Studiu comparativ al conceptelor

pluridisciplinaritate, interdisciplinaritate şi
transdisciplinaritate

Pluridisciplinaritatea (multidisciplinaritatea) se referă la situația în care o temă

aparținând unui anumit domeniu este supusă analizei din perspectiva mai multor
discipline, acestea din urmă menținându-și nealterată structura și rămânând
independente unele în raport cu celelalte.
 Obiectele de studiu contribuie, fiecare în funcție de propriul specific, la
clarificarea temei investigate. La acest nivel vorbim de o corelare a demersurilor
mai multor discipline în vederea clarificării unei probleme din cât mai multe
unghiuri de vedere.
 La acest nivel/în cadrul acestei abordări, procesele de integrare curriculară se
situează în special la nivelul conținuturilor, al cunoștințelor. De aceea, cele mai
frecvente (și mai clare) demersuri au loc între discipline înrudite (care provin, de
exemplu, din aceeași arie curriculară) sau care devin înrudite datorită temei.
Interdisciplinaritatea
Dacă în cazul pluridisciplinarității vorbim de o „corelare” a eforturilor și a
potențialităților diferitelor discipline pentru a oferi o perspectivă cât mai
completă asupra obiectivului investigat, interdisciplinaritatea presupune o
intersectare a diferitelor arii disciplinare.
 În abordarea interdisciplinară încep să fie ignorate limitele stricte ale
disciplinelor, căutându-se teme comune diferitelor obiecte de studiu, care pot
duce la realizarea obiectivelor de învățare de grad mai înalt, a competențelor
transversale, considerate cruciale pentru succesul în societatea contemporană.
Între acestea se numără și luarea de decizii, rezolvarea de probleme, însușirea
metodelor și tehnicilor de învățare eficientă, antreprenoriatul etc.
 Principiul organizator nu mai este de regulă conținutul, mult prea ancorat în
granițele disciplinare, ci se trece la centrarea pe așa-numitele competențe
transversale. „Aici, conținutul și procedurile disciplinelor individuale sunt
depășite; de exemplu, luarea de decizii și rezolvarea de probleme implică
aceleași principii, indiferent de discipline.”
Transdisciplinaritatea reprezintă gradul cel mai elevat de integrare a
curriculumului, mergând adesea până la fuziune. Fuziunea este, așadar, faza cea
mai complexă și mai radicală a integrării.
 Adoptarea de tip transdisciplinar tinde progresiv către o „decompartimentare”
completă a obiectelor de studiu implicate.
 Abordarea integrată a curriculumului, specifică transdisciplinarității, este
centrată pe „viața reală”, pe problemele importante, semnificative, așa cum apar
ele în context cotidian și așa cum afectează viețile diverselor categorii de
oameni.
 Conținuturile și competențele se integrează în jurul unor probleme. Întrebarea
care orientează demersul transdisciplinar este: Cum îi putem învăța pe elevi să
fie buni cetățeni în viitor? Achizițiile învățării au sens doar prin contribuția lor la
succesul personal și social al tinerilor în contexte culturale și sociale concrete.
 Ca instrument pentru determinarea cadrului conceptual este propusă rețeaua
transdisciplinară.
 Disciplinele formale clasice își pierd capacitatea de a dicta modul de derulare a
instruirii și modelul de proiectare curriculară. Cunoașterea pe care o dobândește
individual este situată într-un anumit context social, economic, politic și
cultural.
 Cele trei abordări pot fi privite ca stadii ale integrării curriculumului și ca etape
în proiectarea de curriculum integrat. Se merge de la progresiv, de la varianta
cea mai apropiată de modelul disciplinar (multidisciplinaritatea) până la
disoluția totală a barierelor disciplinare (transdisciplinaritatea).

Disciplinaritatea, pluridisciplinaritatea, interdisciplinaritatea si

transdisciplinaritatea sunt cele patru săgeti ale unuia si aceluiasi arc: cel al
cunoasterii.
Ca si în cazul disciplinaritătii, cercetarea transdisciplinară nu este
antagonistă ci complementară cercetării pluri si interdisciplinare.
Transdisciplinaritatea este cu toate acestea radical deosebită de pluri si
interdisciplinaritate prin finalitatea sa - întelegerea lumii prezente, finalitate ce
nu se poate înscrie în cercetarea disciplinară. Finalitatea pluri si
interdisciplinaritătii este întotdeauna cercetarea disciplinară.

Deşi era convins că abordarea pluridisciplinară era destinată pentru studierea a

trei mari teme care se suprapun parţial (problemele contemporane, mediul
înconjurător şi tehnologia), D’Hainaut a intuit că ele pot fi mai bine înţelese
dintr-o „perspectivă ce consideră într-un mod mai profund profilul omului pe
care vrem să-l formăm: abordarea
transdisciplinară”.
El şi-a imaginat această perspectivă ca pe o abordare „după care punctul de
intrare să nu mai fie materia, ci demersurile elevului”. O asemenea abordare nu
se mai centrează pe discipline, ci le transcende, subordonându-le omului pe care
vrem să-l formăm. A numit-o transdisciplinară, după semnificaţiile prefixului
trans „dincolo” şi nu „prin”, cum se înţelegea când era vorba de perspectiva
pluridisciplinară sau interdisciplinară.
Louis D’Hainaut identifica trei tipuri de transdisciplinaritate, în funcţie de
parcursul orizontal, vertical sau transversal, înlocuind de această dată conceptele
şi principiile, suport al demonstraţiei teoriilor sale cu demersuri exprimate prin
următoarele verbe şi expresii:
- a comunica (recepţie),
- a comunica (emisie),
- a reacţiona la mediul înconjurător,
- a traduce,
- a se adapta,
- a prevedea,
- a învăţa,
- a decide,
- a alege,
- a aprecia,
- a examina acţiunea,
- a acţiona,
- a aplica,
- a rezolva probleme,
- a crea,
- a transforma,
- a organiza,
- a conduce,
- a explica,
- a abstrage,
- a dovedi
apropiindu-se prin aceasta de ceea ce noi numim astăzi competenţe
transdisciplinare şi intuind totodatăcă intra/inter şi pluridisciplinaritatea sunt
grade diferite ale aceluiaşi fenomen transdisciplinaritatea, teză fundamentală a
concepţiei Grupului Transdisciplinar de la CIRET, Paris.
 2.Indicați în programa școlară (la o disciplină de specialitate) pentru treapta
superioară a liceului sau nivel universitar, două teme cu caracter multidisciplinar
sau interdisciplinar. Argumentati pentru fiecare din cele două cazuri alegerea
făcută. Precizați disciplinele și conținuturile aparținând acestora în succesiunea
logică a conținuturilor lecție.

PROIECT INTERDISCIPLINAR: LIMBA ENGLEZA & MUZICA

Rezumat
Proiectul pe care urmează să îl aplic la clasa a X-a, profilul muzică, din cadrul Liceului de
Artă Ciprian Porumbescu, Suceava este unul cu un pronunțat caracter inter si transdisciplinar.
Pe parcursul a trei săptămâni, timp de două ore pe saptămână, se propune să se readucă în
atenția elevilor sonoritățile diferitelor genuri muzicale și artiștii reprezentativi care le-au dat
viață. În acest sens am ales melodii aparținând unor genuri muzicale diferite care vor fi
identificate, comparate și interpretate.
De asemenea, elevii vor cerceta și diferite aspecte ale vieții artiștilor care le interpretează,
precum și modalitățile prin care aceștia au devenit cunoscuți publicului.
Tot în cadrul acestei unități, elevii vor învăța să utilizeze o gamă largă de cuvinte și expresii
pe care le vor selecta din melodiile audiate, dar și din melodiile preferate ale căror versuri le
cunosc.
Produsele finale al acestui proiect vor consta în realizarea unei prezentari Power-point și a
unui film dedicate personalității artistului lor preferat, mult regretatul Michael Jackson.
Competenţele specifice/obiectivele de referinţă ale unitatii de invatare
1.Obținerea de informații prin receptarea de mesaje orale și scrise în scopul indeplinirii unor
sarcini de lucru;
2.Exprimarea de mesaje orale și scrise în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate;
3.Participarea la interacțiuni verbale, orale pe teme cotidiene și pe teme profesionale.
Materiale folosite
Camera video, camera foto, calculator, scanner, imprimantă, videoproiector, conexiune
internet, software de procesare imagini, filme, texte, internet web browser, manuale, fişe de
lucru, teste initiale, chestionare, fişe de observaţii.
Inceperea proiectului
Elevii clasei sunt impărțiți în șase grupe de lucru a câte patru elevi, fiecare in scopul crearii
unei prezentari Power-Point si a unui film dedicate personalității controversate a lui Michael
Jackson. Grupele de lucru vor primi instrucțiuni clare legate de prezentarea Power-Point
(număr slide-uri, raportul scris-imagine, culoare fundal-culoare font, alegerea unui aspect
legat fie de costumații, pasi de dans, videoclipuri sau controverse din viața și cariera
artistului) și de realizarea filmului (program Windows Movie Maker sau filme inregistrate cu
camera digitală, extensie avi, mov, mpg, wmv, timing maxim cinci minute, capacitate maxim
25 MB). Pentru a face acest proiect cunoscut, va fi nevoie de promovarea filmelor și a
prezentărilor prin intermediul unor publicații create de elevi: afiș, broșură și invitație la
vizionarea acestora. În acest scop, clasa va fi din nou împartita în trei grupe, care se vor ocupa
de crearea afișului, a broșurii și a invitației.
Activitatea de cercetare
Pentru a-si indeplini corect sarcinile de lucru, elevii vor întreprinde cercetări amănunțite pe
internet. Progresul lor va fi monitorizat în permanență de către profesor și dacă este necesar,
acesta va acorda ajutor suplimentar.
Toate acțiunile elevilor au ca scop realizarea unei prezentari Power-point si a unui film cat
mai originale, legate de personalitatea artistului Michael Jackson, prin care sa raspunda la
intrebarea: Ce credeți că își vor aminti oamenii peste o jumatate de secol despre Michael
Jackson?
Crearea prezentării, filmului și a publicațiilor
Pentru a-și putea prezenta și explica cercetările efectuate, elevii vor aduce prezentarea Power-
Point de minim cinci slide-uri, un afiș și o broșură în care vor însera câteva detalii despre
vizionarea filmelor și o invitație la urmărirea și votarea celor mai bune filme, eveniment ce se
va încheia cu acordarea trofeului Little Oscar.
Prezentarile Power-Point, filmele și publicațiile vor concluziona întreaga unitate, raspunzând
la întrebarea esențială Cum ar fi viața noastră fără muzică?.
Pentru a se asigura întelegerea sarcinii de lucru și a modalităților de autoevaluare, elevii vor
primi grila de scorare pentru proiect și ghidul de prezentare pentru broșură. Se vor discuta
criteriile de evaluare în detaliu cu elevii și li se va prezenta un exemplu de o astfel de
prezentare și publicație.
Sustinerea prezentarii finale
Fiecare grupă își va prezenta produsul final : se vor împărti broșurile, afișele și invitațiile
create, iar fiecare grupă își va susține prezentările și filmele, având ca spectatori celelalte
grupe. În final, întreaga clasă va participa la organizarea decernării trofeului Little Oscar
pentru cel mai bun film.
 3. Elaborați un scenariu didactic, sub formă de eseu structurat după momentele
lecției (nu tabel) pe o temă cu caracter interdisciplinar, din programa școlară (cl.
XI, XII). Aveți în vedere pentru fiecare moment al lecției: - competențele derivate
(atenție la formulare! - vezi și taxonomia lui Bloom!) - precizați resursele
procedurale (metode și procedee didactice) - resursa de conținut științific -
resurse materiale și digitale (ilustrați resursele materiale folosite - adică înserați
imagini cu materialele didactice folosite) - realizați feedback-ul și evaluarea
formativă (prezentați în anexă fișe de lucru sau alte materiale folosite în
evaluare) - precizați acțiunea profesorului și a elevului. Realizați anexele de
conținut ștințific.

Tema cu caracter interdisciplinar aleasă de mine se numește "Bioritmuri circadiene și

sezoniere la animale" la disciplina Biologie.Scopul lecţiei este înţelegerea faptului că
animalele desfăşoară o activitate biologică ritmică, în permanentă relaţie cu fenomenele
naturii, a căror perturbare determină dereglări în fizionomia, fiziologia şi comportamentul
acestor vieţuitoare.

Competenţe derivate:
C1: să identifice schimbările determinate de alternanţa zi – noapte în fizionomia şi activitatea
animalelor (bioritmuri circadiene)
C2: să identifice adaptările la mediu ale animalelor (migraţii, hibernare etc.) determinate de
succesiunea anotimpurilor (bioritmuri sezoniere)
C3: să realizeze anumite observaţii asupra comportamentului unui animal apropiat (în funcţie
de alternanţa zi – noapte şi de succesiunea anotimpurilor).

Obiective interdisciplinare (ecologie – literatură, ecologie – educatie estetică, ecologie –

educatie muzicală):
1 – elevii să conştientizeze frumuseţea naturii
2 – pe baza materialului prezentat, elevii să adopte criterii estetice şi morale în aprecierea
valorilor culturale şi ale naturii
3 – elevii să fie capabili să sesizeze prezenţa elementelor naturii (studiate la orele de biologie)
în literatură, pictură, muzică etc.

Resurse procedurale (metode):

lectura, observaţia, audiţia muzicală, dezbaterea, “eseul de cinci minute”

Resurse materiale:
text literar (poezia “Rapsodii de primăvară” de G. Topârceanu); audiţie muzicală ( Tudor
Gheorghe, Rapsodii de primăvară)

Forma de activitate: frontală, individuală, pe grupe

Tipul de lectie: predare-înăţare

Desfăşurarea activităţii:
Începe cu prima etapă a lecției, organizarea clasei ce are în vedere activitatea profesorului de
a organiza împreună cu clasa grupe de câte 4 elevi pe fond muzical Rapsodii de primăvară
cântată de Tudor Gheorghe.
Captarea atenţiei şi reactualizarea cunoştinţelor:
Profesorul pune întrebări referitoare la bioritmurile plantelor- oferă spre audiţie piesa
muzicală „Rapsodii de primăvară” cântată de Tudor Gheorghe, iar elevii răspund la întrebări-
în urma audiţiei, fiecare grupă trebuie să scrie cât mai multe cuvinte legate de natură (reţinute
din textul piesei); citesc tare ceea ce au scris.
Anunţarea temei şi a competenţelor vizate:
Profesorul formulează titlul lecţiei împreună cu elevii și prezintă competenţele şi obiectivele
interdisciplinare vizate. Apoi fiecare grupă dă exemple referitoare la ritmurile biologice ale
animalelor (migraţii, hibernare) din texte literare şi cântece studiate.
Dirijarea învăţării:
Profesorul împarte grupelor fişe cu textul poeziei „Rapsodii de primăvară” de G. Topîrceanu,
distribuie sarcini pe grupe, prezintă ritmurile biologice circadiene şi sezoniere la animale iar
elevii citesc poezia pe strofe, pe grupe, discută, identifică în text comportamentele animalelor
în anotimpul primăvara, prezintă unele bioritmuri ale animalelor lor preferate.
Obţinerea performanţei
Profesorul realizează schiţa lecţiei pe tablă împreună cu elevii, iar elevii îşi completează
schiţa lecţiei în caiete.
Evaluarea performanţei
Profesorul oferă din nou spre audiţie piesa „Rapsodii de primăvară”- solicită realizarea unui
scurt eseu (individual) despre bioritmurile animalelor, iar elevii pe fond muzical, realizează
„Eseul de 5 minute” apoi predau eseurile.

FIŞĂ DE ACTIVITATE
Bioritmuri circadiene şi sezoniere la animale

Citeşte cu atenţie poezia „Rapsodii de primăvară” de G. Topârceanu. Identifică în

text transformările plantelor şi comportamentele specifice animalelor primăvara şi realizează
un „tablou” al acestui anotimp. De ce crezi că mulţi poeţi au ca sursă de inspiraţie natura?

G. Topîrceanu, „Rapsodii de primăvară” la drum.

I Acoperişuri veştede-n
Sus, prin crângul lumină
adormit, Întind spre cer ogeacuri
A trecut în taină mare, fără fum.
De cu noapte, risipind
Şiruri de mărgăritare Pe lângă garduri s-a
Din panere de argint, zvântat pământul
Stol bălai Şi ies gândacii-
De îngeraşi Domnului pe zid.
Cu alai Ferestre amorţite se
De toporaşi. deschid
Primăvară, cui le dai? Să intre-n casă soarele
Primăvară, cui le laşi? şi vântul.
II
Se-nalţă abur moale din Un nor sihastru
grădină. Şi-adună-n poală
Pe jos, pornesc furnicile Argintul tot.
Cerul e-albastru Iuţi ca albinele,
Ca o petală Părul le flutură,
De miozot. Toate dau zor.
III Unele mătură,
Soare crud în liliac, Altele scutură
Zbor subţire de gândac, Colbul din pătură
Glasuri mici Şi din covor.
De rândunici, Un zarzăr mic, în mijlocul grădinii,
Viorele şi urzici… Şi-a răsfirat crenguţele ca spinii
De frică să nu-i cadă la picioare,
Primăvară, din ce rai Din creştet, vălul subţirel de floare.
Nevisat de pământeni,
Vii cu mândrul tău alai Că s-a trezit aşa de dimineaţă
Peste crânguri şi poieni? Cu ramuri albe – şi se poate spune
Pogorâtă pe pământ Că-i pentru-ntâia oară în viaţă
În mătăsuri lungi de Când i se-ntâmplă asemenea minune.
vânt,
Laşi în urmă, pe câmpii, Drumuri nalte de cocori,
Galbeni vii Călăuzii cei străini,
De păpădii, Îţi îndreaptă an cu an
Bălţi albastre şi-nsorite Pasul tainic şi te mint
De omăt topit abia, Spre ţinutul diafan
Şi pe dealuri mucezite Al câmpiilor de-argint.
Arături de catifea. Iar acolo te opreşti
Şi doar pasul tău uşor,
Şi porneşti departe-n sus În omăt strălucitor,
După iarna ce s-a dus, Lasă urme viorii
După trena-i de ninsori De conduri împărăteşti
Aşternută pe colini… Peste albele stihii…
De prin balcoane Primăvară, unde eşti?
Şi coridoare
Albe tulpane
Fâlfâie-n soare.
Ies gospodinele
CHESTIONAR
(privind percepţia elevilor claselor a VIII-a referitor la interdisciplinaritate)

Dragi elevi, vă rugăm să răspundeţi cu atenţie şi sinceritate la toate întrebările următoare.

Chestionarul serveşte unei cercetări care are scopul de a creşte randamentul şcolar prin
abordarea interdisciplinară a unor teme la ecologie.
Vă mulţumim! (Chestionarul nu se semnează.)
1. Consideri că disciplinele studiate la şcoală au legătură unele cu altele sau nu există nicio
legătură între ele?
 Nu există nicio legătură între ele.
 Există unele legături între ele.
 Sunt puternic legate între ele.

2. În timp ce ţi se predă o materie, faci legături între aceasta şi alte materii pe care le ai în
orar?
 Niciodată.  Rar.  Ocazional.  Frecvent.  Întotdeauna.

3. Ce înseamnă pentru tine: „O disciplină o ajută pe cealaltă să fie mai bine înţeleasă”?
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………….
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………….
4. Prezintă pe scurt o legătură care există între biologie şi oricare altă disciplină.
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………..
5. Enumeră, pe o scară de la 1 la 5, materiile care crezi că au legătură cu biologia, în
ordinea descrescătoare a importanţei acestor legături.
1. 2. 3. 4. 5.

6. Consideri că sunt legate între ele următoarele discipline:

a. Limba română şi matematica d. Istoria şi geografia
b. Biologia şi geografia e. Religia şi informatica
c. Biologia, fizica şi chimia f. Biologia şi educaţia fizică.

7. Care din următoarele teme ar putea fi studiate la mai multe discipline:

a. Teorema lui Pitagora d. Viaţa în mări şi oceane
b. Fotosinteza e. Colectarea şi reciclarea deşeurilor
c. Ecosistemele de pădure f. Metafora.

8. Poluarea, încălzirea globală, efectul de seră sunt probleme care ar trebui să fie dezbătute
la ora/ orele de:
a. Geografie d. Fizică
b. Ecologie e. Chimie
c. Limba engleză f. Istorie

9. În viitorul apropiat se doreşte studierea unor materii ca: biologie, fizică, chimie într-o
singură disciplină, intitulată „Ştiinţe”. Eşti de-acord cu această propunere?
 Da, foarte tare.  Da, sunt de-acord.  Nu ştiu.  Nu, nu sunt de-
acord.  Nu sunt deloc de-acord.

10. Crezi că ar fi mai util şi mai interesant ca unele ore să fie ţinute în echipe de 2- 3
profesori decât de către un singur profesor?
 Deloc.  Nu.  Nu ştiu.  Da.  Da, mult mai util şi mai
interesant.

11. Ce ai dori să se schimbe la modul în care se desfăşoară în prezent orele de biologie?

4. Prezentaţi sintetic caracteristicele unei paradigme educaţionale
(constructivism, behaviorism saucognitivism) şi evidenţiaţi avantajele şi
limitele acesteia. Folosiţi fişierul DDDDS Curs integral.doc (max. doua
pagini).
Cognitivismul timpuriu, cunoscut ca paradigma procesării informaţiei, concepe creierul
uman ca sistem de procesare a informaţiei ( Langley, Simon, Bradshaw, Zytkaw, 1987, Petraglia,
1998) a cărui memorie păstrează structuri interconectate de simboluri şi ale cărui conexiuni
senzoriale şi motorii primesc simboluri codificate în exterior prin organele de simţ şi trimit
simboluri codificate către organele motorii. Creierul gândeşte adaptând şi reorganizând
simboluri în memorie, primind şi construind simboluri şi comparând structurile simbolice
pentru identificarea asemănărilor şi diferenţelor. Creierul rezolvă probleme prin crearea unor
reprezentări simbolice ale problemelor (spaţiul problemei), fiind capabil să exprime situaţiile
problemă iniţiale, intermediare şi finale (starea de fapt prezentă, starea dezirabilă sau scopul şi
calea prin care se poate ajunge la aceasta).
Pentru rezolvarea problemelor sunt necesare diverse tipuri de cunoştinţe (Biggs, 1994) 7:
o tacite - manifestate în acţiune şi de obicei innaccesibile verbal;
o intuitive - percepute sau simţite direct - pot include cunoştinţe estetice sau ştiinţifice de
genul celor pe care oamenii de ştiinţă le au atunci când descoperă ideea sau soluţia unei
probleme, înainte de a fi capabil să o exprime simbolic;
o declarative - exprimate printr-un sistem simbol, public comprehensibile, care descriu o
entitate (obiect, fenomen);
o teoretice - cunoştinţe de un nivel înalt de abstractizare, aflate în relaţii logice;
o metateoretice - cunoştinţe mai abstracte decât cunoştinţele teoretice, referitoare la
activitatea de cercetare; trec dincolo de graniţele teoriei convenţionale atingând punctul
în care paradigma poate fi schimbată;
o procedurale - a şti cum se desfăşoară o acţiune sau se rezolvă o sarcină, dar spre
deosebire de cunoştinţele tacite, sunt verbalizate şi se leagă de cunoştinţe declarative
sau teoretice;
o condiţionale - a şti cum şi de ce - oferă suport metacognitiv pentru cunoştinţele
procedurale; sunt necesare adesea în practicile profesionale.
Cercetările cognitiviste contemporane se focalizează (cf. Jones, 1990) pe studiul
proceselor cognitive în general, punând accent pe topici precum:
- modul în care creierul primeşte, interiorizeză şi îşi reaminteşte informaţia
(percepţia, învăţarea, memorare);
- rolul metacogniţiei în instruire şi în învăţarea academică;
- autoreglarea cunoaşterii sub influenţa metacogniţiei, atribuirilor şi stimei de
sine;
- fenomenele realizării şi subrealizării şcolare;
- rezolvarea de probleme;
- procesul luării deciziilor, etc.

7
Biggs, 1994
 Învăţarea are loc atunci când elevul obţine informaţia din lumea externă şi realizeză în
minte un construct mintal al acesti lumi, o reprezentare a modului cum îi apare acestuia lumea
(Leonard, 2002). În acest context cunoaşterea individuală este aidoma unei baze de date, în
care informaţia este organizată într-un mod logic, poate fi accesată şi descrisă prin limbaj.
Gândirea elevilor se manifestă ca procesare a datelor din lumea externă, manipularea
obiectelor şi transformarea lor în reprezentări, mentale simbolice, descrierea logică a datelor
din lumea externă sub forma vorbirii, scrisului și desenului.
Adepţii cognitivismului consideră că dincolo de influenţa școlii, familiei şi societăţii
asupra elevului, acesta este în mare măsură responsabil de propria dezvoltare cognitivă. Elevul
are o proprie motivaţie intrisecă de auto-determinare şi de auto-dezvoltare. Învăţarea este
stimulată de necesitatea de a câştiga autodeterminarea. Comportamentele care au ca obiectiv
realizarea sunt parţial datorate încercărilor repetate ale elvului de a-şi structura sinele şi
sitemul metacognitiv, cu scopul de a menţine controlul.
Obţinerea de rezultate favorabile este foarte importantă pentru dezvoltarea armonioasă
a sinelui şi a strategiilor metaconitive. Elevii care sistematic suferă eşecuri nu reuşesc să
dezvolte credinţe despre sine şi strategii metacognitive funcţionale (Jones, 2002).
Scopul educaţiei din perspectiva cognitivismului este acela de a forma la elevi conştiinţa
propriului proces de cunoaştere eficientă, capacitatea de a-şi putea autoregla şi autocontrola
învăţarea.
În curriculum, cognitiviştii se bazează pe transmiterea corectă şi precisă a informaţiei
despre lumea externă de către profesor către elevi (Leonard, 2002). Se consideră obiectivele
atinse dacă, la sfârşitul lecţiei, elevii au un construct mental asupra obiectelor studiate, ca şi
profesorul lor. Cognitivismul este preocupat de identificarea celei mai bune reprezentări a
modelului procesării informaţiei şi de cele mai bune metode de transmitere a schemelor de la
profesori la elevi.
Din perspectivă cognitivistă, expertul este cel care construieşte cunoaşterea educaţilor,
expertul având rolul de a transmite constructul mental care descrie obiectele studiate, cât mai
exact.
Psihologia cognitivă caută să satisfacă un dublu standard:
a) să ofere modele familiare şi implementabile pe calculator;
b) să construiască modele valide şi relevante pentru comportamentul uman.