REFERAT

POLUAREA APELOR ÎN
SECTORUL MIJLOCIU AL
RÂULUI ARGEȘ

Profesor coordonator: RADU Constantin

Student: MARINESCU Casiana-Elena
Grupa: 641 CB

Pagina 1
CUPRINS:

1. Introducere
2. Sursele de poluare si poluantii emisi
3. Efectele poluantilor
4. Masuri de reducere
5. Concluzii
6. Bibliografie

Pagina 2
1.INTRODUCERE
Zona de obarsie a Argesului se formeaza muntii Fagaras din cele doua
izvoare Buda si Capra
Sectorul mijlociu = intre Curtea de Arges si Gaesti, aici Argesul
dreneaza impreuna cu afluentii sai zona dealurilor subcarpatice, zona
colinara si de piemont – cu o altitudine medie de circa 800 m, unde
densitatea retelei hidrografice este de 0,3 – 0,5 km / km2 si panta
medie are valori de 10 – 15%o.

Principalii afluenti, in acest sector sunt :

 Valsanul (L=79 km, F=348 km2),
 Raul Doamnei, care are si cel mai mare aport de debit (L=107
km, F=1836 km2),
 Raul Targului (L=72 km, F=1096 km2),
 Carcinovul (L=43 km, F=184km2)

Pagina 3
In bazinul raului Arges exista 8 lacuri de acumulare cu folosinta
complexa, dintre care in acest sector sunt: L. Zigoneni, Valcele,
Budeasa, Bascov, Prundu, Golesti
Principalele localitati din acest sector sunt: Curtea de Argeș,
Zigoneni, Băiculești, Argeșani, Stejari, Mănicești, Vâlcelele, Malu
Vânăt, Merișani, Borlești, Vărzaru, Dobrogostea, Schiau, Bascov,
Pitești, Golești.

2. SURSELE DE POLUARE ȘI POLUANȚII EMIȘI

Surse punctiforme de poluare

Aglomerările umane (>2000 locuitori echivalenţi) - statiile de epurare
Curtea de Argeş (34.877 l.e.) deţine o reţea de canalizare în lungime
de 66,5 km la care sunt racordaţi cca.65% din locuitori.
Apele uzate sunt evacuate în râul Argeş după ce trec prin staţia de
epurare cu treaptă mecano-biologică.
Debitul evacuat din staţia de epurare a fost de 43,45 l/s, din analizele
efectuate reieşind depăşiri la fosfor total şi amoniu.

Pagina 4
Mun. Piteşti (271.192 l.e.), 91% din locuitori sunt racordaţi la reţeaua
de canalizare în lungime de 483 km.
Apele uzate sunt evacuate în râul Argeş după ce trec prin staţia de
epurare cu treaptă mecano-biologică.
Debitul evacuat din staţia de epurare a fost de 780,25 l/s, din analizele
efectuate reieşind depăşiri la fosfor total.

Pagina 5
Surse punctiforme de poluare industriale şi agricole
S.N.PETROM – Sucursala ARPECHIM S.A. Piteşti
Activitatea de bază - rafinarea petrolului şi obţinerea de produse
petrochimice.
Apele uzate sunt evacuate în râul Dâmbovnic, după ce au fost epurate
în prealabil într-o staţie de epurare mecanobiologică cu o capacitate
de 2700 m3/h.
Depăşiri doar la amoniu şi fosfor total.
Valori limită pentru evacuările de hexaclorbenzen, hexaclorbutadienă,
1,2 - dicloretan (EDC), tricloretilenă (TRI) şi triclorbenzen (TCB).

Pagina 6
Surse difuze de poluare
Aglomerările umane/localităţile care nu au sisteme de colectare a
apelor uzate si de deseuri;
doar 55.6% din populatie este racordata la sisteme de canalizare
centralizate si niciun sistem nu este conform cu standardele europene,
depozitarea deseurilor in albia raurilor,namolul de la statiile de
epurare.

Pagina 7
Agricultura: Presiunile difuze datorate activităţilor agricole sunt greu
de cuantificat. Acestea afectează atât calitatea apelor de suprafaţă, cât
mai ales calitatea apelor subterane. Surse:
ferme agrozootehnice care nu au sisteme corespunzătoare de
stocare/utilizare a dejecţiilor,
poluarea cu nitraţi, azotati, fosfati din surse agricole din unităţi care
utilizeaza si stocheaza ingrasamintelor organice/chimice si pesticide,
nutrienti
Industria: depozitare si stocare de deşeuri neconforme, unităţi ce
produc poluări accidentale difuze, situri industriale abandonate.

Alte surse de poluare

Naturale:
 eroziunea solului si a malurilor din care deriva diverse minerale
dzolvate sau in suspensie
 aerul care este o sursa importanta de azot prin caderi umede si
uscate
 vegetatia si fauna din apa raului prin materiile organice si
bacteriologice dar si prin descompunere

Pagina 8
Acvacultura si piscicultura:
 este o sursa importanta de poluare cu nutrienti proveniti din
hrana pestilor
Lucrarile hidrotehnice:
 acumulari, colmatari, etc.
Poluarea biologica:
 microorganisme care provin din apa uzata.

3. EFECTELE POLUANȚILOR

Asupra mediului si organismelor acvatice

Substantele organice consuma oxigenul din apa atât pentru dezvoltare,
cât si dupa moarte =>oprirea proceselor aerobe printre care si
autoepurarea.
Azotul duce la inflorirea apelor, miscorarea stratului eufotic, cresterea
turbiditatii, disparitia plantelor macrofite submerse
Nutrientii duc la eutrofizarea apelor
Fenolul este pentru pesti un toxic nervos
Detergentii se plaseaza la suprafata apei sub forma de spuma si
împiedica autoepurarea apei.

Pagina 9
 Asupra omului

 metale grele, fier in suspensie - cancerigene

 metalele neferoase - dermatite, anemie, afectiuni ale aparatului
respirator, renale, neurologice, ale ficatului, gastrointestinale,
cancer etc.
 Hg, Fl - afectiuni ale memoriei, ale dintilor, fluoroze, ale parului
 pesticidele - boli grave (cancer), tulburari neurologice, afectiuni
ale glandelor endocrine si ale sistemului reproducator
 microorganisme - colibacita, hepatita, dizenterie, holera etc.

4. MĂSURI DE REDUCERE
 Masuri legislative mult mai clare si mai severe pentru
protejarea apelor
 Proiecte educationale, de cercetare, testare si dezvoltare
 Monitorizarea atenta a corpurilor de apa
 Interzicerea evacuarii la intamplare a reziduurilor de orice
fel care ar putea polua apa
 Construirea de statii de epurare eficiente pentru retinerea si
degradarea substantelor organice poluante continute in
apele reziduale ale localitatilor, unitatilor zootehnice si
industriale
 Distrugerea prin dezimfectie a germenilor patogeni
continuti in ape reziduale ale unor institutii (spitale),
abatoarele, unitatile industriei carnii, etc.
 Controlul depozitarii deseurilor solide
 Măsuri de management (ex. Promovarea producţiei
agricole adaptate, cum ar fi culturi fără cerinţe mari de apă
în zonele afectate de secetă si fara ingrasaminte)

Pagina 10
5. CONCLUZII

In acest spatiu drenat de cursul mijlociul al Raului Arges, teoretic,

starea ecologica a apei este una moderata, dar avand in vedere o
multitudine de factori ca:
 doar 55% din populatie este conectata la reteaua de canalizare,
statiile de epurare sunt doar in orasele mari din acest spatiu si
sunt ineficiente, sunt o multitudine de unitati industriale mari,
zootehnice si agricole, dar si faptul ca in multe localitati din
mediul rural deseurile se arunca in albia raului in lipsa colectarii
centralizate, starea raului cred ca are o calitate mult mai slaba.
In concluzie, cred ca doar masurile educationale, legislative si
coercitive pot imbunatatii calitatea apelor.

6. BIBLIOGRAFIE

 http://www.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files/AP
M%20BRASOV/2013/Inventar%202012/Ordin-emisiiAnexa1-
partea1.pdf
 http://www.rowater.ro/daarges/Continut%20Site/Directive%20E
uropene/Planul%20de%20management.aspx?RootFolder=%2fd

Pagina 11
 aarges%2fDocumente%20Repository%2fPLANUL%20DE%20
MANAGEMENT%20ACTUALIZAT%20AL%20SPATIULUI
%20HIDROGRAFIC%20ARGES-VEDEA%202016-
2021&FolderCTID=&View=%7bBB225596-ECBB-4E67-
9449-6719A03B0F1C%7d
 https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Arge%C8%99
 http://www.scritub.com/geografie/ecologie/SURSE-DE-
POLUARE-SI-POLUANTI33445.php
 https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Arge%C8%99.

Pagina 12