Deși structurat ferm în funcție de prioritățile tematice, politica de coeziune 2014-2020 solicită

adoptarea unei abordări bazate pe loc pentru a asigura o realizare eficientă a Strategiei Europa
2020 prin conștientizarea mai mare a teritoriului. Deși instrumentele dedicate (în special
investițiile teritoriale integrate și dezvoltarea locală comunitară) oferă un cadru specific pentru
punerea în aplicare a principiilor locului, în special integrarea sectoarelor și a dialogului teritorial,
punerea în aplicare a acestuia rămâne o provocare, în special în anumite domenii politice
tradiționale place-blind (cum ar fi de exemplu energie, cercetare și dezvoltare, educație).
În acest context, dovezile din domeniu arată că intervențiile care se inspiră din abordarea locală
sunt deja evidente pe teren și demonstrează rezultate pozitive. Adoptarea unora dintre elementele
sale se dovedește a fi un răspuns necesar la abordări mai tradiționale, dar în unele cazuri mai
puțin eficiente (de obicei, politici sectoriale și de sus în jos). În același timp, și paradoxal,
exemplele de bună practică arată că o abordare bazată pe locație ar putea fi aplicată fără a fi
recunoscută în mod explicit și, prin urmare, nu a reușit să profite pe deplin de avantajele sale, de
exemplu în ceea ce privește potențialul de transferabilitate.
Obiectiv
Motivația studiului rezultă din nevoia de a pune in practica principiile cheie reamintite în
documentele strategice ale politicilor teritoriale în UE, dar adesea ignorate în planificarea și
implementarea aceste politici pe teren.
Scopul studiului este de a oferi exemple practice ale valorii adăugate, precum și
provocările pe care le presupune punerea în practică a abordării locului.
Studiul de caz, selectat conform unei proceduri convenționale de eșantionare bazate pe
cunoștințele directe (experiența personală a experților echipei) și pe cunoașterea indirectă (din
surse secundare) a cazurilor interesante implementate în perioadele de programare anterioare
(începând chiar de mult înainte) a dovezilor din care sunt trase concluzii cheie. Cazul selectat nu
reprezintă neapărat cea mai bună practică în domeniul lor, ci inițiative de succes, care prezintă
practici de proiectare și implementare interesante care ilustrează cel mai bine avantajele unei
abordări bazate pe locație.
Constatări
Nu există o modalitate unică de a implementa abordarea locală. Cu toate acestea, deși
impresia este că inițiativele revizuite apar din condiții unice, determinate de oportunități locale
specifice și care, prin definiție, sunt netransferabile, există o serie de chei comune care pot fi
detectate și evidențiate ca o amprentă pentru factorii de decizie. Există câteva aspecte care, într-o
anumită măsură și în grade diferite, pot face parte dintr-o abordare bazată pe loc. Deși sunt
identificate ca trăsături distincte, acestea sunt deseori combinate și amestecate într-o agregare
consolidată.
Constatările cheie referitoare la aceste caracteristici sunt următoarele:
1. Valorificarea și revigorarea identității teritoriale ca un bun unic este punctul de pornire
al oricărei inițiative bazate pe loc. Teritoriile au tradiții culturale, vocație productivă și resurse
naturale care își susțin identitatea și potențialul de dezvoltare. Abordarea bazată pe locuri apare ca
răspuns la necesitatea de a păstra și de a aprecia astfel de caracteristici în modul cel mai adecvat,
adaptându-se în același timp la un mediu care provoacă tot mai multe provocări. În unele cazuri,
unde este nevoie de un efort major pentru revitalizarea sau restructurarea strategiilor, este necesar
să se asigure o verificare autentică și disponibilitatea de a se angaja într-o viziune pentru binele
comun.
2. Strategiile ambitioase se extind in mod natural dincolo de granitele geografice si
sectoriale. Nevoile și provocările nu se limitează la granițele administrative și, prin urmare,
necesită politici integrate. Din acest motiv, elaborarea și punerea în aplicare a politicilor ar trebui
să fie definite la cel mai adecvat nivel teritorial pentru a furniza schimbarea preconizată.
Principiul director este de a selecta agregarea teritorială a partenerilor relevanți cu mizele și
responsabilitățile asupra aspectelor care trebuie abordate. În plus, răspunsul politic eficace poate
necesita o abordare integrată care să cuprindă măsuri soft și dure, precum și o abordare holistică.
3. Un sistem deschis de guvernare este instrumentul care asigură punerea în aplicare
asimoth a inițiativei. Inițiativele bazate pe locație sunt în mod inerent participative și, prin
urmare, necesită un dialog politic și reguli clare ale jocului pentru a evita acțiunile libere,
suprapuse sau fragmentate. Constrângerile exogene au un efect de declanșare important (și
politica de coeziune are un rol esențial în acest sens), în timp ce angajarea localiștilor și
implicarea lor în afacere reprezintă o cerință esențială pentru asigurarea proprietății și acceptarea
socială.
4. Este necesară o capacitate puternică de conducere pentru a orienta procesul și a asigura
un angajament pe termen lung în ceea ce privește rezultatele. Un organism sau o agenție dedicată
care garantează proprietatea și care se supune obiectivului strategic este o soluție comună.
Flexibilitatea și orientarea către utilizatori pot fi mai bine asigurate în acest caz, ceea ce sporește
șansa de succes. Negocierea și consolidarea consensului ar trebui să fie puse în aplicare pe
parcursul întregului proces, de la proiectarea inițială până la implementare.
5. Experimentarea și învățarea prin practică sunt abordări bazate pe ingrediente naturale.
Procesele pot fi de mult timp încrederea și credibilitatea au nevoie de timp pentru a se dezvolta.
În același timp, sunt necesare etapele de experimentare și pilotare pentru a tolera realizarea și
testarea ideilor inovatoare pentru a selecta cele mai promițătoare. Depășirea sferei de programare
și evaluarea perioadelor poate crea tensiuni în ceea ce privește orientarea către rezultate, însă,
odată ce un parteneriat solid se află într-un anumit teritoriu, sinergiile s-au răspândit în toate
domeniile de politică.
Concluzie
În timp ce unele elemente indică obiceiurile obișnuite ale unei abordări bazate pe loc, cum
ar fi un mod integrat de lucru și dialog pe mai multe niveluri, alte aspecte sunt noi și scot în
evidență complexitatea și natura experimentală a unor astfel de abordări. Cu toate acestea, toate
acestea indică o nevoie clară de schimbare a mentalității factorilor de decizie care se deplasează
dintr-o atitudine mai administrativă și bazată pe conformitate la o atitudine mai orientată spre
rezultate și cea mai performantă.
Având în vedere că nu există o regulă de tip one-size-fit-all pentru abordările bazate pe
loc, este necesar să se dezvolte practici și strategii adecvate pentru fiecare teritoriu specific,
adaptându-le flexibilitatea și comportamentul de pionierat. Acest lucru poate necesita un efort
major, dar dovezile arată că se plătește în termeni de livrare a schimbării. Rezultatele obținute în
ceea ce privește procesul de livrare accelerată, buna implementare, eficiența mobilizării
resurselor teritoriale, strategiile mai bine orientate și acceptarea socială largă sunt realizările
evidente raportate în cazurile analizate.
Rolul fondurilor ESI 2014-2020 și noile lor instrumente CLLD și ITI în ghidarea și
oferirea unui cadru structurat pentru inițiativele locale este deosebit de relevant. Unele dintre
cazuri arată că inițiativele implementate au fost inspirate de aceeași logică și s-au bazat pe
aceleași instrumente care sunt acum sistematic promovate pentru dezvoltarea teritorială integrată.
Mai mult, rolul politicii de coeziune, ca factor favorizant și catalizator al strategiilor teritoriale,
este evident în majoritatea studiilor de caz și sugerează că programele din cadrul politicii de
coeziune ar putea fi cel mai potrivit set de politici pentru experimentarea și punerea în aplicare a
abordării locului.