Structuri de Date – Lucrarea nr.

13

Grafuri

1. Generalitati
2. Reprezentarea grafurilor
3. Explorarea sistematica a grafurilor
4. Drum de cost minim intr-un graf ponderat. Aloritmul Dijkstra

1. Generalitati

Un graf este un obiect G = (V, E) unde V este o multime finita (|V|=n), iar E o submultime a
produsului cartezian VxV (|E|=m). V se numeste multimea nodurilor (varfurilor) si E
multimea muchiilor (arcelor). Fara a restrange generalitatea se poate presupune ca
V={1,2,...,n}. Rezulta ca E este o submultime {(i,j) / i,j din V }.

Daca (i,j) = (j,i) pentru oricare pereche ( i,j) din E, graful se numeste neorientat sau simplu:
graf. Altfel, graful se numeste orientat (digraf).

Observatie: Un arbore este un caz particular de graf.

Fie G=(V,E) un digraf si un arc (i,j) din E:

i se numeste predecesor al lui j;
j se numeste succesor al lui i;
(i, j) este incident cu i si j; nodurile i, j sunt adiacente;
Ei = { k / (k,i) in E} multimea de vecini la intrare;
E'i = { j / (i,j) in E} multimea de vecini la iesire;
Ei E'i multimea vecinilor.
grad_intrare(i) = in_degree(i) = |Ei|
grad_iesire(i) = out_degree(i) = |E'i|

Pentru un graf neorientat (G - neorientat), Ei = E'i si degree(i)= |Ei|.

Se numeste drum orientat intr-un graf de la x la y secventa de noduri

P = (i(1) = x, i(2), ... , i(n) = y), cu (i(k),i(k+1) ) in E.

Daca x=y, P se numeste ciclu.

Un graf G se numeste conex daca oricare ar fi x, y din V, exista P un drum de la x la y.

Un digraf D se numeste tare conex daca oricare ar fi x, y din V, exista P un drum orientat de
la x la y si un drum orientat P' de la y la x.

Un graf G este complet daca fiecare nod este conectat cu oricare din celelalte noduri:
E = VxV \ {(i,i)/ i in V}

Daca fiecare muchie a grafului are asociata o pondere, atunci graful se numeste ponderat.
 Structuri de Date – Lucrarea nr. 13

2. Reprezentarea grafurilor
Un graf G=(V,E) este caracterizat de multimea nodurilor V, de dimensiune n si multimea
arcelor E, de dimensiune m. Aceste informatii trebuie memorate intr-o structura care sa
raspunda urmatoarelor cerinte:
• Sa fie usor de manevrat de catre algoritmii care prelucreaza graful. Principalele doua
operatii cu care se opereaza in grafuri sunt:
o Testul daca intre doua noduri i si j exista arc.
o Parcurgerea tuturor nodurilor adiacente unui nod dat i.
• Sa foloseasca eficient spatiul de memorare.

Exercitiu: Desenati pe hartie graful reprezentat de urmatoarele date:

n=7
m=12
V={1,2,3,4,5,6,7}
E={(1,2), (1,3), (2,4), (2,5), (3,5), (4,1), (4,7), (5,4), (5,6), (5,7), (6,7), (7,5) }

Principalele doua metode de reprezentare a grafurilor sunt:

[A] Matricea de adiacenta

Matricea de adiacenta a grafului este o matrice de dimensiune n x n cu elemente 0 sau 1,

definita astfel:
A[i,j] = 1, daca exista arcul (i,j)
A[i,j] = 0, daca nu exista arcul (i,j)

Pentru testul daca intre doua noduri exista arc, in cazul matricii de adiacenta este suficienta
testarea valorii elementului A[i,j].

Parcurgerea tuturor elementelor adiacente unui nod dat i inseamna parcurgerea liniei
A[i,k] cu k=1,n
din matrice, selectand elementele egale cu 1.

Spatiul de memorare ocupat este de dimensiune n x n si nu depinde de numarul de arce din

graf. Ca urmare, atunci cand numarul de arce este mult mai mic decat n x n (caz foarte
frecvent), acesta reprezentare este ineficienta.

In cazul grafurilor ponderate, valorile din matricea de adiacenta sunt:

A[i,j] = cij, daca exista arcul (i,j)
A[i,j] = 0, daca nu exista arcul (i,j)

unde cij indica costul arcului (i,j).

[B] Liste de adiacenta

Se foloseste un vector V, de dimensiune n, de liste, continand, pentru fiecare nod i, nodurile

adiacente, adica:

V[i] este o lista care contine toate nodurile j pentru care exista arc (i,j).
 Structuri de Date – Lucrarea nr. 13

Pentru exemplul nostru:

1 2 3 0
2 4 5 0
3 5 0
4 1 7 0
5 4 6 7 0
6 7 0
7 5 0

Pentru testul daca intre doua noduri i si j exista arc, in cazul listelor de adiacenta, trebuie
cautat nodul j in lista de adiacenta a nodului i.

Parcurgerea tuturor elementelor adiacente unui nod dat i insemna parcurgerea listei de
adiacenta a nodului i.

Spatiul de memorare ocupat este:

n x sizeOf(pointer) + m x sizeOf(element de lista)

De obicei spatiul de memorie ocupat este mult mai mic decat in cazul matricii de adiacenta.

In cazul grafurilor ponderate, structura unui nod j din lista nodului i va contine si un camp
care sa indice costul drumului de la i la j.

Observatie: Ordinea in care apar nodurile in listele de adiacenta nu este esentiala. Pentru a
putea testa programele si pentru a verifica corectidudinea rezultatelor, vom prefera ca
nodurile sa fie in ordine crescatoare in fiecare din listele de adiacenta.

3. Explorarea sistematica a unui graf

Se pune problema generarii listei de noduri accesibile dintr-un nod i al grafului. Pentru a evita
revenirea intr-un nod vizitat, se asociaza acestuia o eticheta care sa indice acest lucru.
Metodele de explorare a grafului sunt bazate pe acest principiu, deosebindu-le doar modul in
care stocheaza si revin asupra unei directii necercetate.
Exista doua metode de explorare :
- Explorarea in adancime (DFS – Depth First Search)
- Explorarea in latime (BFS – Breadth First Search)

a) Explorarea in adancime

Cand este vizitat un nod v, aceasta parcurgere urmareste un drum in graf pana la sfarsitul
acestuia, iar apoi se va intoarce si va urmari o alta ramura, s.a.m.d..

Corespunde unei traversari in preordine a unui arbore binar.

Parcurgerea DFS a arborelui din exemplul precedent, plecand din nodul i=1 va produce
urmatoarea secventa de noduri:

1, 3, 5, 6, 7, 4, 2
 Structuri de Date – Lucrarea nr. 13

Algoritmul nerecursiv :

DFS_iterativ(A, L, M , i)
//A – matricea de adiacenta
//L – lista nodurilor care formeaza parcurgerea din i
//M – vector de etichete vizitat/nevizitat – initial 0
//i – nodul de start
//S – stiva
push(S,i)
while S ≠ empty do
j := pop(S)
if M[j] = 0 then
insert(L, j)// sau afisare j
M[j] := 1
for k = 1 to n do
if A[j,k] = 1 then
push(S,k)
end-if
end-for
end-if
end-while

Algoritmul recursiv :

DFS_recursiv(A, L, M, i)
//A – matricea de adiacenta
//L – lista nodurilor care formeaza parcurgerea din i
//M – vector de etichete vizitat/nevizitat – initial 0
//i – nodul de start
insert(L, i)// sau afisare j
M[i] := 1
for k = 1 to n do
if A[i,k] = 1 then
if M[k] = 0 then
DFS_recursiv(A, L, M, k)
end-if
end-if
end-for

b) Explorarea in latime

Cand este vizitat un nod v, aceasta parcurgere urmareste in graf toti vecinii directi ai acestui
nod, apoi vecinii vecinilor, s.a.m.d..

Parcurgerea BFS a arborelui din exemplul precedent, plecand din nodul i=1 va produce
urmatoarea secventa de noduri:

1, 2, 3, 4, 5, 7, 6
 Structuri de Date – Lucrarea nr. 13

Implementarea iterativa este similara cu cea a parcurgerii in adancime, doar ca in loc de stiva
se foloseste o coada.

Algoritmul nerecursiv :

BFS_iterativ(A, L, M , i)
//A – matricea de adiacenta
//L – lista nodurilor care formeaza parcurgerea din i
//M – vector de etichete vizitat/nevizitat – initial 0
//i – nodul de start
//Q – coada
InitQ(Q)
Put(Q,i)
while Q ≠ empty do
j := Get(S)
insert(L,j)// sau afișare
for k = 1 to n do
if A[j,k]=1 and M[k] = 0 then //nodul k se adauga in
//coada daca este vecin al lui
//j si nu a fost vizitat
M[k] := 1
Put(Q,k)
end-if
end-if
end-for
end-while

Algoritmul recursiv :

BFS_recursiv(A, Q, M)
//A – matricea de adiacenta
//Q – coada – inainte de apelul functiei recursive in Q se pune
nodul de start
//M – vector de etichete vizitat/nevizitat – initial 0
if Q ≠ empty do
j:= Get(q)
afisare j
for k = 1 to n do
if A[j,k] = 1 and M[k]=0 then
Put(Q,k)
M[k]:=1
end-if
end-for
BFS_recursiv(A,Q,M)
end-if
 Structuri de Date – Lucrarea nr. 13

4. Drum de cost minim intr-un graf ponderat. Aloritmul Dijkstra

Se pune problema gasirii unui drum intre doua noduri ale grafului astfel incat suma costurilor
muchiilor parcurse sa fie minima.

Variatiuni
• pereche unica de noduri – sursa si destinatie fixe
• sursa unica – drum minim intre un nod fix si toate celelalte noduri
• destinatie unica – drum minim intre toate nodurile si un nod fix
• toate perechile de noduri – drumurile minime intre oricare doua noduri din graf

Algoritmi:
• Dijkstra: sursa unica
• Bellman-Ford: sursa unica, costuri negative
• A*: pereche unica de noduri sursa-destinatie, euristici pentru accelerarea cautarii
• Floyd-Warshall: drumuri minime intre toate perechile de noduri
• Johnson: drumuri minime intre toate perechile de noduri, mai rapid decat Floyd-
Warshal pentru grafuri rare

Algoritmul Dijkstra

Se aplica grafurilor ponderate conexe, orientate sau neorentate, cu ponderi pozitive.

G=(V,E)
Q – set de noduri nevizitate
S – nodul sursa
for each nod v in V
dist[S,v] := ∞
adauga v in Q
prev[v] := undefined
end-for
dist[S,S] := 0
while Q ≠ empty do
u := nodul din Q cu dist[u] minima
scoate u din Q
for each vecin v al lui u din Q //v - vecin nevizitat
alt := dist[S,u] + cost[u,v]
if alt < dist[S,v] then
dist[S,v] := alt
prev[v] := u
end-if
end-for
end-while

Exercitiu: Completati urmatorul tabel pe masura ce aplicati pasii din algoritmul de mai sus.
v vizitat dist[s,v] previous

1 F 0
 Structuri de Date – Lucrarea nr. 13

2 F ∞
3 F ∞
4 F ∞
5 F ∞
6 F ∞
7 F ∞

TEMA

1. Se da un graf orientat ponderat prin urmatoarele informatii (datele se citesc dintr-un

fisier):

n m
i1 j1 cost_i1_j1
i2 j2 cost_i2_j2
…

Sa se construiasca reprezentarea grafului prin matricea de adiacenta.

Indicatii:
- Se citeste n (numarul de noduri din graf)
- Se aloca o matrice de dimensiune n x n si se initializeaza cu valori 0
- Se citesc pe rand cele m muchii; pentru fiecare muchie (i,j) se scrie valoarea
cost_i_j de pe pozitia (i,j) din matricea de adiacenta

2. Sa se scrie o functie recursiva pentru afisarea nodurilor unui graf in ordinea DFS.
Indicatii:
- Functia de explorare DFS va primi ca argumente: matricea de adiacenta ce reprezinta
graful, n – numarul de noduri din graf, i – nodul de start, M – vectorul de marcaje, L –
lista nodurilor ce formeaza parcurgerea din i

3. Sa se scrie functia iterativa pentru parcurgerea DFS.

4. Sa se scrie functiile pentru parcurgerea BFS, iterativ, respectiv recursiv.

5. Realizati o implementare C/C++ a algoritmului lui Dijkstra.

Indicatii:
- Functia va primi ca argumente matricea de adiacenta a grafului, numarul de noduri
din graf, vectorul dist (variabila de intrare-iesire, initializat cu valori uimax) si
vectorul previous (variabila de intrare-iesire, initializat cu valori de -1)
- Pentru ∞ se poate utiliza LONG_MAX din limits.h
- Scrieti o functie separata care primeste ca argumente vectorii previous si dist si un
nod destinatie, j, si afiseaza costul drumului si nodurile parcurse de la i la j pe
drumul de cost minim.