EXPUNERE DE MOTIVE Analiza OMS a poverii de boala ne arat& c& factorul nutritional impacteaz& cel mai puternic starea de sinatate in Europa. Bolile non-comunicabile, printre care cele determinate de o nutritie defectuoas& - obezitatea/supragreutatea si in special diabetul zaharat precum si bolile cardiovasculare au, de departe, cel mai important cost pentru individ, familie si societate, pe Langa suferinta si dizabilitate. De altfel, cel mai important contributor la cauzele de deces din Romania este boala vascular coronariana (sindroamele coronariene acute) si cerebral (accidentul vascular cerebral)', Alimentatia defectiva este mai frecvent la persoanele defavorizate, cu venituri mici, iar efectele acesteia asupra starii de sindtate tind s& contribuie semnificativ la substantierea disparitatilor in Romania. Prin impactul major asupra sinatatii populatiei (creste riscul de boala si deces de cauz4 vasculara, este principala cauzi de amputatie non-traumaticd de membru, principala cauza de orbire si principala cauza de boala cronica de rinichi in stadiul de dializa), diabetul zaharat reprezint& o problema de securitate national. La nivelul UE (Regulament UE 1291/2012) se estimeaza ci sunt peste 27 de milioane de persoane cu diabet, din 2013 diabetul fiind considerat problema majora pentru Europa. in Romania, studiul PREDATORR (Prevalenja Diabetului, Prediabetului, Suproponderii, Obezitatii, Dislipidemiei, Hiperuricemiei si Bolii Cronice de Rinichi), studiu efectuat de Societatea Roman’ de Diabet, Nutrifie gi Boli Metabolice si comunicat in 2014 ne araté o situafie ingrijoratoare. Proportia persoanelor adulte (pe segmentul de varsta 20-79 ani), afectate de diabet, este de 11,6% (aproximativ 1.700.000 de persoane), fara noastra find astfel pe locul | in Europa la incidenfa diabetului zaharat’, in ceea ce priveste incidenta pre-diabetului (pacienti cu rise major de a dezvolta diabet zaharat patent in urmatorii ani), suntem de asemenea intr-o zon de alarm avand aproximativ 3 milioane de persoane in Romania in aceasta conditie clinica (incidenfa de 18,4% pe segmentul 20-79 ani). in consecinté, Programului National de Diabet i-au fost alocate, din FNUASS, sume din ce in ce mai considerabile: 419.625.000 lei in 2012, 965.445.000 lei in 2016 si peste un miliard de lei in 2017, asta in conditiile in care " Eurostat 201 ue. "Tn ume numarul persoanelor cu diabetzaharat a crescut de la 108 miloane In 1980 la 422 de milioane in 2016 - Global report on ditt. World Heath Organization: Geneva, 2016 ac a 95 Idecsse/10,000 de locuitor de cauzAvasculrd, Romina se afa pe locul 2, dupa Bulgaria in Europa (UE si non=doar aproximativ 800.000 de pacienti diabetici sunt incadrati si beneficiazi de tratamente si investigafii finantate in cadrul programului National de Diabet’, In ceea ce priveste obezitatea se cuvin céteva precizari, Conform Organizatiei Mondiale a Sinatatii, 2,8 milioane de oameni decedeazi anual ca si o consecinfa direct a supraponderalitatii sau obezititii, Majoritatea_ oamenilor traiesc azi in (Ari unde existé mai multi supraponderali decat subponderali, iar costul global al obezitatii este estimat de McKinsey Global Institute’ la 2 triliarde de $ anual, clasificand obezitatea ca find in primele trei poveri sociale ale umanitatii alaturi de fumat si conflictele armate. Studiul epidemiologic ORO (""Obezitatea in Romania (ORO) - Prevalenta obezitatii si a factorilor de risc ai obezitatii in populatia adulté din Romania") efectuat de Asociatia Romana pentru Studiul Obezitatii in 2015, arata cd obezitatea afecteaza peste 20 % dintre romanii cu varsta peste 18 ani. Mai precis, rezultatele studjului arati 0 rat a obezititii de 21,3 % si o prevalent& a supraponderii de 31,1%, la romAnii cu varste cuprinse intre 18 si 79 de ani. De asemenea, incidenta obezitatii infantile este in crestere, ultima estimare a prevalentei furnizata de OMS pentru fara noastra fiind de 24,5% pe segmentul 5-19 ani‘, Obezitatea, pe ling’ consecintele reumatologice, repercusiunile psiho-sociale $i stigmatizare, determina © crestere de 7 ori a riscului de a dezvolta Diabet Zaharat. Mai mult, Obezitatea dubleaza riscul de moarte prematur’/prevenibild, rise care in Romania este printre cele mai mari din Europa (364/100.00 locuitori - Eurostat 2014). Numeroase studii stiintifice arata, ffird nici un fel de dubiu, o asociere pozitiva, marcaté intre consumul de bauturi racoritoare cu adaos de zaharuti si incidenta obezitatii si diabetului zaharat’. Raportul’ din decembrie 2016 al ANSES (Agence Nationale de Sécurité SanitaireCide I’Alimentation, de V'Environnement(iet du Travail) din Franta, dupa trecerea in revista a studiilor epidemiologice longitudinale, a studiilor clinice interventionale si a metaanalizelor relevante cu privire la riscul cardio-metabolic si consumul de zaharuri concluzioneazi (p12): “aportul de zahdr, in special in forma lichida, contribuie la supraponderalitate [...], care, la randul ei, fiind un factor de rise cunoscut in special pentru diabet zaharat, cancerul de endometru sau de san.” Mai mult, studiul recent publicat de cercetitorii de la Cancer Council Australia si Universitatea din * Costuileglobae ale poverit de boaladstorata diabetlui zaharat sunt estimate a I,7 tld S inte 2010-2030. Bloom DE, Caftro ET, Jané Lops E, Abrahara-GesselS, Bloom LR, Fuhina S, etl. The global economic burden of noncommunicable diseases (Working Paper Series) Geneva: Harvard School of Public Health and Worid Economic Forum: 201 {hips mckinsey comvindustres/eltheare-systems-and-serviexourinsightvhow-the-word-could-beterfighobesiy * Numarulcopilr si adolescenilor obezi a erescut de peste 10 ori din 197S (de la 1l milioane la 124 de milioane) © NCD Risk Factor Collaboration. Worle tends in body-mass index, widerweight, overweight and obesity from 1975 to 2016: 0 pooled analsi of 2416 population-based measurement studies in 128.9 milion children, edoleconts, and ails. The Lancet, 2017: SOI40.673417)42120-3, * Ultima metaanaliza Luger M. Fal Sugar-Sweetened Beverages and Weight Gain Children and Aut: 4 Systematic Review ftom 2013 0 2015 and a Comparison with Previous Sues, The European Journal of Obesity. Obes Facts 2017:10'674-695, * Persoanle care consumdin mod regula -2 sau mai multe pahare de suc inlet su un nso cu 26% de a dezvota diabetzahars tp Ifa. de petsounele care consum rar asfl de aur, Malik VS, Popkin BM, Bray Ga, Despres JP, Willett WC. Hu FB. Sugarsweetened beverages and 1isk of metabolic syndrome and type ?diabtes: a meta-analysis. Diabetes Care, 2010,33-2477-83, *hitps:/waew anses fen system flew NUT2OI2SA0 186Ra pdf 3Melbourne’ (peste 35.000 de pacienti inrolati dintre care 3283 au dezvoltat diverse forme de neoplazie) au gisit o relatie directa intre consumul constant de bauturi rAcoritoare cu adaos de zaharuri si 13 tipuri de cancer, de obicei concurente cu status obez, independent de greutatea corporala. De altfel, bauturile racoritoare, sunt cel mai important contributor pentru aportul de zaharuri libere in dieta occidentala ‘normala’ si reprezint, in medie, 3% din sursa aportului caloric. De asemenea, exist modelari epidemiologic care arat& efectele benefice ale reducerii cantitatii de zaharuri adaugate in bauturile racoritoare asupra incidentei si prevalentei supragreutatii, obezititii, diabetului zaharat tip II gi asupra inidcilor de morbiditate si mortalitate asociati acestor boli'®. Consumul a doar o doz de 330 ml de bautura racoritoare indulcita zilnic creste riscul de supraponderalitate cu 27% la adulti si cu 55% la copii. De aceea, Organizatia Mondial a Sindtatii, reeomanda un aport de zaharuri de sub 10% din necesarul caloric zilnic!'; mai mult, un nivel de sub 5% din aportul caloric zilnic, provenit din zaharuri, aduce beneficii suplimentare asupra stiri de sanatate!?, Comportamentul de consum din Romania in privinta bauturilor racoritoare aditivate cu zaharuri'* demonstreazi o apetenta crescuta, mai ales a copiilor'* Astfel, estimarile Euromonitor pe 2016, demonstreazi ci Roménia are cel mai mare consum de bauturi carbogazoase din regiune cu un total de 1.349 milioane litri si 71 1 per capita. Comparativ Bulgaria se afl4 la un nivel de 52 1 per capita, Polonia la 47, Ungaria la 46 iar Cehia la 45 litri per capita, mult peste media regiunii de 52 litri per capita. De asemenea in ceea ce priveste bauturile necarbogazoase suntem pe primele locuri cu 323 milioane litri/an adic 17 litri per capita. Exist studii publicate de OMS care ne situeaz pe locul 4 in Europa (UE si non-UE) ca si consum, la copii de 11 ani (27% dintre fete si 32% dintre baieti consuma zilnic, media europeana fiind de 16% respectiv 19%), locul 7 la copii de 13 ani si locul 14 la copiii de 15 ani'’. De asemena, cantitatea consumata creste odata cu varsta acesta fiind un trend general, pe fondul cresterii generale a cantitatilor consumate. Comportamentul alimentar tinde s& se definitiveze la varsta * hus: cambridge or/corjoumalspublic-health-rutrtion aici consumpion-oFsugarsweetnedand-artfiall-sweetened-oft-inks- andersh-oFobesityrelatal- cance I4DBSER63485356020998480 7CEDOSBL "Ma ¥, He F, Yin V, Hashem KM, MacGregor GA: Gradual reduction of sugar in softdrinks without substation asa strategy to reduce ‘overweight obesity. and pe? diabetes: a modeling study. Lancet Diabetes Endocrinol 20164: 105- 114, " Recomandarile se eer a zaharune ibere’ died adiugate tn bau alimente de ete producto, ucder su consumator gm ‘aharuileivtnse, flat in pod manual nucle si lesumeleproarpoe hp. who.nutition/publcatios guideline Sugar intake information _note_en pt " Confonn EFSA (AgentiaEuropeand peniu Sigurana Aliientelor)termenul de, zaharun” se refer la mono- si di-zaharide far cel de zahaui adaugate” se refer Ia sucrora,fuctoz,glacozd hidrolizt de amidon(siropul de glucoza sa fuctozd alte prepare izolte din Zaharurut aditvate in cusul formolaritalimentuluivoouturt sau ualzate ca tare, Polit (aleoolue zaharoase preeam sorbitol, xylitol, manta, sa loctitol au sunt de obicl incluso aceasth categorie. De asemena, si ermenul de zaarun adaigate mai sunt incluse gi zaharurile care se wsese ‘in mior,sitopan, sucunle de fructe sau concrete de fiuete- Europeun Food Safer Author Scientific Opinion on Dietary Reference alues for carbohydrates and dietary fibre. EFSA Journal 2010; 8(3):1482 7? pp). EESA Journal 2010; SC). 1482, "* Singh OM, Micha R, Khatizaieh S, Shi P, Lim S, Andrews KG, Engll RE, Ezzati M, Mozalfrian D; Global Burden of Diseases Nuriton and Chronic Diseases Expert Group (NuriCoDE): Global, regional, at national consumption of sugar-sweetened beverage, fal juices, and Intk A systematic assessment of beverage intake in 187 countries. PLOS One 2015 " WHO survey: Soci! determinants of health and well-being among young peaple Health Behaviour in School-aged children (HBSé) Saud: INTERNATIONAL REPORT FROM THE 2009/2010 SURVEY 4