CONJUNCTURA PIEŢEI

Cunoaşterea modificărilor mediului şi a modului în care acestea influenţează activitatea de piaţă a întreprinderii se
poate realiza prin evaluarea conjuncturii pieţei.
Conjunctura economica reprezinta starea economiei (creştere, stagnare sau reducere a activităţii economice) într-
o anumită perioadă, privită în ansamblu, ca efect al interacţiunii dintre elementele constitutive.
Conjunctura pieţei reprezintă modificările înregistrate de cerere şi ofertă într-un interval de timp, tendinţele de
ansamblu rezultatele din raportul dintre ele şi efectele pe care le generează.
Astfel trebuie să se cunoască concomitent aspecte ce ţin de producţie, investiţii, forţa de muncă, salariile, cererea
şi oferta, consumul, preţul, moneda, inflaţia şi alte dezechilibre macroeconomice, comerţul, balanţa comercială şi
balanţa de plăţi ş.a.
În funcţie de intensitatea şi acţiunea lor în timp, factorii ce determină conjunctura pieţei se pot grupa în:
Factorii întâmplători/accidentali apar imprevizibil si determină o modificare temporară a pieţei (exemple:
conflicte dintre state, unele măsuri de natură politică ale statelor, calamităţile naturale, grevele ş.a.)
Factorii sezonieri generează oscilaţii periodice, la intervale regulate de timp, de cele mai multe ori anuale,
afectand producţia şi consumul unor produse/servicii sezoniere (unele materii prime, produse agricole, activitatea
turistică a litoralului românesc ş.a.).
Factorii ciclici, se reiau la intervale neregulate de timp şi sunt consecinţa modului de evoluţie a economiei,
caracterizată prin alternarea fazelor ciclului economic: înviorare, expansiune, depresiune şi criză.
Factorii de durată acţionează pe termen lung şi foarte lung, avand o acţiune permanentă, contribuind la
modificări previzibile ale pieţei (exemple: progresul tehnic, resursele naturale, unele măsuri de politică economic
adoptate de state etc). Ignorarea lor şi neadaptarea firmei la tendinţele exprimate de ei duce la creşterea continuă
a decalajelor firmă-mediu şi la plasarea treptată a acesteia într-o conjunctură nefavorabilă.
Analiza conjuncturii pieţei se poate realize cu ajutorul unui număr mare şi variat de indicatori, generali
(caracteristici conjuncturii economiei mondiale şi a diferitelor ţări), şi specifici (caracteristici unor pieţe
particulare). Astfel in continuare vom prezenta cativa indicatorii folosiţi în analiza conjuncturii pieţei:
* Indicatorii conjuncturii economiei mondiale, pe zone şi ţări sunt folosiţi pentru exprimarea multitudinii
fenomenelor care au loc în economie la un moment dat, interdependenţele dintre ele, precum şi modul în care se
reflectă în fizionomia pieţei. Cei mai reprezentativi indicatori ai acestei grupe sunt:
- Produsul intern brut exprimă tendinţa de ansamblu a conjuncturii şi permite evaluări asupra efectului cumulat al
proceselor din economie.
- Producţia industrială explică evoluţia P.I.B., evidenţiind aspectele importante ale pieţei. Cu ajutorul unor
indicatori specifici: volumul producţiei industriale, productivitatea muncii, indicele producţiei etc. se pot
surprinde procesele de înviorare, stagnare sau încetinire a creşterii economice.
- Gradul de utilizare a capacităţii de producţie sintetizează fazele din cadrul ciclului economic în care se află la un
moment dat economia unei ţări (exemplu încetinire acestuia reflectă încetinirea ritmurilor de creştere economica
- Rata şomajului are o semnificaţie apropiată de cea a ultimului indicator; o scădere a ratei şomajului însă
evidenţiază o fază de redresare a economiei.
- Investiţiile fixe de capital reflectă tendinţele din structura economiei. Studiind raportul dintre investiţiile social-
culturale şi cele industriale, raportul dintre sursele de finanţare a investiţiilor şi orientarea lor pe ramuri
economice, se pot anticipa mutaţiile din structura ofertei şi implicaţiile acestora asupra cererii.
- Consumul constituie unul dintre principalii factori ai creşterii economice, studierea acestuia presupunand analiza
acestuia din punct de vedere al: volumului şi structurii;consumul productiv şi neproductiv; veniturile; rata inflaţiei
- Comerţul interior evidenţiază principalele aspecte care au loc în cadrul pieţei bunurilor de consum, fiind o
reflectare a stării producţiei. Ca indicatori specifici se pot utiliza: volumul realizărilor şi stocurile.
- Fluxurile economice externe reflectă raporturile de schimb desfăşurate în cadrul pieţei mondiale, principalele
schimbări şi tendinţe ce au loc între diferite ţări în ceea ce priveşte poziţia ocupată de acestea în cadrul comerţului
internaţional. În acest scop sunt analizate aspecte referitoare la import, export, balanţa comercială, balanţa de
plăţi, preţurile practicate pe piaţa internaţională.
- Indicatorii activităţii financiar-monetare sunt consideraţi indicatori de consecinţă. Din această grupă putem
aminti: nivelul dobânzilor, taxa de scont, situaţia rezervelor valutare, cursul de schimb etc.
* Indicatorii conjuncturii principalelor pieţe de mărfuri evidenţiază consecinţele conjuncturii economice asupra
pieţei. Din această grupă fac parte:
- Producţia şi oferta - interesează prin volum şi structură într-o anumită perioadă de timp. Pentru aceasta se
analizează principalii furnizori, poziţia lor geografică, posibilităţile de ofertă, situaţia stocurilor ş.a.
- Consumul şi cererea sunt evaluate cu ajutorul modificărilor intervenite în ceea ce priveşte volumul şi structura,
localizarea şi modul de manifestare.
- Importul şi exportul reflectă posibilităţile de creştere/restrângere a ofertei de pe piaţă. Pentru analiza lor se
urmăreşte raportul stabilit faţă de producţie şi consum, structura şi orientarea geografică, raportul de schimb,
balanţa comercială şi de plăţi.
- Preţurile se consideră că exprimă esenţa stării conjuncturii unei anumite pieţe. Analizarea acestora se face cu
ajutorul raportului cerere-ofertă, urmărindu-se măsura în care ele reflectă corect acest raport, abaterile şi cauzele
care le determină, tendinţele şi durabilitatea lor.
* Indicatorii conjuncturii pieţei monetar-financiare sunt utilizaţi pentru a surprinde fluctuaţiile specifice ale cererii
şi ofertei de capital, tendinţele manifestate de raporturile dintre ele şi efectele pe care le generează, atât în cadrul
economiei, cât şi în cadrul pieţei mărfurilor. Aceşti indicatori reflectă cererea şi oferta de capital, nivelul
dobânzilor, volumul creditelor externe şi evoluţia achitării lor, situaţia balanţei de plăţi, deficitul bugetar naţional,
evoluţia cursului de schimb, puterea monedei naţionale, restricţii monetare practicate, tendinţele de economisire etc
* Indicatorii conjuncturii pieţei transporturilor maritime se referă la un sector important al activităţii economice,
cu o importanţă deosebită în desfăşurarea acesteia. Pentru aceasta se vor utilize următorii indicatori specifici:
volumul cererii şi ofertei de capacităţi de transport, nivelul navlului, supraoferta de capacitate, ieşirile din flotă,
poziţia geografică a ofertanţilor şi beneficiarilor.