UNIVERSITATEA DANUBIUS GALATI

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

Consecinţele economice ale crizei

financiare asupra mediului de afaceri
 Rezumat

Criza financiară afectează direct toate țările din lumea

industrializată și neindustrializată, țări în dezvoltare și tări in
tranzitie etc., din cauza fenomenului de “contaminare”.
Când marile puteri sunt mai numeroase și au interese
foarte diverse cu caracteristici productive diferite rezulta
înțelegeri mai dificile și mai complexe. Astfel, ne confruntăm
cu un ciclu sa atraga capital, valorea lor scazand foarte mult,
bcontagios al crizei pe piata creditelor: băncile își restrâng
creditarea, creditul devine foarte scump, fapt care afecteaza
și companiile și populația ce deține împrumuturi.
Întotdeauna crizele afectează sistemul financiar
bancar,economia reala, crează dificultăţi sociale. Este afectat
comportamentul firmelor, oamenilor și instituţiilor. Durata și
efectele crizelor se afla sub incidenţa preocuparilor
autorităţilor de intervenţie în domeniul financiar al economie.
Aceste intervenţii urmăresc stimularea activităţii
economico-sociale pentru a imprima un curs ascendant al
econmiei.
 Cuvinte cheie

Bănci, instituţii financiare, credite, cauze ale crizelor,

impactul crizei mondiale.
 Introducere

Criza financiara cu care ne confruntăm și in zilele

noastre a intrat in faza acuta in septembrie 2008 cândcele
doua institutii de credit ipotecar sustinute de guvernul SUA,
Fannie Mae și Freddie Mac, intra sub control guvernamental,
incercandu-se astfel salvarea lor de la faliment.

Lehman Brothers, una dintre cele 5 mari banci de

investiții, demareaza procedurile de faliment dupa ce Federal
Reserve Bank (Fed), din cauza numeroaselor nereguli și
volumului mare de active toxice, refuza sa o ajute financiar.
O alta banca de investiții, Merrill Lynch, este preluata de
Bank of America și majoritatea actiunilor cad la bursa.

AIG (American International Group), cea mai mare firma

de asigurari din lume, se confrunta cu o criza acuta de
lichiditat iar in lipsa altor finantatori, Fed o crediteaza cu 85
miliarde USD in schimbul a 79,9% din actiuni. Pietele au
intrat in criza foarte repede, fiind salvate de la colaps de o
injectie de lichiditati de 105 miliarde USD de la Fed.
 Organismele de reglementare din majoitatea tarilor
dezvoltate au inceput sa ia masuri de oprire a colapsului.In
SUA un plan de slavare in valoare de 700 miliarde USD este
supus aprobarii senatului.

Criza de lichiditati loveste din ce in ce mai multe

institutii financiare din toata lumea. Guvernele sar in
sprijinul institutiilor financiare, insa in unele tari situatia
devine dramatica. Ungaria, Ucraina și Islanda au fost
salvate de la blocaj financiar de UE, FMI și Banca Mondiala.
Bursele au cazut spectaculos, volatilitatea fiind maxima.

Practic, increderea in sistemul financiar este minima,

toate acestea determinand prabusiri ale burselor, falimente
bancare, numeroase companii americane nevoite sa-si
incheie activitatea, interventii disperate ale bancilor
centrale in pietele financiare si, peste toate, teama de o
recesiune in SUA, afecteaza 25% din schimburile
comerciale global.
 Stadiul cercetărilor efectuate

◼ Despre consecinţele economice ale crizei financiare a avut

loc recent o conferinta sustinuta de Business Mark și Legal
Magazin - 18.01.2016 - Bucuresti, Hotel Howard Johnson ,
sala Iridium - „Consecintele crizei asupra mediului de
afaceri”

◼ Pe site-ul oficial „Asociatia pentru Dezvoltarea Durabila

Economico-Sociala și Securitate„ Prof.univ.dr. Dorin Toma
Roman și Dr. Lucia Ovidia Vreja au scris un articol denumit
„Impactul crizei financiare și economice asupra
Întreprinderilor Mici și Mijlocii (IMM) din România”.

◼ Acelasi subiect a fost dezbatut și printr-o prezentare la

Simpozionul „Criza globală şi reconstrucţia ştiinţei
economice”, 5-6 noiembrie 2015, la Facultatea de
Economie, Academia de Studii Economice Bucureşti.
 Expunerea problemei
În România, impactul crizei internaţionale asupra
economiei și al mediului de afaceri s-a manifestat indirect,
pe 5 direcţii:

- direcţia încrederii
- direcţia comerţului exterior
- direcţia financiară
- direcţia cursului de schimb
- direcţia efectelor de avuţie şi bilanţ.

Impactul crizei internaţionale asupra sistemului bancar

din România poate fi regăsit sub multiple efecte şi anume:

- restrângerea ponderii activelor la nivelul sistemului,

- diminuarea indicatorului de lichiditate
- reducerea amplă a profitabilităţii şi menţinerea indicatorului
de solvabilitate la un nivel confortabil ca urmare a stagnării
activităţii de creditare şi deteriorării calităţii activelor.
 Cea mai recenta analiza semestriala a situatiei IMM-
urilor din România - publicata la 30 octombrie 2015 de
Consiliului National al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii
(CNIPMMR) - arata ca pentru semestrul I al anului 2015 s-a
înregistrat o valoare a indicelui antreprenorial negativa (-
15,3 puncte), ceea ce denota o evolutie de ansamblu foarte
nesatisfacatoare a mediului de afaceri și a sectorului de
IMM-uri comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent

Atât indicele mediului de afaceri cât și indicele evolutiei

IMM-urilor au înregistrat valori ce reflecta o evolutie de
ansamblu nesatisfacatoare a mediului de afaceri și a
sectorului de IMM-uri, fata de perioada similara a anului
trecut, când valorile indicau o evolutie satisfacatoare.
 Concepte și terminologie
Dicţionarul Macmillan de economie modernă (1999) consideră
criza (slump) drept o fază de declin sever sau recesiune în ciclul
economic.
La rândul său, Dicţionarul de economie (1999) defineşte criza
drept o stare de dificultate a
activităţii economice, ruptură,
schimbare bruscă în activitatea
economică, concretizată în încetinirea
sau scăderea activităţii economice.

În sens strict, criza economică este momentul de cotitură a

ciclului economic, când faza de expansiune – ascendentă, cedează
locul celei de depresiune - descendentă.
 Impozitul forfetar este o suma fixa ceruta de stat unei
firme, indiferent de bilantul acesteia. Fie ca are profit sau declara
pierdere, firma plateste periodic statului o suma fixa pentru
simplul fapt ca este inregistrata și are activitate.
Acest tip de impozit are darul de a se comporta ca o taxa
regresiva, pentru ca suma e importanta atunci cândfirma merge
pe pierdere, dar devine derizorie pe masura ce profitul unei firme
creste. Datorita acestui fapt, este mult mai buna decat o cota
unica atunci cândse aplica firmelor profitabile.
Numele ii vine de la frantuzescul forfait, iar in engleza acest
impozit este denumit "lump-sum tax". In teoria economica, este
privit ca un impozit potrivit pentru un sistem fiscal usor.

Indicatorii de lichiditate masoara capacitatea societatilor

de a-si onora obligatiile pe termen scurt, pentru realizarea
calculelor fiind utilizate activile circulante (cele mai lichide) și
datoriile cu o scadenta mai mica de un an.
 Rezolvarea problemei – solutii identificate
În România, principalele măsuri luate de guvern în vederea
asigurării unei bune funcţionări a sistemului bancar au vizat:
- consolidarea stabilităţii financiare prin reglementarea
prudenţială a capitalizării, lichidităţii, previzionării în sectorul
bancar odată cu implementarea IFRS;
- promovarea unei politici monetare prudenţiale care să prevină
reluările predominante ale creditării în valută faţă de debitorii
neprotejaţi la riscul valutar.

In domeniul sprijinirii întreprinderilor mici și mijlocii și

mediului de afaceri, Guvernul a majorat schema ajutoarelor de
stat pentru IMM-uri de 5 ori și a luat decizia amânarii la plata a
datoriilor firmelor care sunt afectate de criza economica timp
de sase luni, cu doua conditii: prima conditie este achitarea
datoriilor curente lunare catre stat; a doua conditie este ca
trebuie sa faca dovada, printr-un sistem de garantii, ca pot și
au mijloacele prin care sa-si achite în viitor datoriile restante.
În acelasi timp, au fost simplificate procedurile pentru
accesarea fondurilor europene și majorata cota de prefinantare
la proiectele europene, de la 15% la 20% și de la 20% la 30%.
 Analiza rezultatelor
Reprezentantii IMM-urilor sustin
ca reducerea fiscalitatii, eliminarea
impozitului minim obligatoriu și
directionarea împrumuturilor de la
institutiile financiare internationale
catre investiții și nu catre salarii
constituie masuri esentiale pentru
supravietuirea acestui domeniu.
Implementarea acestor masuri nu a generat, însa, efectele
scontate. Dimpotriva, cresterea fiscalitatii și introducerea
impozitului forfetar, au facut ca numeroase IMM-uri sa fie
amenintate de faliment.
Reprezentantii Patronatului Român estimau, dupa
introducerea impozitului forfetar, ca aproximativ 40.000 de
IMM-uri vor fi afectate, fiind nevoite sa-si închida afacerile, iar
presedintele Camerei de Comert și Industrie Bucuresti, Sorin
Dimitriu, aprecia ca cel putin 30 - 35% dintre agentii
economici, respectiv cca. 200.000, îsi vor închide activitatea
din cauza impozitului forfetar, acestea neavând nici venituri,
nici prea multi angajati.
 Concluzii
Recesiunea economică mondială a afectat toate companiile
româneşti, pornind de la cea mai mare şi până la cea mai mică.
Mai mult decât atât, accesul la finanţările pe care băncile le-ar fi
putut pune la dispoziţia mediului de afaceri a fost blocat de stat.
Practic, prin intermediul Ministerului de Finanţe care a
împrumutat de la băncile private aproape întreaga masă
monetară de pe piaţă pentru a putea plăti salariile şi pensiile
bugetarilor, Guvernul a blocat, indirect, economia naţională.

Mii de firme din toată ţara au aşteptat exagerat de mult

rambursările de TVA la care erau
îndreptăţite şi pe care Fiscul întârzia să
le efectueze, termenele fiind depăşite
luni în şir.
În schimb, pentru orice factură
emisă, dar neîncasată, statul obligă în
continuare firmele să plătească TVA,
decapitalizându-le şi împingându-le
spre faliment
 Propuneri
Consider ca pe viitor, tot mai multi afaceristi ar trebui sa-si
structureze strategii de dezvoltare a mediului, considerate tot mai
mult ca și conditii obligatorii pentru o dezvoltare durabila, impuse
de Uniunea Europeana, consumatori și numeroase asociatii pentru
protectia mediului.
In contextul actualei crize trebuie sa tina seama de efectele
acesteia asupra mediului de afaceri, punand in balanta avantajele
și dezavantajele, sa fie bine informate și sa își adapteaze strategia
in functie de schimbari. Cele mai avantajate sunt companiile de tip
proactiv, acestea petrecândtimp ascultandu-si clientii și angajatii și
observand cu atentie tendintele din piata.
Este foarte important ca firmele sa cunoasca mediul de
afaceri in care își desfasoara activitatea, mai ales in cazul in care o
companie doreste sa se extinda.
Prin analiza și evaluarea mediului de afaceri, o companie nu
numai ca poate evita o serie de probleme cauzate de intrarea pe o
piata noua, dar este și capabila sa își adapteze strategiile astfel
incat sa devina competitiva.
In cazul tarii noastre, criza economica nu tine nici de
guvernare și nici de sistemul bancar, ci de faptul ca tara noastra se
afla intr-un sistem economic global.
 Bibliografie
◼ http://business-mark.ro/

◼ http://www.juridice.ro/

◼ http://ec.europa.eu/

◼ http://www.worldbank.org/

◼ http://www.zf.ro/

◼ Soros, G. (2008). The new paradigm for financial markets:

the credit crîșis of 2008 and what it means, Editura
PublicAffairs

◼ Thal Larsen, P., Croft, Jane, “RBS reveals record loss”,

Financial Times, Ianuarie 2009