SOARE ALIN ALEXANDRU

ANUL II, IMAPA

AMENAJAREA AGROTURISTICA TERITORIULUI

SATELE TURISTICE

Stabilirea tipurilor de sate turistice este necesara pentru identificarea

specificului localitatilor in vederea promovarii pentru fiecare localitate a celor
mai adecvate forme de turism, in functie de principalele caracteristici
geografice, sociale, economice, cat si de opiniile turistilor care frecventeaza acea
localitate. Aceasta stabilire a tipurilor de sate turistice reprezinta un mijloc de
selectionare a turistilor, grupandu-i in functie de motivatiile si optiunile lor
turistice. Datorita acestui lucru, spatiile de cazare si serviciile oferite pot fi
organizate in functie de principalele carcateristici social – economice ale
turistilor ce sosesc in acel sat.

In urma acestei stabiliri, satelor turistice li se pemite realizarea de reclame

si publicitati specifice fiecarui tip de sat turistic.

Caracteristicile care pot fi luate in considerare in tipologia satelor turistice

sunt numeroase si variate de la o zona geografica la alta, de la o localitate la alta.
Prin urmare tipologia satelor turistice este:

1. Sate turistice etnografic – folclorice (Bogdan Voda, Vaideni, Leresti,

Sibiel).

Din aceasta categorie fac parte satele in care portul traditional,

arhitectura, mobilarea si decorarea camerelor in stil rustic, muzica si coregrafia
populara predomina si se impun ca insusiri esentiale ale satului respectiv. In
aceste sate pot fi oferite turistilor servicii de cazare si masa in conditii autentice,
cum sunt: mobilierul, decorul si echipamnetul de pat in stil popular, meniuri
traditionale servite cu tacamuri specifice ca, strachini din ceramica, linguri de
lemn, dar la cererea turistilor pot fi utilizate si tacamurile moderne. Turistii sositi
aici doresc sa cunosca traditiile, cultura, vor sa petreaca vacanta intr-un mediu
rural intact, purtator de valori, sa li se ofere produse si specialitati regionale,
adica sa fie parte integranta la viata rurala pe toata durata sejurului.
 In aceste sate se pot organiza expozitii artizanale permanente, cu vanzare,
iar pentru turistii care doar viziteaza localitatea si nu raman acolo, se pot
amenaja una sau mai multe gospodarii, ca muzeu etnografic in aer liber. Aici,
mai pot fi identificati rapsozii populari, se pot organiza hore duminicale si de
sarbatori, targuri si alte obiceiuri si traditii la care sa participe si turistii.

Odata cu trecerea timpului in multe zone ale tarii, pastrarea si

perpetuarea folclorului si a etnografiei, in formele lor originale si traditionale
sunt intr-un mare declin datorita modului de viata inspirat din zona urbana care
a patruns si continua sa patrunda in mediul rural. Aceste specific al localitatilor
atrage tot mai multi turisti pentru vizitarea si pentru traditiile care se incearca
sa se pastreze vii. Daca acest specific al localitatilor nu va fi conservat si mentinut
cat mai mult timp de acum incolo interesul turistilor pentru satul romanesc, si
in special pentru mediul rustic care ii intampina acolo va scadea in timp. Acest
lucru va duce la diminuarea acelui sat cu vocatie turistica, iar pentru localnici nu
este un lucru bun deoarece acesta reprezinta o sursa de venit pentru unii dinre
ei. Organele administrative si de specialitate care ar trebui sa aiba un mai mare
interes pentru aceste sate si pentru mentinerea lor cat mai mult cu putinta, nu
fac mai nimic in acest sens. Daca ar fi alocata o anumita suma pentru mentinerea
si reconsolidarea anumitor obiective, cladiri ar fi un lucru benefic pentu acele
sate, deoarece acest lucru duce la atragerea de turisti si la interesul ridicat al
acestora pentru acea zona. Turistii care au vizitat satul turistic respectiv si au
fost incantati de conditiile oferite, de obiceiurile si traditiile respective ci
siguranta vor reveni, si chiar pot recomanda si altor cunostinte sa viziteze zona.

Daca interesul organelor administrative si de specialitate ar fi la fel de

ridicat precum al localnicilor din acele sate pentru mentinerea stilului lor
traditional de viata, aceste localitati au sanse foarte mari de a ramane in
continuare sate turistice, si chiar recunoscute si pe plan international.

Asezarile cu un trecut istoric indelungat, cu stil arhitectonic caracteristic

regiunii, cu obiceiuri si traditii, un mod de viata propriu, atrag turitii care doresc
sa cunosca pe viu aceste aspecte. Cladirile traditionale cu elemente culturale
locale se preteaza cel mai bine pentru turismul in mediul rural, incaperile
amenajate rustic in care sa se regaseasca obiecte traditionale introduc cel mai
bine turismul in atmosfera rurala.

2. Sate turistice de cratie artistica si artizanala (Tismana, Marga).

 Sunt cunoscute interesele numerosilor turisti pentru creatia artistica
artizanala, ca si dorinta lor de achizitionare a unor astfel de produse direct de la
sursa, de la producatorul insusi. De asemenea, in aceste sate turistice se
dezvolta si mestesuguri traditionale legate de artizanat si creatii artistice diverse
in cadrul gospodariilor sau in unele ateliere specializate unde artistii si mesterii
populari realizeaza sculptura in materiale traditionale ca lemnul sau piatra,
tesatoria populara (covoare, paturi, panzeturi), confectii si cusaturi populare a
costumelor folclorice, ceramica de uz casnic si gospodaresc, pictura naiva si
icoane pe sticla, lemn si panza, muzica si dansuri populare. Turistii pot participa
si ei la aceste activitati sub indrumarea artistilor si mesterilor populari care sunt
in acea localitate.

Creatiile folclorice reprezentate de muzica si dans sunt foarte apreciate

de catre turisti fiind larg raspandite, iar in unele localitati rurale sunt intalnite
chiar si dansuri asociate specificului localitatii. Aceste activitati sunt uneori
practicate chiar in cadrul gospodariilor gazdelor, dar posibilitatile sunt in general
limitate de marimea gospodariilor si volumul acestor activitati.

In cadrul gospodariilor pot fi realizate expozitii cu forme de

comercializare a acestor produse artizanale si activitati la care pot fi invitati
turistii amatori.

Caracteristica esentiala a acestor sate, imaginea lor de marca, este larga

raspandire a artei si artizanului ca o forma certa de pastrare a formelor de viata
rurala traditionala manifestate fata de schimbarile in modul de viata si in
conceptii ale locuitorilor din aceste regiuni.

3. Sate turistice climaterice si peisagistice (Fundata, Bran, Sirnea)

Caracteristicile predominante ale acestor localitati, adecvate turismului

de sejur sunt cadrul natural si pozitia apropiata de obiective turistice
spectaculoase din categoria reliefului cum ar fi chei, pesteri, abrupturi si pante.
Beneficiaza si de cadru climatic favorabil neafectat de formele moderne de
poluare si de forme de tratament naturist extrem de bine apreciate in turismul
rural.

Satele de munte si deal cu casele situate pe coline cu pajisti si fanete

uneori livezi, satisfac motivatia fundamentala a numerosilor turisti,
„reintoarcerea la natura”.

Pozitionarea acestor localitati este strict legata de existenta acestor

elemente ce au o raspandire izolata pe acel teritoriu.
 Numeroasele aprecieri pozitive deja existente si in literatura turistica
despre obiectivele din cuprinsul localitatilor fac extrem de favorabila
dezvoltarea in domeniul turismului rural a acestor localitati, putand dezvolta o
prima faza a competitivitatii in sectorul economic al turismului.

4. Sate turistice pescaresti si de interes vanatoresc (satele din Delta

Dunarii, de pe vaile Gurghiu si vaile Viseului).

Valoarea acestor localitati rurale este legata de activitatile de gazduire

impletite cu cele legate de padure si vanatoare si ape cu fondul piscicol realizand
cea mai valoroasa combinatie a cadrului natural din zona localitatilor turistice
rurale. In aceste sate se pot oferi servicii culinar-gastronomice cu specific
pescaresc si vanatoresc.

Foarte multe rauri s-au pastrat inca curate ca urmare a industrializarii

zonelor ti deversarilor de ape uzate. Majoritatea speciilor piscicole s-au pastrat
in numeroase exemplare, ceea ce este un lucru bun atat pentru localnici, cat si
pentru turisti.

Populatia locala poate organiza pentru turistii sositi forme de agrement

specifice ca: pescuitul, vanatoarea.

5. Sate turistice viti – pomicole (Recas, Agapia).

In aceste localitati predomina activitatile de cultivare a pomilor fructiferi

si a vitei de vie iar activitatile turistice sunt posibile pe toata durata anului, atat
in perioada recoltarii, cat si dupa prin oferirea fructelor, a strugurilor si mai ales,
a preparatelor rezultate in urma lor. Exista posibilitatea conservarii produselor
si oferirea lor in perioada mai activa a turismului rural din timpul vacantelor de
vara si iarna dar si diversificarea ofertei de produse culinare si preparate
naturale si comune si dietetice pe baza de fructe.

In aceste sate, sursa principala de venit este reprezentata de aceste

activitati si din vanzarea prepatelor rezultate din roadele culese.

Valoarea acestui produs turistic este reprezentata si de catre

amplasamentele minunate a gospodariilor intre livezile de pomi fructiferi si
podgorii si spatiile mari ale terenurilor care pot fi utilizate prin crearea unor
terenuri de sprot sau pentru diverse activitati practicate de catre turistii ce
poposesc in zona.

6. Sate turistice pastorale (Vaiideeni, Jina).

In aceasta categorie se incadreaza, in general, satele de munte in care

preocuparea dominanta a localitatilor este cresterea animalelor, fie a oilor fie a
vitelor si care pot sa ofere turistilor un mod de viata specific si bazat pe o
alimentatie bazata pe produse lactate si carne.

Pentru divertisment se adauga vizite la stanele din zona muntilor si

drumetii specifice acestor zone. Foarte apreciate sunt ospetele organizate ce au
specific ciobanesc cuprinzand unele meniuri inedite: urda, jintita, cas, branza,
pastrama, acestea putand fi organizate atat in gospodarii cat si la stanele din
afara localitatilor in zona montana.

Originalitatea si unicitatea acestor aspecte este completata de

mentinerea in timp a unor valori etnografice si folclorice asociate, demne de luat
in considerare in constituirea unui produs turistic.

Turismul rural se naste din nevoia turistului de a descoperi obiceiuri noi,

produse, traditii, cultura, locuitori. O cerinta mai mare pentru dezvolatarea
satelor turistice ar fi promovarea unor asezari rurale cu valori etnofolclorice,
culturale si cadru natural pitoresc, organizarea de expozitii artizanale, muzee
etnografice, stimularea rapsozilor populari din cadrul acestor localitati rurale. Cu
cat elementele etnografice si folclorice sunt mai multe, cu atat atractia turistica
va fi mai mare.

Localitatile care isi mentin stilul de viata traditional specific zonei vor
deveni localitati turistice permanente deosebit de rentabile pentru comunitatea
respectiva ridicand nivelul de trai.