladiri cu organizare “celulara” sau “fagure” a spatiului.
• Avand in vedere aceste aspecte, cele mai convenabile structuri de
rezistenta recomandate spre a fi utilizate sunt:

Structura Avantaje Dezavantaje

Structuri duale cu pereti preponderenti Sunt cladiri cu organizare Sunt semirigide din punct de
“celulara” a spatiului. vedere structural; drifturi in
limite normale

Structuri cu nuclee Ofera flexibilitate functionala Sunt mai putin flexibile


suficienta. Zonele de circulatie in structural, prin asocierea
nuclee. nucleelor din b.a.

Structuri cu pereti din b.a. Sunt cladiri cu organizare “fagure” Sunt rigide din punct de vedere
a spatiului. structural, prin asocierea
peretilor din b.a.
Comportare structuri in cadre de b.a.
Comportare structuri DUALE de b.a.
Perioade fundamentale de vibratie
Aspecte privind alegerea tipurilor
de structuri la cladiri civile

S-ar putea să vă placă și