1.

INTRODUCERE ÎN INSTRUMENTAŢIA VIRTUALĂ

• Ca si în cazul calculatoarelor si al sistemelor de operare, ideea
instrumentatiei virtuale s-a nascut în mintea unui tanar (James
Trouchard), pe cand era doctorand la University of Texas, in Austin
USA, iar Hewlett-Packard introducea pe piata un computer nou ce
putea culege date din masuratorile efectuate cu instrumente ale
aceleasi firme.
• Trouchard a avut ideea ca in locul unui instrument gata facut, ce costa
destul de mult, sa realizeze instrumente pe care chiar utilizatorii sa le
poata ansambla in propriul calculator folosind o placa si un software. 
Asa s-a nascut Instrumentatia Virtuala si odata cu ea Compania
National Instruments pe care James Trouchard a fondat-o in 1976.
Solutia propusa de Trouchard permite astazi multor firme sa
depaseaca cu usurinta decalaje tehnice şi tehnologice, pentru
eliminarea cărora ar fi necesare investiţii uriaşe. Există un singur
obstacol: creatorul, dar şi utilizatorul unui instrument virtual, nu mai
poate fi inginerul sau muncitorul anilor trecuţi.
• Instrumentele virtuale sunt combinații de elemente hardware și/sau software,
utilizate cu un PC, care au funcționalități similare instrumentelor tradiționale,
clasice, de sine stătătoare.
• Pe panoul frontal al unui instrument virtual, se vor găsi butoane, comutatoare,
ecrane, afisaje digitale, indicatoare grafice, e.t.c. cu acelasi aspect ca al
instrumentelor clasice .
• Un instrument virtual este compus deci, dintr-o parte hardware si o parte
software care permite configurarea instrumentului dupa dorinta utilizatorului.
• Prin termenul de Instrumentaţie Virtuală se înţelege utilizarea unui computer,
dotat cu echipamente periferice de intrare şi ieşire specializate, pentru a simula
caracteristicile şi funcţionarea unui instrument sau sistem de măsurare, de
testare sau de înregistrare a datelor.
Instrumentele virtuale fac uz de traductoare si senzori pentru a intra în contact
cu mărimea fizică măsurată, de eventuale sisteme de condiţionare a semnalelor,
precum şi de circuite pentru conversia analog - digitală.
Diferenţa, în raport cu sistemele de măsurare "clasice" este aceea că de aceasta
dată toate funcţiunile de prelucrare şi analiză a valorilor măsurate, de stocare a
acestor informaţii şi de transmitere a lor către utilizatorul uman sunt realizate de
către computer şi nu de către aparatura dedicată.
Aplicaţiile software înlocuiesc astfel componente estimate a reprezenta 80% din
circuitele unui aparat de măsurare sau testare specializat "clasic".
• Software-ul care realizează aceste funcţiuni posedă în majoritatea cazurilor o
interfaţă grafică având acelaşi aspect ca şi cel al panoului frontal al unui
aparat de măsurare. Acesta este motivul pentru care aplicaţiile respective
sunt numite Instrumente Virtuale.
In sistemele de măsurare computerizate cu instrumente virtuale, natura
mărimilor fizice măsurate dictează doar configuraţia componentelor de genul
traductoarelor şi în unele cazuri a condiţionatoarelor de semnal. In aval de
acestea, după convertorul analog - digital, informaţia referitoare la valoarea
mărimii măsurate este procesata doar prin intermediul componentelor
software.
• Dacă, de exemplu, un semnal de tip tensiune electrică necesită atât
vizualizarea variaţiei în timp cât şi determinarea spectrului de frecvenţe,
utilizarea instrumentaţiei virtuale permite folosirea aceluiaşi sistem de
măsurare. Se înlocuieşte doar aplicaţia de prelucrare a semnalului sau se
construieşte o aplicaţie care să afişeze simultan, într-o fereastra unică,
ambele informaţii necesare. Mai mult, acelaşi sistem de măsurare, dar cu o
aplicaţie software diferita, poate fi utilizat ca voltmetru, ca instrument de
stocare a datelor sau ca sistem de avertizare.
• Apariţia instrumentelor virtuale a permis astfel ca mai multe aparate de
măsurare sau testare specializate sa poată fi înlocuite printr-o singură
configuraţie hardware de sistem de măsurare computerizat, completată apoi
cu diverse aplicaţii software.
• De aici derivă unele dintre avantajele utilizării Instrumentaţiei Virtuale:
- flexibilitatea sporită a configuraţiilor sistemelor de măsurare;
- fiabilitatea crescută a componentelor;
- precizia crescută a prelucrării informaţiei;
- capacitatea de a efectua prelucrări de mai mare complexitate;
- costul mult redus în raport cu aparatele clasice.
• Aplicaţiile instrumentaţiei virtuale nu se rezumă doar la măsurarea de
mărimi fizice analogice. Rezidente în sisteme computerizate, instrumentele
virtuale pot fi folosite drept generatoare de semnale analogice, pot manipula
bidirecţional semnale digitale şi pot efectua operaţiuni de
numărare/cronometrare sau de generare de trenuri de impulsuri.
• Instrumentele virtuale pot transforma un computer în "centrul de comandă"
al unei reţele de zeci de aparate de măsura capabile sa comunice prin
protocolul GPIB (magistrală de interfaţa de uz general). Seturi de instrumente
virtuale specializate pot efectua funcţii de comandă a motoarelor pas cu pas
sau operaţii evoluate de prelucrare şi analiză a imaginilor sau sunetelor.
• Sistemele de instrumentaţie virtuală nu se rezumă astfel doar la a înlocui
aparatele de măsurare utilizate în aplicaţiile din laboratoarele de cercetare
sau didactice, ci devin unelte complexe şi puternice de monitorizare şi
control ale proceselor industriale.
• Un sistem de instrumentaţie virtuală nu trebuie înţeles ca fiind majoritar
rezident într-un computer. In laboratoarele de cercetare se utilizează îndeosebi
plăci multifuncţionale de achiziţie de date montate în PC-uri, conţinând
multiplexoare şi convertoare A/D şi D/A. Sistemele de achiziţie "Real Time" îşi
îndeplinesc funcţiunile şi în timpul "căderilor" sistemului de operare sau al
resetărilor computerului gazdă.
• In multe categorii de sisteme distribuite, multiplexoarele şi convertoarele au
"migrat" din computer în zona condiţionatoarelor de semnal, însoţite de o
interfaţă serială. Computerul gestionează astfel o reţea de puncte de măsurare,
mult mai numeroase decât ar fi permis varianta sub forma analogică.
Sistemele dedicate uzului industrial, din gama PXI, utilizează computere de
proces (controllere), având configuraţii şi caracteristici de funcţionare specifice
şi dispunînd de o întreagă gamă de posibilităţi de comunicaţie ce includ
protocoalele serial, Ethernet, SCSI, GPIB (IEEE 488), PCMCIA, CAN şi DeviceNet.
• Facilităţile oferite de hardware-ul de achiziţie de date şi control de proces nu ar
putea fi puse în valoare fără existenţa unui software adecvat. În acest sens se
foloseşte mediul LabVIEW (LABoratory Virtual Instrument Engineering
Workbench) – un mediu de programare bazat pe limbajul de programare
graficǎ G, produs de Firma National Instruments (NI).
• Avantajul folosirii mediului de programare grafica LabVIEW în instrumentaţia virtuală
constă în abordarea în mediu unitar a dezvoltării aplicaţiilor pentru configuraţii
hardware diverse şi protocoale de comunicaţie dedicate interacţiunii cu procese
(începând de la cele mai simple pana la procese industriale de mare complexitate).
• Funcţiunile mediului de programare grafică LabVIEW de transmitere a informaţiei
prin intermediul diverselor protocoale de comunicaţie specifice Internet-ului vor face
posibil un salt calitativ în dezvoltarea utilizatorilor spre folosirea de laboratoare
virtuale şi spre monitorizarea şi comanda la distanţă a proceselor.
• În concluzie, se poate aprecia că Instrumentaţia Virtuală are, datorită flexibilităţii şi
versatilităţii sale, un potenţial imens pentru cei ce lucrează în domeniul educaţiei,
ştiinţei şi tehnologiei, indiferent de gradul lor de specializare sau de nivelul de
calificare. Instrumentele şi aparatele vor deveni din ce în ce mai ieftine şi mai
performante, software-ul va putea fi dezvoltat în masă, chiar de către programatori
neprofesionişti, iar aplicaţiile realizate vor avea un grad mare de accesibilitate
datorită facilităţilor de comunicaţie existente.
• Astăzi, utilizatorul introduce o placa de achizitie date in computer si cu ajutorul soft-
ului de programare grafica isi configureaza instrumentul de masurare si in plus poate
crea si cate inregistratoare grafice doreste. Toata partea fizica a lantului de masurare
aflandu-se pe o placa controlata de microprocesorul computerului, utilizatorului nu-i
ramane decat sa se conecteze la traductoarele specifice marimii de masurat si sa stie
sa manevreze un mouse. Reprezentarea instrumentelor fizice se face pe monitorul
computerului cu ajutorul elementelor grafice existente in biblioteca limbajului de
programare grafica.
Din punct de vedere al domeniului de utilizare, sistemele de instrumentaţie virtuală pot fi
clasificate în:
• sisteme pentru testare şi măsurări;
• sisteme de control automat al proceselor;
• sisteme pentru efectuarea de cercetări ştiinţifice.
Din punct de vedere al modului în care poate funcţiona un instrument virtual există două
variante:
• modul de lucru “live”, în care se configurează fizic echipamentul de măsurare, cuplat la
sistemul de calcul şi care achiziţionează date din procesul studiat, urmat de procesul de
analiză, interpretare şi afişare a rezultatelor;
• modul de lucru “not live” (simulare), în care se poate doar simula funcţionarea
echipamentului de măsurare asupra eşantioanelor unor semnale generate prin mijloace
software.
Exista doua posibilitati de a lucra cu instrumentatia virtuala:
• doresti sa-ti creezi singur instrumentele necesare si atunci trebuie sa cunosti limbajul de
programare grafica si sa dispui de acesta (necesarul de timp minim pentru invatare ar fi
de 30 de ore);
• doresti sa fii numai utilizator de instrumentatie virtuala, si atunci trebuie sa-ti cumperi
de la un dezvoltator de aplicatii un program executabil ce va face numai ceea ce iti
doresti.
Avantajele instrumentatiei virtuale față de instrumentele tradiționale:
• ocupa un spatiu mic (practic un computer si un monitor);
• poate fi cu elemente distribuite (pot masura in mai multe locuri odata);
• datele se pot transmite prin internet (laboratorul de masurare se poate afla intr-un anume loc
iar analiza rezultatelor se poate face in cu totul in alta parte);
• instrumentele nu mai ocupa un spatiu fizic (o magazie) ci sunt stocate in memoria computerului;
• flexibilitate maxima privind configurarea instrumentelor (oricand se poate sterge un instrument
din memorie si se poate face altul, se pot adauga elemente de comanda sau indicatoare, canale
sau memorie);
• dispar practic problemele legate de murdarirea comutatoarelor sau imperfectiunea
conexiunilor;
• costurile privind achizitia de aparate si intretinerea lor se reduc foarte mult, tinand cont ca o
singura placa multifunctionala de achizitie date, impreuna cu softul aferent poate inlocui o
multime de alte instrumente fizice dedicate;
• interfata grafica foarte prietenoasa cu utilizatorul;
• timpul relativ mic de invatare a limbajului de programare grafica;
• multimea de instrumente virtuale gata construite pentru a masura, a face analiza semnalului, a-l
prelucra si a-l transmite oriunde doreste utilizatorul;
Instrumentaţie Virtuală cu LabVIEW
Laboratory Virtual Instruments
Engineering Workbench
• LabView este un limbaj de programare grafică (limbaj G) care foloseşte diagrame
bloc în loc de linii de text pentru a crea aplicaţii.
• Este destinat în special, construirii de aplicaţii pentru controlul şi achiziţia de date,
analiza acestora şi prezentarea rezultatelor
• LabView a fost dezvoltat de firma National Instruments, prima variantă a
programului apărând în anul 1986. În prezent s-a ajuns la versiunea a -11a a
programului. Denumirea sa provine dintr-o prescurtare din limba engleză:
“Laboratory Virtual Instruments Engineering Workbench”.
• Noutatea adusă de LabView, comparativ cu limbajele de programare clasice (Pascal,
C,C++,BorlandC++), este rapiditatea programării datorită introducerii unei interfeţe
grafice mai intuitive.
• Mediile de programare grafică înlătură necesitatea cunoaşterii unui limbaj de
programare. În locul descrierii algoritmului de calcul sub forma unui set de
instrucţiuni în format text, într-un mediu de programare grafică algoritmul este
descris desenându-l sub forma unei scheme logice (organigramă, diagramă). Dispare
astfel necesitatea memorării unor nume de instrucţiuni şi a unor reguli complicate
de sintaxă, iar riscul de apariţie a erorilor de programare scade drastic. Modul în
care algoritmul este descris este astfel mult mai intuitiv, un program putând fi
înţeles mult mai uşor şi de către alţi programatori decât cel care l-a conceput.
• LabVIEW este cel mai răspândit şi mai evoluat mediu de programare grafică.
• Deşi LabVIEW este un instrument foarte puternic de simulare, acesta este cel
mai adesea folosit pentru achiziția, analiza și prezentarea datelor de la
diferite surse externe, conținând în librăria sa, multe instrumente virtuale
special dedicate acestui scop.
• De exemplu LabVIEW poate comanda plăci de achiziție pug-in sau pe USB
pentru achiziția sau generarea semnalelor analogice și numerice.
• S-ar putea utiliza plăcile DAQ şi LabVIEW pentru a monitoriza temperatura,
trimite semnalele de la un sistem extern, sau determinarea frecvenţei unui
semnal necunoscut.
• LabView permite achiziţia semnalelor de la o varietate de echipamente. Se
pot achiziţiona date de la instrumente GPIB, seriale, Ethernet, PXI şi VXI,
folosind driverele incluse. Există posibilitatea comunicării cu mai mult de
1400 instrumente aparţinând a 150 de producători, folosind driverele de
comunicaţie LabView. Programul oferă performanţă şi portabilitate ridicate.
• Driverele de comunicaţie simplifică controlul instrumentelor şi timpul de
dezvolatare a noi aplicaţii, eliminând necesitatea de a învăţa protocoale de
programare pentru fiecare instrument în parte. Multe drivere folosesc Visual
Instrument Software Architecture (VISA) pentru a comunica cu o gamă de
bus-uri de comunicaţie, cum ar fi GPIB sau serial, folosind acelaşi cod
LabView. Indiferent pe ce tip de bus este instrumentul, driverele VISA preiau
controlul protocoalelor de comunicare respective.
 Achiziție, Analiză și Prezentare

Aproape toate aplicațiile de măsurare, testare și control, pot fi împăr țite în 3 mari
componente: capacitatea de achiziție, analiză și prezentare a datelor. LabVIEW
este cel mai puternic și mai simplu instrument pentru achizi ția, analiza și
prezentarea datelor din lumea reală.
 Achiziția cu LabVIEW
LabVIEW poate achiziționa date utilizând
următoarele dispozitive și multe altele:
• GPIB, Serial, Ethernet, VXI, PXI Instruments
• Data Acquisition (DAQ)
• PCI eXtensions for Instrumentation (PXI)
LabVIEW este strâns • Image Acquisition (IMAQ)
integrat cu toate • Motion Control
componentele hardware NI, • Real-Time (RT) PXI
și în plus se poate conecta
• PLC
la mii de dispozitive I/O de
la alte sute de furnizori. • PDA
• Instrumente modulare
 Tipuri de magistrale de proces, pentru interconectarea
instrumentelor programabile, cu un sistem de calcul
• GPIB (General Purpose Interface Bus - magistrală de interfaţare de uz general) este
specializată pentru comunicaţie cu instrumente programabile. Este standardul cel
mai utilizat pentru controlul instrumentelor programabile de catre sistemele de
calcul. Rolul dispozitivelor GPIB poate fi de a trimite mesaje, de a primi mesaje si/sau
de a monitoriza comunicatiile pe retea. Este disponibilă pentru diverse platforme
(PC, IBM, MacIntosh, etc.) şi oferă o rată de transfer de 1 Mbyte/secundă. Protocolul
de comunicaţie este specificat de standardul industrial IEEE-488 (protocol pe 8 biţi,
comenzi tip ASCII, maximum 14 instrumente aflate la cel mult 20m). O dezvoltare
ulterioară, HS-488, a crescut rata de transfer la 8 Mbytes/secundă;
• RS-232, RS-422, RS-485 sunt utilizate în special la sisteme personale de calcul. Sunt
destinate comunicaţiilor seriale sincrone/asincrone între instrumente, oferind o
imunitate ridicată la zgomotul din mediul industrial. Dezavantajul major este rata de
transfer redusă (sute de kbits/secundă). Protocolul de comunicare poate fi ASCII sau
un protocol special al instrumentelor ce se interconectează. Ceea ce le diferenţiază
este distanţa de interconexiune (de la 15m la RS-232, la 1200m la RS-485), care este
mărită prin amplificări suplimentare pe intrări/ieşiri. Interfaţa RS-485 permite
legături multi-punct (“daisychain”), deci economii importante de cablu;
• SCXI (Signal Conditioning eXtensions for Instruments): reprezintă o platformă
de înaltă performanță pentru condiționarea sau direcționarea semnalelor din
sistemele de măsurare sau automatizare. Utilizată pentru măsurări directe
sau prin intermediul senzorilor, pentru generarea de semnale în tensiune sau
curent, pentru manipularea semnalelor digitale sau pentru direcționarea
unor semnale, gama de produse SCXI oferă o platformă unică, integrată, ce
satisface toate necesitatile. Un sistem SCXI constă din module multicanal de
condiționare instalate în unul sau mai multe șasiuri. Șasiul (sau unul dintre
șasiurile sistemului) este conectat la o placă de achiziie de date. Aceste
module, montate sub formă de “rack” (dulap cu sertare de conexiuni
modulare), sunt utilizate deci, la condiţionarea semnalului. La intrare, se
admit semnale provenite de la traductoare, cum ar fi: termocupluri,
termistoare, mărci tensometrice etc, iar la ieşire se obţin semnale permit
efectuarea analogice (curenţi sau tensiuni) sau semnale numerice. Se
utilizează module de filtrare, liniarizare, izolare galvanică, ieşiri de putere,
etc.; Condiionatoarele de semnal SCXI au un design integrat care simplifică
instalarea și configurarea maximizând performanele. Modulele SCXI
măsurărilor cu o gamă largă de senzori și tipuri de semnale, permițând o
paletă largă de combinații pentru formarea unui sistem de măsurare.
• PXI (extensie PCI pentru instrumentatie): PXI reprezinta o platforma pentru sisteme de masurare
si automatizare, bazata pe PC. Instrumentatia  modulara PXI profita de avantajele magistralei de
mare viteza  PCI (Peripheral Component Interconnect), care reprezinta standardul de facto ce
dirijeaza proiectarea in domeniul calculatoarelor PC, atat ca hardware cat si ca software. In
consecinta, utilizatorii de PXI pot sa beneficieze de toate avantajele PCI in cadrul uneri arhitecturi
ce adauga caracteristici mecanice, electrice si de software, potrivite pentru aplicatiile de masura,
achizitie de date si automatizari industriale. Bazată in intregime pe un stadard industrial deschis,
instrumentatia modulara PXI reprezinta o solutie eficace, deoarece combina arhitectura electrica
de mare viteza a PCI cu o carcasa industriala de înalta fiabilitate, functii de sincronizare si
temporizare incorporate si deplina interoperabilitate cu CompactPCI. Dimensiunea redusa a
sistemului PXI este ideala pentru o larga varietate de aplicatii portabile, cu montare pe birou sau
in rack, pentru testare, masuratori, culegere de date si automatizari industriale.
În sistemul PXI exista șasiuri (cu 4, 8 sau 18 sloturi), controlere, placi de achizitie de date, placi de
achizitie de date in timp real, surse de semnal, module I/O digitale, placi de achizitie de semnal
dinamic, numaratoare/ temporizatoare de 32 biti, instrumente dedicate, comutatoare, placi de
achizitie si prelucrare de imagine, placi de control al miscarii, interfete de comunicare seriale,
CAN, DeviceNet, Ethernet, GPIB, etc.
• VXI (VME eXtension for Instrumentation, unde VME reprezintă VESA Module Eurocard) reprezintă
un standard de instrumentaţie ale cărui baze au fost puse încă din 1987 şi are ca obiectiv
creşterea interoperabilităţii diverselor instrumente. Structura sa modulară permite o integrare
atât din punct de vedere electronic, cât şi mecanic, conferindu-i denumirea de “standard pentru
instrument pe cartelă”. Specificaţiile VXI grupează norma IEEE-488 şi norma VME, prima
remarcăndu-se prin compatibilitatea între constructori diferiţi, iar cea de-a doua prin rapiditate.
 Plăcii GPIB ale firmei NI

Sistem GPIB tipic

 Analiză cu LabVIEW
LabVIEW include următoarele instrumente cu
ajutorul cărora pot fi analizate datele:
• Mai mult de 400 de funcţii de analiza măsurării
pentru: Ecuatii Diferentiale, Optimizare, Curbe,
Calcul, Algebra Liniara, Statistică, etc.
• VI-uri Express special proiectate pentru analiza
măsurării, inclusiv filtrare și analiză spectrală.
O analiză intensă a
• VI-uri pentru procesarea semnalelor (Filtrare,
măsurării este realizată în Ferestruire, Analiză Armonică, Analiză spectrală,
mediul de dezvoltare e.t.c.).
LabVIEW.
 Prezentare cu LabVIEW
LabVIEW include următoarele
instrumente utilizate pentru
prezentarea datelor:
• On your machine — Graphs, Charts,
Tables, Gauges, Meters, Tanks, 3D
Prezentarea cu Controls, Picture Control, 3D Graphs
(Windows Only), Report Generation
LabVIEW poate fi facuta (Windows Only)
pe PC sau printr-o reţea. • Over the Internet — Web Publishing
Tools, Datasocket (Windows Only),
TCP/IP, VI Server, Remote Panels,
Email
LabVIEW Everywhere
Sensor
Embedded
(FPGA)
Handheld
Wireless

Networked I/O

PC Boards

Industrial Computer (PXI)

Tektronix Open Windows

Oscilloscopes

PC, Mac, Linux, Sun

Workstation
 Fapte istorice
• 1983 – începe proiectul LabVIEW
• 1986 –LabVIEW pentru Macintosh
• 1990 –LabVIEW 2.0 și 2 brevete
• 1992 –LabVIEW pentru Windows și Sun
• 1993 –LAbVIEW 3.0
• 1994 – LabVIEW pentru Windows NT și 2 noi brevete
• 1995- 2000 – LabVIEW pentru Windows 95/98, LabVIEW 5.0
• 2001 – LabVIEW 6i pentru Windows 2000/NT/ME
• 2003– LabVIEW 7.0 pentru Windows XP
• 2006 - LabVIEW 8.0 pentru Windows XP
• 2009- LabVIEW 2009 pentru Windows 7
• 2013- LabVIEW 2013 pentru NI Linux Real-Time
 2. Introducere în LabVIEW
SUBIECTE
A. LabVIEW
B. Mediul LabVIEW
C. Panoul Frontal
D. Diagrama Bloc
E. Programarea Fluxului de Date
F. LabVIEW Help
G. Depanarea unui VI
 A. Instrumente Virtuale (VI)
Panou Frontal
• Controale = Intrări
• Indicatoare = Ieşiri

Diagrama Bloc
• “Program” ce însoţeşte
panoul frontal
• Componentele sunt legate
împreună
• Aplicatiile (programele) realizate in LabVIEW poarta denumirea de
Instrumente Virtuale (în engleza, Virtual Instruments, prescurtat VI).
Denumirea provine de la faptul ca, in primele sale versiuni, LabVIEW a fost
strict dedicat pentru realizarea unor programe de monitorizare a
proceselor. Programele respective inlocuiau o serie de aparate si
instrumente electronice - de unde si motto-ul corporatiei National
Instruments: The software is the instrument – primind astfel denumirea
de Instrumente Virtuale.
• Fiecare VI conţine 3 părţi principale:
1. Panoul Frontal – permite interacţionarea utilizatorului cu VI-ul.
2. Diagrama Bloc – Codul care controlează programul.
3. Icoana/Conectorul – Mijloc de conectare a VI-ului cu alte VI-uri.
• Utilizatorul poate controla programul, poate modica intrările şi poate
urmării updatarea datelor în timp real.
• Fiecare control sau indicator al panoului frontal are un terminal
corespunzător în diagrama bloc. Când un VI rulează, valorile controalelor
trec în diagrama bloc, unde sunt utilizate în funcţionarea diagramei, iar
rezultatele sunt trecute în alte funcţii sau indicatoare.
B. Mediul LabVIEW
Creating a new VI

To open a blank VI
• Select File»New VI
• Click the arrow on the New
button and select Blank VI

To open the New dialog box

• Select File»New
• Click the New button
 Panoul Frontal (PF) al VI-ului
Uneltele (PF) Icoană

Control
Boolean Legenda
Graficului

Indicator
Grafic

Plot Legenda
Legend Scalei
Diagrama Bloc (DB) a VI-ului
Uneltele
DB Funcţia
Divide

SubVI

Terminalul
Grafic

Fire
de date

Structură Constantă Funcţia Terminalul

While Loop Numerică Timing Control Boolean
Front Panel and Block Diagram Toolbars

Run button Font ring

Continuous Run button Alignment ring
Abort button Distribution ring
Pause/Continue button Resize ring
Additional Buttons on the Block Reorder ring
Diagram Toolbar Context Help Button
Warning indicator • Execution Highlighting button
Enter button • Step Into button
• Step Over button
Broken Run button
• Step Out button
 Tools Palette
• LabVIEW selecteaza automat uneltele
• Valabile pe panoul frontal si pe diagrama bloc
• O unealta este un mod special de operare cu cursorul
• Foloseste uneltele sa opereze sa modifice panoul frontal si obiectele
din diagrama bloc
• Selectarea paletei de unelete se face:
Window»Show Tools Palette
 Front Panel − Controls Palette

Controls Palette
Contains the most commonly used controls

All Controls Palette

Shows all controls
 Block Diagram − Functions Palette

Functions Palette
Contains the Express VIs (interactive VIs with
configurable dialog page) and the most commonly used
functions

All Functions Palette

Shows all functions
 Searching for Controls, VIs, and Functions
• Press the search button to
perform text searches of the
palettes
• Click and drag an item from
the search window to the
block diagram or
double-click an item to
open the owning palette
 Shortcut Menus for Front Panel Objects
Right-click the digital display to
access its shortcut menu

Right-click the label to access

its shortcut menu
 C. Crearea unui Panou Frontal
Panoul Frontal se construiește cu controale (intrări)
și cu indicatoare (ieșiri)

Indicator
Numeric
Etichete

Butoane pentru
incrementare Control
Control Indicator Numeric
Boolean Boolean
 Shortcut Menus for Front Panel Objects
Right-click the digital display to
access its shortcut menu

Right-click the label to access

its shortcut menu
 Property Page
Right-click a control or
indicator on the front
panel and select
Properties from the
shortcut menu to access
the property dialog box
for that object
 D. Crearea unei Diagrame Bloc

Panou Frontal Diagrama Bloc

Control Indicator
Terminals Terminals

Wires Nodes
VI-uri Express, VI-uri Standard și Funcţii
• VI-uri Expres : VI-uri interactive cu pagină dialog configurabilă, ce permite utilizatorului modificarea
funcționalității VI-ului expres.
• VI-uri Standard : VI-uri modularizate realizate prin fire de legătură. Au PF și DB
• Funcţii: elemente fundamentale de operare în LabVIEW; Nu au PF sau DB

Funcţie

VI Expres VI Standard
 Elementele utilizate la realizarea diagramei bloc
• Terminale
• Fire
• Noduri
Terminalele reprezintă „porţi” prin intermediul cărora se realizează transferul
datelor:
-între panoul frontal şi diagrama bloc (bidirectional);
-între nodurile diagramei bloc (unidirectional).
Există două tipuri de terminale :
-terminale sursă;
-terminale destinaţie.
Firele, definesc şi reprezintă grafic, fluxul datelor (între noduri se realizează
schimbul de informaţii) în diagrama bloc. Fluxul datelor este de la
terminalele sursă spre terminalele destinaţie. Firele codifică prin culoare şi
stilul liniei tipul datelor transmise; poziţionand unealta de interconectare
deasupra unui fir, care realizează o legătură validă, se obţine în fereastra de
asistenţă descrierea tipului de dată care se transmite pe acea cale.
Nodurile sunt elemente de execuţie din programul G. Ele corespund
operatorilor, funcţiilor predefinite, instrucţiunilor şi subrutinelor realizate
de utilizator din limbajele de programere bazate pe text. Există patru
tipuri de noduri:
-funcţii
-subIV
-codul interfeţei nodurilor (CIN)
-structuri
 Funcţiile sunt elemente constructive ale nodurilor care cresc performanţa
operaţiilor elementare: de exemplu adunarea numerelor.
 SubIV sunt instrumente virtuale create anterior şi care se introduc în
diagrama bloc a altor instrumente.
 CIN reprezintă interfaţa dintre diagrama bloc şi codurile scrise în limbajul
C.
 Structurile sunt elemente de control ale programului. Ele controlează
transferul datelor în interiorul instrumentului virtual.
 Block Diagram Nodes
Icon Expandable Node Expanded Node

• Function Generator VI
• Same VI, viewed three different ways
• Yellow field designates a standard VI
• Blue field designates an Express VI
 Block Diagram Terminals
• Terminals are entry and exit ports that
exchange information between the
panel and diagram
• Terminals are analogous to
parameters and constants in text-
based programming languages
• Right-click and toggle View As Icon to
change the icon view
Legături (fire)
în DB

Albastru
Dynamic
 Wiring Techniques Hot Spot
• Automatic Wiring
• Use Context Help Window when wiring
• Right-click wire and select Clean Up Wire
• Tip Strips
• Automatic wire routing
• Right-click terminals
and select Visible
Items»Terminals
View the terminal connections to a function
 Moduri de realizare de legături – DB
Wiring “Hot Spot” Click To Select Wires

Use Automatic Clean Up Wiring

Wire Routing
• Exercise: Acquiring a Signal VI
Objective: Explore the LabVIEW environment by creating a
VI that generates a signal and displays it on the front panel.
 Tipuri de date în LabVIEW
• Date numerice:
– Întregi
– Numere în virgulă mobilă
• Date tip string (caractere alfanumerice)
• Date Booleene
• Date tip forme de undă
 Date numerice întregi
Meniurile proprii ale elementelor de control sau indicatoare numerice contin o optiune specifica,
Representation, cu ajutorul careia se specifica modul in care valoarea numerica respectiva este stocata in
memorie.
• Întregi cu semn
– 32-bit (I32): de la -2,147,483,648 to 2,147,483,647
– 16-bit (I16): de la -32,768 to 32,767
– 8-bit (I8): de la -128 to 127
• Întregi fără semn
– 32-bit (U32): de la 0 to 4,294,967,295
– 16-bit (U16): de la 0 to 65,536
– 8-bit (U8): de la 0 to 256
 Date numerice în virgulă mobilă
• Număr real în virgulă mobilă:
– Precizie extinsă [EXT]: –1.19e+4932 to 1.19e+4932
– Dublă precizie [DBL]: –1.79e+308 to 1.79e+308
– Simplă precizie [SGL]: –3.40e+38 to 3.40e+38
• Număr complex în virgulă mobilă:
– Numărul complex în virgulă mobilă are o reprezentare
echivalentă ca și numerele reale în virgulă mobilă. Singura
diferență este că numărul complex are o parte reală și una
imaginară.
CXT (complex extended) = numar complex cu precizie extinsa (32 octeti)
CDB (complex double) = numar complex cu precizie dubla (16 octeti)
CSG (complex single) = numar complex cu precizie simpla (8 octeti)
 Date de tip string
• Un string este o secvență de caractere ASCII.
• Câteva dintre multele aplicații ale stringurilor sunt:
− Creare unui simplu mesaj text.
− Trecerea datelor numerice prin instrumente ca și caractere string și apoi
convertirea stringurilor în numere numerice.
− Înmagazinarea datelor numerice pe disc. Pentru memorarea numerelor
numerice într-un fișier ASCII, trebuie mai întâi convertite numerele numerice
în stringuri.
− Cutii de dialog, pentru diferitele atenționări ale utilizatorului.
• Există următoarele tipuri de elemente de tip string:
− Control String
− Indicator String
− Funcții String
 Date Booleene
• Datele Booleene sunt date de tip logic. Acestea au două valori: ADEVĂRAT
și FALS. Datele Booleene sunt reprezentate prin două stări ON și OFF.
• Un control Boolean din panoul frontal al unui VI este fie un buton fie un
comutator (switch). Un indicator Boolean din panoul frontal al unui VI
este un LED.
• Butoanele Booleene au asociate mai multe funcții logice. Există șase
moduri de operare al acestora.
1. Switch when pressed (Comută când este apăsat)
2. Switch when released (Comută când este eliberat)
3. Switch until released (Comută până când este eliberat)
4. Latch when pressed (Închide când este apăsat)
5. Latch when released (Închide când este eliberat)
6. Latch until released (Închide până când este eliberat)
 Change state on a button press. Remain there until
another button press.
Switch When Pressed
Change state on a button release. Remain there
until another button release.
Switch When Released
Change state on a button press. Change back
when the button is released.
Switch Until Released
Change state on a button press. Change back
when the control is read by LabVIEW.
Latch When Pressed
Change state on a button release. Change back
when the control is read by LabVIEW.
Latch When Released
Change state on a button press. Change back
when released and read by LabVIEW.
Latch Until Released
E. Programarea fluxului de date
• DB este executată în funcţie de
fluxul de date

• Nodurile sunt executate când

datele sunt disponibile la toate
intrările terminalelor

• Nodurile alimentează cu date

toate terminalele de ieşire
Exercise: Express Filter VI
Objective: Explore the data flow of an example VI.
 F. LabVIEW Documentation: Context
• To display the Context HelpHelp
window, select
Help»Show Context Help, press the <Ctrl-H> keys, or press
the Show Context Help Window button in the toolbar
• Move cursor over object
to display help
• Connections:
Required – bold
Recommended – normal
Optional - dimmed

Simple/Detailed Context Help Lock Help More Help

 LabVIEW Help
• Click the More Help button in the Context Help window
• Select Help»VI, Function, & How-To Help
• Click the sentence Click here for more help in the Context
Help window.

Contains detailed descriptions of most palettes, menus,

tools, VIs, and functions, step-by-step instructions for using
LabVIEW features, links to the LabVIEW Tutorial, PDF
versions of all the LabVIEW manuals and Application
Notes, and technical support resources.
Exercițiu: Convert °C în °F
Exercițiu: Generarea unui semnal și afișarea datelor într-un tabel
Obiectiv: To build a VI that generates a signal, reduces the number of samples in the
signal, and displays the resulting data in a table on the front panel.
G. Tehnici de reparare
• Găsirea erorilor
Clic în butonul Run întrerupt
Fereastra va arăta erorile apărute
• Sublinierea execuţiei
Clic în butonul Execution Highlighting; fluxul de
date este animat utilizând baloane. Valorile sunt
afişate pe fire.
• Probe
Clic-dreapta pe un fir pentru afişarea probei şi a
datelor ce curg prin secţiunea respectivă de fir.
Se poate de asemenea selecta unealta Probe din
paleta cu unelte, iar apoi se va da clic pe fir
Debugging Techniques

Breakpoints
Right-click on wire and select Set Breakpoint; pause
execution at the breakpoint.
Conditional Probe
Combination of a breakpoint and a probe. Right-click on
wire and select custom probe.
Debugging Techniques
Step Into, Over, and Out buttons for Single Stepping

Click on Step Into button to enable single stepping

Once Single Stepping has begun, the button steps
into nodes

Click on Step Over button to enable single stepping

or to step over nodes

Click on Step Out button to step out of nodes

 Summary
• Virtual instruments (VIs) have three main parts — the front panel, the block
diagram, and the icon and connector pane
• The front panel is the user interface of a LabVIEW program and the block
diagram is the executable code
• The block diagram contains the graphical source code composed of nodes,
terminals, and wires
• Use Express VIs, standard VIs and functions on the block diagram to create
your measurement code. For the most common requirements, use Express
VIs with interactive configuration dialogs to define your application.
• Floating Palettes: Tools Palette, Controls Palette (only when Front Panel
Window is active), and Functions Palette (only when Block Diagram Window is
active)
• There are help utilities including the Context Help Window and LabVIEW Help
Summary
• Place controls (inputs) and indicators (outputs) in the front panel window
• Use the Operating tool to manipulate panel objects. Use the Positioning tool to select,
move, and resize panel objects. Use the Wiring tool to connect diagram objects
• Control terminals have thicker borders than indicator terminals
• All front panel objects have property pages and shortcut menus
• Wiring is the mechanism to control dataflow and produce LabVIEW programs
• Broken Run arrow means a nonexecutable VI
• Various debugging tools and options available such as setting probes and breakpoints,
execution highlighting, and single stepping
Tips
• Common keyboard shortcuts
Windows Sun Linux MacOS
<Ctrl-R> <¨-R> <M-R> <z-R> Run a VI
<Ctrl-F> <¨-F> <M-F> <z-F> Find object
<Ctrl-H> <¨-H> <M-H> <z-H> Activate Context Help window
<Ctrl-B> <¨-B> <M-B> <z-B> Remove all broken wires
<Ctrl-W> <¨-W> <M-W> <z-W> Close the active window
<Ctrl-E> <¨-E> <M-E> <z-E> Toggle btwn Diagram/Panel Window

• Access Tools Palette with <shift>-right-click

• Increment/Decrement faster using <shift> key
• Tools»Options selection — set preferences in LabVIEW
• VI Properties (File menu)
 3. Programare Modulară

SUBIECTE
A. SubVI-uri
B. Panoul Icoană și Conector
C. Utilizarea SubVI-urilor
D. Crearea unui SubVI dintr-o secțiune a unui VI
A. Ierarhia LabVIEW

SubVI
 SubVI-uri
• După construirea unui VI şi crearea icoanei şi
conectorului său, acesta poate fi utilizat într-un alt VI.
Un VI dintr-un alt VI se numeste subVI. Un subVI
corespunde unei subrutine într-un limbaj de
programare pe bază de text.
• Avantaje
– Modular
– Uşor de reparat
– Nu trebuie recreat codul
– Necesită mai puţină memorie
Function Pseudo Code Calling Program Pseudo Code
function average (in1, in2, main
out) {
{ average (point1, point2,
out = (in1 + in2)/2.0; pointavg)
} }

SubVI Block Diagram Calling VI Block Diagram

Nodurile în DB

SubVI-urile din DB se pot vedea ca icoane sau ca noduri expandabile. Cele două moduri, depind de preferin țele
utilizatorului, nemodificându-se funcționalitatea subVI-ului
 B. Icoana şi Conectorul
Fiecare VI afişază o icoană în colţul din dreapta sus a PF şi a DB. O icoană este o reprezentare
grafică a unui VI. Ea poate conţine text, imagini sau combinaţii de ambele. Icoana identifică subVI-ul
dintr-o DB a unui VI.

ICOANA

Terminale
• O icoană reprezintă un VI într-o altă DB
• Un conector arată terminalele disponibile pentru
transferul de date
CONECTOR
Sunt mai multe modele de conectori. Printr-un clic-dreapta în conector se poate selecta
modelul din meniul Patterns. Se pot atribui controalelor şi indicatoarelor din PF,
terminalelor conectorului.
 Paşi pentru crearea unui SubVI
• Crearea Icoanei
• Crearea Conectorului
• Asignarea terminalelor
• Salvarea VI-ului
• Inserarea VI-ului într-un VI de nivel superior
 SubVI Example – Calculating Slope
• Unirea unui VI cu alt VI se numește subVI
• Utilizarea unui VI ca un subVI, crează un icon și un conector pane după
construirea front panel și a diagramei bloc
 Crearea Icoanei
• Icon: reprezentarea grafică a unui VI
• Clic-dreapta în icoana DB sau a PF și selectare Edit Icon

Icon by default Crearea unui icon

 Crearea Conectorului
Clic dreapta în panoul icoană (doar în PF)
Asignarea Terminalelor
 C. Inserarea subVI-ului într-un VI de nivel superior
Accesarea subVI-ului
Functions >>All Functions >> Select a VI
Sau
Tragerea icoanei cu mouse-ul în DB dorită
 Exercițiu: Thermometer VI
Obiective: Construirea unui VI folosind Convert C la F
subVI să citească temperatura de la DAQ Signal
Accessory în Celsius sau Fahrenheit.

• Senzorul returnează tensiune proporțională cu

temperatura. De examplu, dacă temperatura este 23 °C,
tensiunea de ieșire a senzorului este 0.23 V. Senzorul
este conectat la Channel 0 a Device 1. Device 1 este
DAQ. La unele sisteme DAQ poate avea alte numere.
 D. Opțiuni de creare a subVI-urilor
• Crearea unui subVI dintr-o secțiune a unui VI
• Se îngrădește aria dorită a fi convertită în subVI
• Select Create SubVI from the Edit Menu
Summary
• VIs can be used as subVIs after you make the icon and connector
• Icon created using Icon Editor
• Connector defined by choosing number of terminals
• Load subVIs using the Select a VI option in the All Functions palette or
dragging the icon onto a new diagram
• Online help for subVIs using the Show Context Help option
• Descriptions document functionality
• Use Create SubVI feature to easily modularize the block diagram
4. Bucle de control și regiștri de transfer
A. Bucla While
B. Bucla For
C. Regiștri de transfer
 A. Bucla While
Similar comportarii unei bucle Do sau o buclă Repeat-Until (=repeta pana cand)
în cadrul limbajelor de programare bazate pe text, o buclă While execută o
subdiagramă până când este întâlnită o condiție.
 1. Selectare buclă While 2. Înlănțuirea codului a fi repetat

3. Adăugarea de noduri suplimentare și apoi realizarea legăturilor

Do

(Execută diagrama
Terminal din interiorul buclei)
iterație
While Condition is TRUE

Terminal condiționare
 Selectarea condițiilor buclei
• Clic dreapta în terminalul condiționare pentru definirea opririi buclei
• Pe marginile buclei se pot crea regiștri de deplasare care transferă datele
de la o iterație la următoarea

Terminal iterație Terminal condiționare

 Structure Tunnels
• Tunnels feed data into and out of structures.
• The tunnel is a block that appears on the border; the color
of the block is related to the data type wired to the tunnel.
• When a tunnel passes data into a loop, the loop executes
only after data arrive at the
tunnel.
• Data pass out of a loop after
the loop terminates.
 Exemple de bucle While
În diagrama bloc din figură, bucla
While este executată până când
ieșirea funcției de multiplicare este mai
mare sau egală cu 5, iar controlul
Enable este Adevărat (True). Funcția
ȘI (AND) returnează la ieșire valoarea
True doar dacă cele două intrări sunt
True. Altfel ieșirea este False.
• VI-ul din figura de mai jos generează numere aleatoare,
până când numărul generat corespunde cu numărul
specificat. Terminalul iteratie înregistrează numărul de
numere aleatoare generate, până când apare numărul
specificat.
Următorul VI, va simula aruncarea a două zaruri și va determina numărul de
aruncări necesare până cele două zaruri corespund.
 B. Bucla For
O buclă For execută o subdiagramă de un număr de ori, număr specificat de
terminalul de numărare N.
• Plasaţi bucla For în DB selectând-o din paleta Structs & Constants aflată în meniul Functions.
• O buclă For este un element redimensionabil.
• Ea execută diagrama din interiorul său de un număr predeterminat de ori.
• Bucla For are două terminale: terminalul de numărare N (un terminal de intrare) şi terminalul
de iterare i (un terminal de ieşire). Terminalul de numărare arată de câte ori se execută bucla.
Terminalul de iteraţie arată de câte ori a fost executată bucla.
• Pe marginile buclei se pot crea regiștri de deplasare care transferă datele de la o iterație la
următoarea

Terminalul de numărare
(terminal de intrare)

Terminal iterație
(terminal de ieșire)
Timing Functions
Wait Until Next ms Multiple

Wait (ms)

Time Delay
Numeric Conversion
• Numerics default to double-precision (8 bytes) or long integer
(4 bytes)
• LabVIEW automatically converts to different representations
• For Loop count terminal always converts to a long integer
• Gray coercion dot on terminal indicates conversion
Numeric Conversion
• LabVIEW chooses the representation that uses more bits.
• If the number of bits is the same,
LabVIEW chooses unsigned over signed.
• To choose the representation,
right-click on the terminal and
select Representation.

• When LabVIEW converts floating-point numerics to integers, it

rounds to the nearest integer. LabVIEW rounds x.5 to the nearest
even integer.
For example, LabVIEW rounds 2.5 to 2 and 3.5 to 4.
 Exercise: Timed Temperature VI
Objective: To read a temperature once every second for one minute.
 C. Regiștrii de transfer
• Registrii de transfer sunt componente ale structurilor repetitive
ce pot fi utilizate pentru transferul unor valori intre doua sau
mai multe iteratii succesive ale structurii.
Pentru a adauga un registru de transfer unei structuri repetitive
(bucla For sau While), se selecteaza optiunea Add Shift Register
din meniul propriu al structurii. 
• Un registru de transfer contine doua terminale (stang si drept)
dispuse pe conturul structurii.
• O valoare conectata la terminalul drept al registrului va "apare"
in terminalul stang la iteratia urmatoare. Cu alte cuvinte,
terminalul stang introduce in iteratia curenta valoarea ce a fost
transmisa la terminalul drept in iteratia anterioara.
• La executarea primei iteratii a unei bucle, nu exista inca nici un
transfer efectuat de catre registru intre cele doua terminale ale
sale. Terminalul stang al registrului nu a fost inca "alimentat" cu o
valoare din iteratia precedenta. Pentru a se putea efectua
extragerea unei valori din terminalul stang la prima iteratie, se
conecteaza la acest terminal o valoare din exteriorul buclei. Se
spune ca registrul de transfer se initializeaza.
• Terminalul stang al unui registru de transfer
poate fi dimensionat, capatand astfel mai
multe componente. Intr-o astfel de situatie,
valoarea transferata din iteratia anterioara se
afla in componenta superioara. De sus in jos,
fiecare componenta contine cate o valoare
provenita dintr-o iteratie mai indepartata.
• Dupa executarea ultimei iteratii a buclei, din
terminalul drept al registrului se poate
extrage ultima valoare transferata acestuia.
• O structura repetitiva poate contine mai
multi registri de transfer, fiecare cu una sau
mai multe componente ale terminalului stang
si fiecare transferand intre iteratii valori de
diverse tipuri. 
• VI-ul din figura de mai jos folosește registrii de deplasare si o bucla For, pentru
a accesa valorile din repetarile anterioare. Indicatorul X(i) afiseaza valoarea
curenta, indicatorul X(i-1) afiseaza valoarea penultimei iteratii, indicatorul X(i-
2) afiseaza o valoare cu doua iteratii in urma, si asa mai departe.
VI-ul din figura de mai jos folosește registrii de deplasare si o bucla
While, ce simulează un semafor
 Feedback Nodes
• Appears automatically in a For Loop or While Loop
if you wire the output of a subVI, function, or
group of subVIs and functions to the input of that
same VI, function, or group.
• Stores data when the loop completes an iteration,
sends that value to the next iteration of the loop,
and transfers any data type
 Feedback Node
• Wire from output to input to
automatically create a
feedback node
<OR>
• Place a feedback node from
the Functions»Structures
palette
Initialized Shift Registers & Feedback
Nodes
Output = 5 Output = 5

Run Once VI stops execution Run Again

Output = 5 Output = 5
Uninitialized Shift Registers & Feedback
Nodes
Output = 4 Output = 8

Run Once VI stops execution Run Again

Output = 4 Output = 8
 Exercise: Accessing Previous Data
Objective: To observe the use of shift registers and feedback nodes to
hold data from previous iterations of a For Loop.
• Revise the shift register to display the last three iterations of the For Loop data, as
shown in the following block diagram.
Summary
• Two structures to repeat execution: While Loop and For Loop
• Loop timing controlled using Wait Until Next ms Multiple function, the
Wait (ms) function, or the Time Delay Express VI.
• Coercion dots appear where LabVIEW coerces a numeric representation
of one terminal to match the numeric representation of another terminal
• Feedback nodes and shift registers transfer data values from one
iteration to the next
• Use shift registers only when more than one past iteration is needed
 5. Tablouri (Arrays)

• TOPICS
• Introduction to Arrays
• Auto Indexing Arrays
• Array Functions
• Polymorphism
• Spre deosebire de elementele scalare, care reprezentau o singura valoare, de un anumit tip (numeric,
boolean, alfanumeric), elementele vectoriale (Array) pot contine, intr-o maniera ordonata, mai multe
valori de acelasi tip.
• Un tablou este o colecţie de elemente ale datelor care sunt toate de acelaşi tip.
• Un tablou are una sau mai multe dimensiuni şi până la 2^31 – 1 de elemente pe dimensiune, sau cât
permite memoria.
• Tablourile, în LabVIEW, pot fi de orice tip: numerice, Booleane, tip cale, stringuri, unde, și tip clustere
(exceptând şiruri, tabele sau grafice).
• Se poate accesa fiecare element al tabloului prin index-ul său. Index-ul este în gama (0, N-1) unde N
este numărul elementelor din tablou. Tabloul unidimensional (1D) arătat mai jos ilustrează această
structură. De notat că primul element are index-ul 0, al doilea element are index-ul 1, etc..

Un tablou bidimensional (2D) necesită doi indici

pentru localizarea unui element, un indice
coloană şi un indice linie, amândoi pornind de la
zero.
 Controale și indicatoare Tablou (Array)
Se va selecta Array din subpaleta Controls >> All
Controls >> Array and Cluster
Atunci cand un element de tipul Array se
dispune pe panou, tipul datelor pe care acesta le
va contine nu este inca definit. Se spune ca
elementul de tip Array este vid.
Terminalul din diagrama bloc al elementului este
de culoare neagra. Sageata Run este sparta, semn
ca programul este incomplet si nu poate fi rulat.
Pentru a defini tipul de date, in elementul de tip
Array trebuie introdus un element de control sau
indicator scalar de tipul dorit (numeric, boolean,
alfanumeric, e.t.c.).
Elementul scalar ce urmeaza a fi introdus in
Array poate exista deja pe panou sau poate fi
selectat la momentul respectiv din paleta de
elemente.
Modul de plasare a unui obiect de date (Control
Numeric în cazul acesta) într-un tablou
EXERCITIU
Dispuneti pe panoul unei aplicatii:
- un Array cu valori numerice;
- un Array cu valori booleene;
- un Array cu valori alfanumerice.
Transformati cele trei Array-uri din
elemente de control in elemente
indicatoare.
• In mod implicit, atunci cand este creat, un Array are o singura dimensiune, putand fi
descris drept o matrice coloana.
• Numarul de dimensiuni ale unui Array poate fi modificat prin dimensionarea
indexului acestuia
• Daca un Array are mai mult de o dimensiune, se poate stabili afisarea mai multor
linii si mai multor coloane.
• Terminalul unui element Array se caracterizeaza prin prezenta unor paranteze
drepte a caror grosime este proportionala cu numarul de dimensiuni.
• Atunci cand se realizeaza legaturi in diagrama, conexiunile pe care circula un Array
cu o dimensiune sunt mai groase decat cele pe care circula valori scalare.
• Pentru Array-urile cu doua sau mai multe dimensiuni, conexiunile sunt reprezentate
cu linie dubla. Spatiul intermediar al liniei duble este cu atat mai mare cu cat
numarul de dimensiuni ale Array-ului este mai mare.

EXERCITIU
Modificati numerele de valori vizibile ale celor trei Array-uri create in exercitiul
anterior.
Transformati Array-urile in elemente de control (daca este cazul) si definiti valori
in cadrul acestora.
Modificati indexul fiecarui Array si observati modul in care valorile se deplaseaza.
• Atunci cand este necesara existenta in diagrama a unei constante
Array, aceasta poate fi selectata din meniul cu functii pentru valori
vectoriale (Array) al paletei de functii.
• La dispunerea sa in diagrama, similar elementelor Array de pe panou,
o astfel de constanta nu are definit tipul de date pe care le va contine.
• Definirea tipului de date se realizeaza prin introducerea in chenarul
constantei Array a unei constante de tipul dorit (numeric, boolean sau
alfanumeric).
• O constanta Array permite aceleasi operatii de definire a numarului de
valori vizibile sau de modificare a numarului de dimensiuni ca si
elementele Array din panou.
 Creating Array Constants
1. Select Array Constant
shell from the Array
subpalette

2. Place the data object in the array shell

 Crearea și utilizarea Tablourilor
• Auto-Indexarea –
buclele acumulează
array-urile la
marginile lor.
• În mod implicit,
buclele For sunt auto-
indexate, în timp ce
buclele While, nu.
 Crearea Tablourilor cu ajutorul Buclelor
• Buclele acumulează tablourile la
marginile lor
• Auto Indexarea poate fi eliminată

• Se pot utiliza două Bucle For, una în

interiorul celeilalte, pentru crearea
unui Array 2D.
• Bucla For exterioară crează
elementele rânduri, iar Bucla For
interioară crează elementele
coloană.
 Auto-Index Input
• An array input can be
used to set the For
Loop count terminal
• Number of elements
in the array equals
the count terminal
input
• Run arrow not
broken
 Funcții Array

Pentru a obtine
in mod
dinamic
(programatic)
, structuri de
valori de tipul
Array, pot fi
utilizate o
serie de
functii
specifice.
 C. Common Array Functions

Array Size
• Functia „Dimensiune Tablou” (Array Size), returneaza numarul de elemente ale fiecarei
dimensiuni ale tabloului de intrare.

Initialize Array
• Functia „Initializeaza tablou” (Initialize Array), realizeaza initializarea elementelor unui tablou
cu N dimensiuni cu o valoare indicata.
 Array Subset

• Functia „Subtablou” (Array Subset), returneaza un numar specificat din

elementele unui tablou, începand de la un indice.
 The Build Array Function

Appending an element

Concatenate Inputs

Building a higher dimension array default

 The Index Array Function

Extracting an Element

Extracting a Row

Extracting an Element of a Row

• Modurile in care un Array se poate comporta la intrarea sau la iesirea dintr-o structura repetitiva sunt valabile
si in cazul buclelor While, cu deosebirea ca, in cazul acestora, comportamentul implicit este inversat:
-in mod implicit, o bucla While va prelua la fiecare iteratie intreg Array-ul de intrare. Doar in cazul in care
componentei de pe contur i se selecteaza, din meniul propriu, optiunea Enable Indexing, bucla While va
prelua cate o valoare la fiecare iteratie.
-in mod implicit, daca o valoare din interiorul unei bucle While se conecteaza la conturul acesteia,
componenta de pe contur va genera, dupa incheierea executiei buclei, doar valoarea primita in ultima iteratie.
Doar daca se selecteaza optiunea Enable Indexing a componentei de pe contur, aceasta va genera, dupa
incheierea ultimei iteratii, un Array cuprinzand valorile primite in cadrul tuturor iteratiilor.

• Functiile aritmetice si logice pentru valori scalare, precum si cele pentru valori alfanumerice, permit
conectarea de Array-uri continand valori de tipurile corespunzatoare.
Se pot astfel realiza:
- operatii aritmetice asupra valorilor dintr-un Array (radacina patrata, functii trigonometrice etc.), intre
un Array si o valoare scalara sau intre doua Array-uri;
- operatii logice intre un Array si o valoare booleana sau intre doua Array-uri cu valori booleene;
-operatii asupra Array-urilor de valori alfanumerice.
• Functiile Add Array Elements si Multiply Array Elements determina suma,
respectiv produsul valorilor numerice dintr-un Array.
Functiile And Array Elements si Or Array Elements efectueaza operatiile logice
SI, respectiv SAU, asupra tuturor valorilor booleene dintr-un Array, obtinand o
valoare booleana scalara.  Atunci cand au drept operanzi un Array si o valoare
scalara sau doua Array-uri, functiile de comparatie genereaza un Array de
valori booleene, compararea fiind efectuata valoare cu valoare.
• Daca, din meniul propriu al functiei de comparatie, se alege optiunea Compare
Aggregates, functia va genera o valoare booleana scalara.
De exemplu, daca se compara doua Array-uri de valori numerice cu functia
Equal? in starea Compare Aggregates, functia va genera valoarea True doar
daca este indeplinita conditia de egalitate intre toate perechile de valori aflate
pe aceleasi pozitii in cele doua Array-uri.
•   Functia Number To Boolean Array, aflata in meniul pentru functii booleene,
transforma un numar natural intr-un Array de valori booleene, efectuand de
fapt transformarea din baza 10 in baza 2.
Bitul cel mai putin semnificativ este reprezentat in Array de valoarea cu
indicele 0. De exemplu, valoarea 6=0+21+22 este transformata intr-un Array cu
trei valori booleene: (False, True, True).
• Functia Boolean Array To Number realizeaza transformarea inversa, dintr-un
Array de valori booleene intr-un numar natural.
 D. Polimorfism
• Poliformismul reprezintă capabilităţile funcţiilor din LabView (de ex. adunare, înmulţire,
împărţire) de a accepta la intrare date cu dimensiuni şi reprezentări diferite. Funcţiile
aritmetice care posedă aceste proprietăţi se numesc funcţii polimorfice.
• Un exemplu clasic pentru această proprietate este poliformismul funcţiei adiţionale scalar –
scalar, scalar – matrice și matrice-matrice de dimensiuni diferite.

Combinația Rezultatul

Scalar+Scalar Scalar

Array
Array+scalar

Array
Array+Array

Array
Array+Array
 Exerciții
1. Să se creeze un VI cu 6 intrări booleane (opțional) și care să returneze numărul primei
intrări adevărate (opțional).
2. Să se creeze un VI care să genereze un tablou (array) cu 10 elemente aleatoare și care
să scaleze aray-ul realizat, iar apoi să extragă ultimele 4 elemente din array-ul scalat.
• Exerciții (continuare)
 Summary
• Arrays group data elements of the same type. You can build arrays of numeric,
Boolean, path, string, waveform, and cluster data types.
• The array index is zero-based, which means it is in the range 0 to n – 1, where
n is the number of elements in the array.
• To create an array control or indicator, select an Array on the Controls»Array &
Cluster palette, place it on the front panel, and drag a control or indicator into
the array shell.
• If you wire an array to a For Loop or While Loop input tunnel, you can read
and process every element in that array by enabling auto-indexing.
• By default, LabVIEW enables auto-indexing in For Loops and disables auto-
indexing in While Loops.
• Polymorphism is the ability of a function to adjust to input data of different data
structures.
 6. Clustere

TOPICS
A. Introduction to Clusters
B. Cluster Functions
C. Error Clusters
 A. Clustere (Grupuri)
• Sunt structuri de date care grupează datele împreună
• Datele pot fi de tipuri diferite (numerice, Booleene, stringuri, e.t.c.)
• Elementele trebuie să fie, fie toate controale, fie toate indicatoare
• Analog cu o legătură de fire dintr-un cablu
• Fiecare fir din cablu reprezintă un element al clusterului
• Deoarece un cluster are un singur fir (de intrare sau de ieșire) chiar dacă acesta transportă
multiple valori de diferite date, clusterele reduc firele și numărul de terminale conector pe
care un subVI le necesită. Figura de mai jos ilustrează conceptul de grupare, respectiv
degrupare, a elementelor de date într-un cluster.
 Cluster Controls and Indicators
1. Select a Cluster shell 2. Place objects inside the shell
from the Array & Cluster
subpalette

134
 Creating Cluster Constants

1. Select Cluster Constant

shell from the Cluster
subpalette

2. Place objects in the Cluster shell

 Cluster Order
• Elements have a logical order (start with 0)
• To change order, right-click the border and select Reorder Controls
in Cluster...

136
 Utilizarea Clusterelor pentru transferul datelor în SubVI-uri

Unul dintre avantajele clusterelor

este acela că acestea pot fi
utilizate pentru gruparea datelor
la intrarea și respectiv ieșirea
subVI-urilor.
Clusterele reduc astfel numărul de
fire într-o diagramă.

137
 B. Funcții Cluster
• Aceste funcții se găsesc în subpaleta Cluster, Class & Variant a paletei
Functions>>Programming
 Funcţia Bundle
• Grupează mai multe componente, realizând un grup, sau
înlocuieşte una sau mai multe componente ale unui grup
existent.
• Gruparea elementelor se realizează în ordinea acestora în cadrul grupului. Prima componentă conectată
la funcţia Bundle este componenta cu index-ul 0, urmează componenta cu index-ul 1, s.a.m.d. Numărul de
intrări poate fi modificat fie prin selectarea Add Input din meniul contextual al intrării fie utilizând unealta de
poziţionare / redimensionare din caseta Tools.
• O altă exemplificare a utilităţii funcţiei Bundle este prezentată în figura de
mai jos.
• Constanta numerică (setată la valoarea 0) defineşte punctul de origine
real iar prin controlul numeric se impune valoarea de incrementare.
Funcţia Bundle reuneşte datele numerice permiţând reprezentarea
grafică.
• Funcţia Bundle poate fi utilizată și pentru înlocuirea unor componente
ale unui grup (cluster) deja existent. În acest caz, grupul trebuie
conectat la intrarea cluster a funcţiei.
• În cadrul aplicaţiei de mai jos, funcţia bundle permite înlocuirea valorii
numerice corespunzatoare controlului Knob şi respectiv a controlului
Numeric 2, cu valorile numerice corespunzătoare controalelor
knob_input, respectiv Numeric 2_input.
 Funcţia Bundle by Name
• Funcţia Bundle by Name este folosită doar pentru înlocuirea unei componente dintr-un grup
existent. Modul de lucru este asemănător cu cel prezentat anterior. Cluster-ul existent se
conectează la intrarea specificată a funcţiei (input cluster). În ordinea logică a construcţiei se
introduce controlul care va înlocui o componentă. Componenta de înlocuit se va identifica
după numele reprezentat prin eticheta asociată. Numărul posibilităţilor de înlocuire se pot
vizualiza din meniul contextual al intrării funcţiei prin selectarea opţiunii Select Item.
 Funcțiile Unbundle și Unbundle by Name
• Descompunerea (degruparea) grupurilor (clusterelor) în componente, se
realizează cu ajutorul a două funcţii, Unbundle şi Unbundle by Name.
 C. Error Clusters
• Use the error in and error out clusters in each VI you use or build to handle errors in the VI.
• The error clusters located on the Controls»Array & Cluster palette include the components
of information shown
• Error cluster contains the following information:
– Boolean to report whether error occurred
– Integer to report a specific error code
– String to give information about the error
Error Cluster Details
• Status is a Boolean value that reports TRUE
if an error occurred. Most VIs, functions,
and structures that accept Boolean data
also recognize this parameter.
• Code is a signed 32-bit integer that
identifies the error numerically. A non-zero
error code coupled with a status of FALSE
signals a warning rather than a fatal error.
• Source is a string that identifies where the
error occurred.
 Error Handling with Clusters
• You can make error handling decisions on the block diagram
• Error handling in LabVIEW follows the dataflow model. Just as data flow through a VI, so can
error information
• Wire the error information from the beginning of the VI to the end
• Error information is passed from one subVI to the next
• If an error occurs in one subVI, all subsequent subVIs are not executed in the usual manner
• Error Clusters contain all error conditions
• Automatic Error Handling

Error Cluster
 Simple Error Handler
Use the Simple Error Handler to handle the error at the end of the
execution flow.

The Simple Error Handler is located on the Functions»All

Functions»Time and Dialog palette. Wire the error cluster to the
Error In (no error) input.
 Using While Loops for Error Handling
You can wire an error cluster to the conditional terminal of a While Loop
to stop the iteration of the While Loop.
Only the TRUE or FALSE value of the status parameter of the error
cluster is passed to the terminal.
When an error occurs, the
While Loop stops.
Exercise 6 – Error Clusters & Handling
 Summary
• Clusters group data elements of mixed types. A cluster cannot contain a
mixture of controls and indicators.
• To create a cluster control or indicator, select a cluster on the Controls»Array
& Cluster palette, place it on the front panel, and drag controls or indicators
into the cluster shell.
• Use the Cluster functions located on the Functions»All Functions»Cluster
palette to create and manipulate clusters.
• Error checking tells you why and where errors occur.
• The error cluster reports the status, code and source of the error.
• Use the error cluster controls and indicators to create error inputs and outputs
in subVIs.
 7. Afișarea datelor

TOPICS
A. Waveform Charts
B. Waveform and XY Graphs
C. Intensity Plots
 Înregistratoare
• Înregistratoarele sunt indicatoare numerice
(Grafice)
speciale care afişează una sau mai multe
curbe. Acestea se găsesc în paleta Graph
Idicators a meniului Controls.
Sunt disponibile 3 tipuri de componente de interfata pentru vizualizarea reprezentarii grafice:
-diagrama unda (waveform charts);
-grafice unda (waveform graphs);
-grafice XY (XY graphs);
Diagrama unda: Este o componeta de interfata dedicata afisarii uneia sau mai multor reprezentari grafice
simultan, pentru care se urmareste variatia in timp.
Graficele unda: Se utilizeaza pentru reprezentarea functiilor de o variabila (de forma y=f(x)), avand punctele
distribuite uniform pe axa absciselor. Aceasta se aseamana cu diagrama undă. Permite realizarea uneia sau
mai multor reprezentari simultane.
Graficul XY: Este componenta cea mai generala, care permite realizarea reprezentarilor grafice ale functiilor
de doua variabile X si Y. Deasemenea se pot realiza una sau mai multe reprezentari simultane.
 Wiring to Charts
Single-Plot Chart

Multiple-Plot Chart
Personalizarea graficelor
 B. Graphs
• Selected from the Graph subpalette
• Waveform Graph – Plot an array of numbers against their indices
• XY Graph – Plot one array against another

Plot Legend
(point and line
styles)

Graph Palette
Scale Legend
 Single-Plot Waveform Graphs
Uniform X axis
Initial X = 0.0
Delta X = 1.0

Uniform X axis
you specify point
spacing
 Multiple-Plot Waveform Graphs
Each row is a
separate plot:
Initial X = 0
Delta X = 1

Each row is a
separate plot:
Bundle specifies
point spacing of the
X axis
 XY Graphs
• Non-uniform X axis
• Separate X and Y arrays
define data points
Chart and Graph Use Summary
Use the Context Help window with charts and graphs
 C. Intensity Plots and Graphs

• Useful in displaying terrain, temperature patterns, spectrum analysis,

and image processing
• Data type is a 2D array of numbers; each number represents a color
• Use these options to set and display color mapping scheme
• Cursor also adds a third dimension
Exemple:
Se va realiza un VI care să genereze un număr aleator la o rată specificată de
utilizator și afișarea rezultatelor pe un grafic (Waveform Chart) până când este
oprit de utilizator. Se va salva salva VI-ul cu numele While_Graph.vi
Se va modifica While_Graph pentru a calcula și afișa media ultimelor trei măsurări. Se va salva
salva VI-ul cu numele While_Graph_Average.vi
Următorul exemplu arată construcția funcției trigonometrice sinus
cu ajutorul buclei For, și afișarea rezultatului pe un Grafic undă.
 Summary
• The waveform chart is a special numeric indicator that displays one or more plots.
• Waveform graphs and XY graphs display data from arrays.
• Right-click a waveform chart or graph or its components to set attributes of the chart
and its plots.
• You can display more than one plot on a graph using the Build Array function and the
Bundle function for charts and XY graphs. The graph becomes a multiplot graph when
you wire the array of outputs to the terminal.
• When you wire data to charts and graphs, use the Context Help window to determine
how to wire them.
• You can use intensity charts and graphs to plot three-dimensional data. The third
dimension is represented by different colors corresponding to a color mapping that you
define. Intensity charts and graphs are commonly used in conjunction with spectrum
analysis, temperature display, and image processing.
 8. Luarea deciziilor într-un VI și structura secvențială
(Sequence)

TOPICS
A. Decision making with the Select function
B. Case Structures
C. Formula Nodes
D. Structura Sequence
 A. Simple Decision: Select Function
• If Temp Scale is TRUE, pass top input;
• If temp scale is FALSE, pass bottom input.

• If the decision to be made is more complex than a Select

function can execute, a Case Structure may be what is required.
 B. Case Structures
Structura de selectie Case - contine multiple subdiagrame, numai
una din acestea executandu-se depinzând de valoarea de intrare
transmisă structurii.
• Atunci cand este dispusa in diagrama, o structura Case contine doua
ferestre (True si False), fiecare dintre acestea cu propriul flux de date.
• Pe conturul structurii se afla dispus un terminal selector (de culoare
verde, continand semnul intrebarii).
• Structura Case va executa doar una din cele doua ferestre, in functie de
valoarea booleana (True sau False) conectata la terminalul sau selector.
• Daca la terminalul selector al unei structuri Case, in locul unei valori
booleene, se conecteaza o valoare numerica (numar intreg sau natural),
numele ferestrelor se vor modifica automat din True si False in 0 si 1.
• Structura va executa fereastra al carei nume va coincide cu valoarea
numerica ce ajunge la terminalul sau selector. In aceasta situatie, are
sens ca structura Case sa contina mai mult de doua ferestre.
• Deoarece structura Case nu va putea contine atatea ferestre cate valori
numerice pot ajunge la terminalul sau selector, una dintre ferestre
trebuie declarata drept fereastra implicita (Default). Fereastra implicita
va fi executata atunci cand valorii ajunse la terminalul selector nu ii
corespunde nici un nume de fereastra.
• Un nume de fereastra poate contine si descrierea unei multimi de valori,
de genul 2..5, 7..9, intelegand prin aceasta ca fereastra respectiva va fi
executata daca la terminalul selector ajunge una din valorile 2, 3, 4, 5, 7,
8 sau 9.
• O valoare nu poate exista in numele mai multor ferestre (ar exista o
incertitudine privind fereastra ce trebuie executata).
Boolean Case Structure Example:
If Temp Scale is TRUE, execute True case;
If temp scale is FALSE, execute False case.
Boolean and Numeric Cases

Wire all possible outputs of the case structure

 String, Enum, and Error Cases
String Case Enum Case Error Case
Acest VI utilizează o structură Case pentru
calculul rădăcinii pătrate a unui număr
dat și verificarea dacă numărul respectiv
este negativ. Dacă este negativ, VI-ul va
returna valoarea -99999.0 în Indicatorul
Digital și va afișa un mesaj de eroare,
mesaj aflat într-o Constantă String.
 C. Formula Node Note semicolon

• In the Structures subpalette

• Implement complicated equations
• Variables created at border
• Variable names are case sensitive
• Each statement must terminate with a semicolon (;)
• Context Help Window shows available functions
• Exercițiu: Să se realizeze VI-ul din figura de mai jos
 D. Structura secvențială (Sequence)
• O structură secvențială conţine una sau mai multe subdiagrame sau
cadre (frame) care se execută în ordine secvenţială.
• Există două secvenţe structurale: structură secvenţială plată (Flat
Sequence Structure) şi structură secvenţială stivuită (Stacked Sequence
Structure).
• Structura secvenţială plată se utilizează pentru a asigura execuţia unei
subdiagrame înainte sau după o altă subdiagramă. Adăugarea unei noi
structuri secvenţiale se obţine prin click - dreapta pe chenarul structurii şi
apelarea facilităţii dorite din meniul contextual. Un clik – dreapta pe bara
orizontală a chenarului oferă două facilităţi: introducerea unei structuri
secvenţiale în faţă (Add Frame Before) sau introducerea unei structuri
după (Add Frame After). Un click – dreapta pe bara verticală a chenarului
oferă doar una din cele două posibilităţi: pe bara stângă permite Add
Frame Before iar pe bara dreaptă permite Add Frame After. Un click-
dreapta pe o bară verticală a chenarului pentru o structură secvenţială
intermediară oferă facilitatea Insert Frame.
• Structurile secvenţiale plate se execută de la stânga la dreapta când toate
datele legate la cadru sunt disponibile. Se recomandă structura secvenţială
plată pentru a evita secvenţele locale şi pentru o documentare mai bună a
diagramei bloc.
• În primul cadru se realizează operaţia de multiplicare a valorii controlui
introdus în panoul frontal iar rezultatul este transferat spre cadrul 2. În
cadrul 2 şi 3 se execută alte două operaţii matematice care se bazează pe
rezultatul anterior. Condiţionarea privind succesiunea operaţiilor şi o
ordonare clară a diagramei s-a soluţionat astfel prin structura secvenţială
plată.
• Atunci cand este dispusa in diagrama, o structura Sequence
stivă, contine o singura fereastra, aceasta fiind totodata si
fereastra curenta (vizibila). Deschizand meniul propriu al
structurii si alegand una din optiunile Add Frame After sau
Add Frame Before, se poate adauga o fereastra dupa sau
inaintea celei curente.
• Daca o structura Sequence stivă contine mai mult de o
fereastra, atunci ferestrele primesc indici (numere de ordine)
incepand cu 0, iar pe latura superioara a conturului structurii
apare un selector prin intermediul caruia se poate trece de
la o fereastra la alta.
• Atunci cand o structura Sequence stivă contine cel putin
doua ferestre, ordinea acestora poate fi schimbata: se
modifica indicele ferestrei curente, selectand optiunea Make
This Frame, apoi noul indice.
• Atunci cand se doreste transferul unei valori intre doua ferestre ale unei structuri Sequence,
prin selectarea optiunii Add Sequence Local se dispune pe conturul structurii o variabila
locala a acesteia (sub forma unui patrat galben).
• Daca, in una din ferestrele structurii, se conecteaza o valoare la variabila locala, fereastra
respectiva devine fereastra sursa pentru acea variabila. In acea fereastra, simbolul variabilei
locale contine o fereastra indreptata spre exteriorul structurii.
In ferestrele anterioare ferestrei sursa, simbolul variabilei locale devine hasurat, semn ca
valoarea variabilei locale nu este accesibila in acele ferestre.

• In ferestrele de dupa fereastra sursa, simbolul variabilei locale va contine o sageata indreptata spre
interiorul structurii. In aceste ferestre, valoarea transferata prin intermediul variabilei locale poate fi utilizata
in fluxul de date. O structura Sequence poate dispune de mai multe variabile locale. 
• Intr-o structura Sequence pot fi utilizate valori provenite din fluxul de date exterior. O valoare introdusa din
exterior intr-o structura Sequence va putea fi utilizata in oricare dintre ferestrele structurii. Daca, intr-o
anumita fereastra, se face o legatura din structura Sequence in exteriorul acesteia, la iesirea respectiva
(patratul de pe contur) nu va mai putea fi legata o alta valoare din alta fereastra (ar exista o incertitudine
privind valoarea care iese din structura).
Indiferent de indicele ferestrei in care s-a facut o legatura spre exterior, valoarea va parasi iesirea de pe
conturul structurii Sequence doar dupa executarea ultimei ferestre.
• În figura alăturată se prezintă o structură secvenţială stivă formată din 3
cadre (0, 1, 2) cadrul activ în figura prezentată fiind cadrul 1.
• În fiecare cadru se pot introduce nodurile existente sau edita altele noi.
Diagrama care trebuie execută prima se introduce în cadrul “0”, diagrama
care trebuie executată a doua în cadrul “1” s.a.m.d.
• O exemplificare a utilizării structurii secvenţiale stivă este prezentată în
figura de mai jos
• Exemplu de structură secvenţială stivă:
a – cadru 0; b – cadru 1; c – cadru 2
• In primul cadru se realizează conform schemei logice
impuse o operaţie de multiplicare iar rezultatul este
vizualizat prin indicatorul Numeric 2 şi utilizat atât în
cadrul 2 cât şi în cadrul 3. Acest lucru este posibil prin
crearea secvenţei locale apelând din meniul contextual
a) b) pentru click dreapta pe conturul vertical al cadrului.
• Secvenţa locală devine activă după conectarea unui fir
la aceasta. Starea activă este semnalizată prin apariţia
unei săgeţi în interiorul semnului alocat secvenţei. Pe
acelaşi principiu rezultatul operaţiei matematice din
cadrul 2 este posibil să fie utilizat în cadrul 3 (dar nu şi
în cadrul 1, fluxul datelor fiind doar spre cadrele de
ordin superior).

c)
 Summary
• The Select function is used to choose between two inputs dependant
on a boolean input.
• A Case structure has two or more cases. Only one case is visible at a time, and
the structure executes only one case at a time.
• If the case selector terminal is Boolean, the structure has a TRUE
case and a FALSE case. If the selector terminal is an integer, string,
or enumerated type value, the structure can have up to 231–1 cases.
• Inputs are available to all cases, but cases do not need to use each
input. If at least one output tunnel is not defined, all output tunnels on
the structure appear as white squares.
• Formula Nodes are useful for complicated equations and for using
existing text-based code. A semicolon (;) must terminate each statement.
9. Stringuri și Fișiere I/O (Intrare/Ieșire)

TOPICS
A. String controls and indicators
B. String functions
C. File I/O operations
D. High-level File I/O VIs
E. Low-level File I/O VIs
F. Format text files for use in spreadsheets
A. Controale și Indicatoare String (Șir de caractere)
• Un rol aparte intre controalele/indicatoarele din mediul LabView il joacă cele pentru lucrul cu
sir de caractere si tabele. Componentele din această categorie permit citirea/afisarea acestui
tip de date.
• Un string este o secvență de caractere (ASCII) afișabile sau neafișabile (spațiu, tab, e.t.c.)
• Utilizări – afișarea mesajelor, controlul instrumentelor, fișiere I/O
• Controalele/indicatoarele string se găsesc în subpaleta Controls» »Text Control or Text
Indicator
 Moduri de afișare a stringurilor
• Normal display • \ code display

• Password display • Hex display

 B. Funcţii  String
• Funcţiile pentru valorile alfanumerice sunt grupate în subpaleta String a paletei
de funcții. Mai frecvent utilizate sunt cele pentru transformarea caracterelor în
majuscule (To Upper Case), pentru transformarea caracterelor în minuscule (To
Lower Case), de calculare a lungimii unui şir de caractere (String Length), de
compunere a unui şir din două şiruri distincte (Concatenate String), de
identificare şi înlocuire a unui şir în cadrul altuia (Search and Replace String) etc.
• De asemenea, subpaleta
String conţine un element
String Constant utilizat
pentru introducerea în
diagramă a valorilor
alfanumerice constante.
• Funcţia String Length determină numărul de caractere dintr-o valoare
alfanumerică. Sunt luate în considerare şi caracterele neafişabile
(spaţiu, Tab, sfârşit de linie etc). Numărul de caractere de la ieşirea
funcţiei este exprimat ca un număr întreg pe patru octeţi.

• Funcţia Concatenate Strings posedă un număr de

intrări ce poate fi modificat de către utilizator prin
dimensionarea simbolului funcţiei (în mod asemănător
cu Compound Arithmetic). La ieşirea sa, funcţia
generează o valoare alfanumerică obţinută prin
concatenarea textelor de la intrările sale, în ordinea de
sus în jos.
• Funcţia String Subset extrage, din textul conectat la intrarea String, o porţiune
de Length caractere începând de la caracterul aflat la poziţia Offset inclusiv
(pentru primul caracter se consideră offset = 0). Dacă la intrarea Offset a
funcţiei nu este introdusă nici o valoare, funcţia consideră că extragerea se va
efectua începând cu primul caracter (valoarea implicită 0 a intrării offset). Dacă
la intrarea Length nu este introdusă nici o valoare, funcţia consideră că
extragerea se va efectua până la ultimul caracter inclusiv.
• Funcţia Replace Substring şterge o porţiune din textul conectat la
intrarea String şi introduce în locul respectiv textul conectat la
intrarea Substring. Porţiunea înlocuită începe de la caracterul aflat
pe poziţia Offset inclusiv şi conţine Length caractere. Intrarea Offset
are valoarea implicită 0, iar intrarea Length are o valoare implicită
egală cu numărul de caractere legat la intrarea Substring. Dacă la
intrarea Substring nu se leagă nici o valoare, funcţia efectuează o
ştergere a unei porţiuni, iar dacă la intrarea Length se leagă
valoarea 0 funcţia efectuează, de fapt, o inserare a unei porţiuni.
• Funcţia Search and Replace String caută textul Search String  în textul conectat la
intrarea String, iar când îl găseşte, îl înlocuieşte cu textul conectat la intrarea Replace
String. Căutarea are loc începând de la poziţia Offset a textului String. Dacă la
intrarea Offset nu se conectează nici o valoare, căutarea are loc începând cu prima
poziţie. Dacă la intrarea Replace String nu se conectează nici o valoare, atunci
funcţia efectuează o ştergere (înlocuire cu text vid). Dacă la intrarea Replace All nu
se conectează nici o valoare, atunci funcţia se opreşte după prima apariţie a textului
Search String. Dacă la această intrare se conectează o valoare logică de tip True,
funcţia efectuează înlocuiri pentru toate apariţiile textului Search String. Funcţia
generează textul rezultat în urma înlocuirii la ieşirea Result String, iar la ieşirea
Offset Past Replacement generează o valoare indicând poziţia caracterului aflat
imediat după ultimul caracter înlocuit.
• Funcţia Search/Split String caută textul conectat la intrarea Search
String/char în textul conectat la intrarea String. Căutarea se efectuează
începând cu poziţia Offset. Dacă textul căutat este găsit, funcţia împarte
textul iniţial în două părţi, astfel: partea dinaintea textului căutat
(Substring Before Match) şi textul căutat urmat de restul textului în care
s-a făcut căutarea (Match + Rest Of String). Funcţia generează la ieşirea
Offset Of Match poziţia în care a fost găsit textul căutat. Dacă textul
căutat nu a fost găsit, ieşirea Substring Before Match conţine tot textul
legat la intrarea String, iar ieşirea Offset Of Match are valoarea -1.
• Funcția Format Into String convertește numere într-un șir de caractere
(1.28→1.2800). Această funcție nu este folosită doar pentru conversia datelor
numerice în date string. Mai pot fi convertite în stringuri următoarele elemente:
căi de fișiere, enumerări, date Booleene. De exemplu, utilizând formatul %s un
Boolean va fi convertit în "FALSE" sau "TRUE." Utilizând formatul %d, Booleanul
va fi convertit în "0" sau "1." Similar, utilizând formatul %s, un Enum va fi
convertit în textul său. Utilizând formatul %d, Enum va fi convertit în valoarea sa
întreagă.
 Converting Numerics to Strings
The Build String Express VI
concatenates an input string. If
the inputs are not a string, the
inputs are converted to a string
based on the configuration of the
Express VI. The Build String
Express VI is available in the
Functions»Output palette.
 Converting Strings to Numerics
Scan From String: Converts the input string containing valid numeric characters to individual numbers. Format string can specify
multiple outputs with differing data types (numeric, Boolean, etc.). The function can be stretched out to add more output terminals.
 Exerciții
1. Să se realizeze un VI care să convertească un număr și un control slide (Trailer) într-un string și
care să concateneze acest string cu un alt string (Header) astfel încât să rezulte un singur string de
ieșire. VI-ul va determina de asemenea lungimea stringului de ieșire.
2. Să se realizeze un VI care să convertească un număr într-un string și care să concateneze acest string cu alte stringuri astfel încât să rezulte
un singur string de ieșire. VI-ul va determina de asemenea lungimea stringului de ie șire.

3. Se va realiza un VI care să exemplifice modul de creare a unui tabel în care fiecare coloană corespunde unei variabile diferite
 C. Fișiere Intrare/Ieșire (I/O)
Operaţiile cu fişiere de intrare / ieşire (I/O) au ca
scop principal stocarea datelor pe un suport şi
preluarea datelor dintr-un fişier
Principalele operații ce pot fi realizate sunt:
• Deschidere si închidere fisiere de date;
• Citirea datelor din fișiere si scrierea datelor în
fisiere;
• Mutarea si redenumirea fisierelor si
directorilor;
• Crearea de directori și fișiere, specificați în
controlul cale;
• Scrierea de stringuri, numere, vectori și
clustere în fișiere.
Fișierele pot fi binare, text sau tabel.
Scrierea/Citirea în fișierele de măsurare LabVIEW
au extensia “lvm” (*.lvm)
There are 4 levels of file I/O hierarchy: High-Level Utility File VIs,
Intermediate File I/O functions, Advanced File I/O and Express VIs
functions.

Four Hierarchy Levels:

High-level File VIs
Intermediate File VIs and Functions
Advanced File Functions subpalette
Express VIs
The high-level VIs handle all lower level functions transparently and provide a
simplified means of error handling. If an error occurs, a dialog box appears
showing the error.
The Intermediate File I/O functions provide substantially more flexibility while
still handling the lowest level of functionality for you. You can handle 80-90%
of file I/O operations at this level. Encourage students to use the Intermediate
File I/O functions for their applications
The Advanced File I/O functions manage all file I/O operations explicitly but are
the most complex.

This is a great place to explain the difference between VIs and Functions.
Functions are manilla/yellow, are the lowest level calls LabVIEW can make, and
you do not have access to their block diagram or source code. VIs included in
the functions palette have white backgrounds and if you look at their block
diagrams you will see they are composed of functions.
 D. High-level File I/O VIs
• Write to Spreadsheet File
• Read from Spreadsheet File
• Write Characters to File
• Read Characters from File
• Read Lines from File
E. Model de program pentru un Fișier I/O
Deschide/ Citește
Crează/ Închide Verifică
și/sau
Înlocuiește Fișier Erorile
Scrie în Fișier
Fișier
alvarea (Scrierea) datelor într-un fișier

• Deschide/Crează/Înlocuiește, deschide fișierul existent test1.dat și generează

fișierul identificator refnum și clusterul error, care este un mănunchi de date ce
conține informații referitoare la erorile posibile.
• Write File scrie datele
• Close File închide fișierul
• Simple Error Handler verifică erorile
 Exemplu de scriere într-un
• Open/Create/Replacefișier
opens the existing file TEST1.DAT and generates
refnum and error cluster
• Write File writes the data
• Close File closes the file
• Simple Error Handler checks for errors
Citirea datelor dintr-un fișier

• Open/Create/Replace opens the file

• Read File reads the specified number of bytes from the file
• Close File closes the file
• Simple Error Handler checks for errors
 F. Formarea stringurilor
• Tabelele sunt unelte foarte utile pentru manipularea și analiza datelor
tabelare
• Există mai multe formate pentru datele tabelare. Cel mai întâlnit este formatul
delimitat prin “tab”:
– Coloanele sunt separate prin caracterul tab
– Rândurile sunt separate prin caracterul end-of-line (enter)
• Tabelele sunt ușor de realizat utilizând VI-urile fi șiere I/O din LabVIEW, cel mai
utilizat fiind Format into File
Format Into File convertește orice
număr într-un string și inserează
caracterele “tab” si “end-of-line”. Ieșirea
este un string în format tab delimitat
compatibil cu multe programe tabelare.
Crearea fișierelor tabelare

Tab End of Line

 Funcţii Expres pentru lucru cu Fişire I/O
În figura de mai jos se exemplifică utilizarea funcţiei de scriere a datelor într-un fişier (Write To Measurement
File). Se remarcă construcţia fişierului de date cu precizările referitoare la data simulării, numărul de
•
eşantioane etc.
LabVIEW Measurement
• Writer_Version 2
• Reader_Version2
• Separator Tab
• Decimal_Separator ,
• Multi_Headings Yes
• X_Columns No
• Time_Pref Relative
• Operator Mihai
• Date 2009/04/27
• Time 11:01:18,363543
• ***End_of_Header***
•
• Channels 1
• Samples 100
• Date 2009/04/27
• Time 11:01:18,363543
• X_Dimension Time
• X0 0,0000000000000000E+0
• Delta_X 0,001000
• ***End_of_Header***
• X_Value Sine Comment
• 0,000000
• 0,063418
• 0,126580
• 0,189233
• 0,251123
• 0,312003
• 0,371627
• 0,429755
• 0,486152
• 0,540593
• 0,592857
• 0,642734
• 0,690024
• 0,734536
• 0,776090
Exemplificarea citirii unui fişier de măsurători test_2.lvm şi vizaualizarea informaţiei
acetuia este prezentată în figura de mai jos.
Exercițiu: Să se realizeze VI-ul de mai jos, care stochează datele într-un
fișier și care afișază valoarea medie, maximă și minimă a acestor date
 10. Achiziția datelor

TOPICS
A. Overview and Configuration
B. Data Acquisition in LabVIEW
C. Analog Input
D. Data Logging
E. Analog Output
F. Counters
G. Digital I/O
A. Overview and Configuration
• Sarcina fundamentală a unui sistem DAQ este măsurarea sau generarea
semnalelor fizice din (în) lumea reală. Inainte ca un sistem bazat pe computer
să poată măsura un semnal fizic, un senzor sau un traductor trebuie să
convertească semnalul fizic într-un semnal electric cum este tensiunea sau
curentul. Adesea, placa DAQ plug-in este considerată a fi întregul sistem DAQ;
dar, placa este numai una din componentele sistemului. Spre deosebire de
majoritatea instrumentelor independente, uneori nu se pot conecta
semnalele direct la o placă DAQ plug-in. Un accesoriu pentru condiţionarea
semnalului trebuie să condiţioneze semnalele înainte ca placa DAQ plug-in să
le convertească în informaţie digitală. In final, software-ul controlează sistemul
DAQ – achiziţionând datele brute, analizînd datele şi prezentând rezultatele.
• Schema simplificată a unui sistem computerizat de monitorizare şi control,
cuprinzând componentele sale principale, este prezentată în figura de mai jos.
• Trebuie remarcat faptul că dacă între procesul monitorizat şi traductor,
respectiv elementul de comandă şi procesul monitorizat, are loc un transfer
de energie ce poate lua diverse forme (mecanică, termică, electromagnetică
etc.), în restul sistemului există un transfer de informaţie conţinută în semnale
de natură electrică.
• Traductoarele sondeaza lumea reala, “culeg” semnale analogice (ex:
sunete, radiatii luminoase, etc.) si le transforma în semnale electrice pe
care le va prelua placa de achizitie. Exemple de astfel de traductoare:
microfoane, fotorezistente, celule fotovoltaice, termocupluri, etc.
• În majoritatea situatiilor se utilizeaza sisteme de conditionare a semnalui
(filtre, amplificatoare) care asigura compatibilitatea semnalului electric cu
placa de achizitie si realizeaza, în unele situatii, o prelucrare primara a
semnalului.
• Placa de achizitie are rolul de a asigura conversia semnalului analogic primit de la
traductor sau de la un sistem de conditionare a semnalui, în semnal digital. Ea poate
îndeplini si alte functii, precum generarea de semnale analogice, comunicatii digitale,
numarare (cronometrare) prin primirea si transmiterea de semnale sub forma de
impulsuri.
• Semnalele electrice ce intră sau ies din condiţionatoarele de semnal sunt de natură
analogică, pe când semnalele schimbate între computer şi convertoarele din cadrul plăcii
de achiziţie de date sunt de natură digitală.
• În sistemele computerizate de măsurare şi control, computerul are nu numai rolul de
prelucrare a informaţiilor obţinute ci şi pe acelea de afişare a acestora pentru uzul
utilizatorului şi stocare în vederea consultării ulterioare.
 Exemplu de achiziţie a undelor sonore
Un exemplu de sistem de achiziţie ce are ca senzor un microfon este prezentat mai jos. Microfonul
înregistraza vibratiile sonore emise de un diapazon, pe care le transforma în tensiune electrica
variabila. Aceasta este transmisa placii de achizitie care o va converti în cod binar. Sub aceasta
forma semnalul poate fi înregistrat, analizat si prezentat sub diferite forme pe monitorul
computerului.
 Exemplu de conversie a semnalului digital în unde sonore
Placa de achizitie poate efectua si conversia semnalului binar în semnal analogic care sa fie
preluat în acest caz de boxele care îl vor transforma din nou în vibratii sonore.
 Exemplu de măsurare a temperaturii

4400Ohm
Resistor Laptop
+12V supply USB
LabVIEW
RTD NI 6008
VI

Traductorul/Senzorul este o termorezistență de platină (RTD)

Condiționarea de semnal este realizată cu ajutorul unei surse de
alimentare de 12V și o rezistență fixă de 4400Ω.
Unitatea de achiziție este o placă pe USB NI 6008
• Plăcile de achiziție National Instruments, includ drivere NI-DAQ, care
sunt o colecție de VI-uri, utilizate pentru configurarea, achiziția datelor
de la placa de achiziție, precum și trimiterea datelor de la aceasta.
• NI-DAQ 7.0 conține două drivere NI-DAQ - NI-DAQ tradițional și NI-
DAQmx – fiecare cu Interfață de Programare Aplicație (API) proprie,
precum si configurare hardware și software diferite.
• NI-DAQmx este cea mai nouă versiune de driver NI-DAQ, practic
singura versiune utilizată astăzi. Acest driver, are noi VI-uri (față de
driverul tradițional), noi funcții și unelte de dezvoltare pentru
controlul plăcilor de măsurare. Avantajul important al acestui nou
driver îl constituie VI-ul DAQ Assistant utilizat pentru configurarea
canalelor și a aplicațiilor de măsurare.
• Atât NI-DAQ tradițional cât și NI-DAQmx suportă diferite seturi de
dispozitive
 NI-DAQ conține:
• NI-DAQ traditional
• NI-DAQmx

Cadrul general al
software-ului de măsurare
• Odată cu instalarea lui LabVIEW, are loc și instalarea instrumentului software al firmei
National Instruments Measurement & Automation Explorer (MAX), care ajută la
instalarea şi testarea echipamentelor hardware produse de firma National Instruments.
• Acest program instalează şi monitoriuzează orice echipament al firmei National
Instruments, care a fost conectat la calculator.

Measurement & Automation

Explorer (MAX),
• În figura de mai jos se pot oberva posibilităţiile oferite de acest component
software: se poate efectua un autotest (Self-Test) pentru a vedea dacă
echipamentul selectat funcţionează bine, un test de verificare (Test Panels),
se poate crea o activitate (Create Task) care se poate include în program, se
poate vedea configuraţia pinilor (Device Pinouts), proprietăţiile placii
(Properties).
• Se poate efectua un test în care se pot regla şi testa mai multe elemente. Acest test se
numeşte Test Panels. Un asemenea test este prezentat în figura de mai jos. În acest test
se pot testa intrarile analogice la care trebuie menţionat valoarea maximă şi minimă a
intervalului de măsurare, frecvenţa (Rate) şi numărul de eșantioane (Samples To Read),
ieşirile analogice, linii digitale I/O, numărătoarele (counter/timer).
• În figura alăturată este arătat modul
de creare a unei activități (task),
selectând opţiunea Create Task.
• În acest configurator trebuie setată
valoarea maximă şi minimă a
semnalului măsurat, driverul
DAQmx amplificând sau atenuând
automat semnalul pentru o
rezoluţie căt mai bună a
convertorului analog-numeric,
astfel încât măsurarea ce va fi
efectuată va fi mult mai sensibilă
pe domeniul selectat. Mai trebuie
de asemenea specificată
configurarea intrărilor analogice
(Terminal Configuration), unde
există mai multe posibilităţi. Se va
încheia definirea task-ului prin
atribuirea unui nume. Toate
activităţile pe care le definiţi se vor
regăsi în lista Data
Neighborhood\NI-DAQmx Tasks.
B. Achiziția datelor în LabVIEW
VI-urile pentru achiziția de date în LabVIEW se află în
subpaleta DAQmx - Data Acqusition a subpaletei
Measurement I/O, a paletei Functions. Subpaleta
DAQmx - Data Acqusition conține toate VI-urile
necesare pentru realizarea operațiilor I/O analogice,
I/O digitale și a operațiilor de contorizare/numărare.
Se pot configura activitățile (task-urile) pentru a se
obține o sumedenie de funcții specifice utilizând
Nodurile Proprietate aflate în aceiași subpaletă.
Multe aplicații, care nu necesită sincronizări și timing-
uri importante pot fi obținute cu ajutorul VI-ului DAQ
Assistant Express. Acest VI permite o ușoară
configurare a plăcii de achiziție. La plasarea lui DAQ
Assistant Expres, în diagrama bloc, apare și o cutie
dialog unde sunt configurate diferitele obiecte locale
pentru realizarea funcțiilor specifice de măsurare.

    
 NI-DAQmx pentru achiziția de date
Set de VI-uri utilizate pentru realizarea
operațiilor de I/O anlogice, I/O digitale și a
celor de numărare.

VI-ul Express, DAQ Assistant

• Programare rapidă și ușoară a placilor DAQ
• Crează o aplicație (task) locală
• Multe aplicații pot utiliza VI-ul Expres DAQ
Assistant
 Tipuri de aplicații de achiziție de date cu NI-DAQmx
• Atunci când este plasat VI-ul Express DAQ Assistant în diagrama bloc, apare o cutie de dialog
în care se configurează aplicația (task-ul) pentru realizarea funcției de măsurare specifică. Prin
crearea acestei aplicații locale se va specifica exact tipul de măsurare care va avea loc.

Se pot realiza următoarele

tipuri de măsurări:
• Analog Input
• Analog Output
• Counter Input
• Counter Output
• Digital I/O
 C. Intrare analogică
• Intrarea analogică este utilizată
pentru realizarea conversiilor
analog-digitale (A/D)
• Tipurile de măsurare disponibile
în această aplicație sunt:
tensiune, temperatură, efort
(forță), curent rezistență sau
frecvență.
• Fiecare tip de măsurare are
propriile caracteristici, cum ar fi
valoarea rezistenței pentru
măsurarea curentului sau
parametrii mărcii tensometrice
pentru măsurarea efortului
(forței)
Analog Input Task Timing and Triggering
Configures the number of
samples and sample rate for
the task

Configures the start and reference

triggers for the task
• Atunci când se realizează o aplicație de intrare analogică, aceasta poate fi setată să
achiziționeze 1 Eșantion, n Eșantioane sau o achiziționare Continuă.
Achiziția 1 Eșantion
• Achiziția unui singur eșantion este o operație la cerere. Cu alte cuvinte, NI-DAQmx
achiziționează o valoare la o intrare a canalului și imediat returnează valoarea. Această operație
nu necesită sincronizare hardware. De exemplu, dacă se monitorizează periodic nivelul de fluid
într-un rezervor, vor trebui achiziționate un singur punct de date. Traductorul conectat la
rezervor va produce o tensiune reprezentând nivelul fluidului, la un singur canal al
dispozitivului de măsurare inițiind un singur punct de achiziție.
Achiziția n Eșantioane
• O modalitate de a achiziționa eșantioane multiple de la unul sau mai multe canale, constă în
achiziția de eșantioane singulare în mod repetat. Totuși, achiziționând un singur eșantion de
date, de la unul sau mai multe canale, de mai multe ori, este ineficient și consumă timp. Mai
mult decât atât, va lipsi controlul asupra timpului dintre fiecare eșantion sau canal. În locul
acestei metode de achiziție se poate utiliza sincronizarea hardware, care utilizează un buffer în
memoria computerului, pentru a achiziționa date mult mai eficient. Din punct de vedere al
programării, va trebui inclusă în program o funcție de sincronizare și va trebui specificat rata de
eșantionare și modul de eșantionare. Ca şi în alte funcţii, vom avea posibilitatea să achiziţionăm
eșantioane multiple de la un singur canal sau de la mai multe canale.
• În acest caz, am putea monitoriza atât nivelul de fluid în rezervor cât şi temperatura. Vom avea
nevoie de două traductoare conectate la doua canale ale plăcii.
Achiziția Continuă
• Utilizată atunci când se dorește vizualizarea unui proces.
 Exercițiul 10.1: VI-ul Voltmetru
Obiectiv: Achiziția unui semnal analogic utilizând placa de achiziție NI
USB 6008.
• Se vor completa pașii de mai jos pentru realizarea unui VI care să
măsoare tensiunea conectată la canalul ai0 al plăcii de achiziție
1. Se deschide un VI gol și se va realiza panoul frontal din figură
OBJECTIVE
2. Se va realiza diagrama bloc din figură
 a. Plasați VI-ul
• Place the DAQ Assistant Express VI located on the Functions» Input palette, on the block diagram.
Configure this VI to read an analog input channel and return the voltage.
• – Select Analog Input»Voltage for the measurement to make.
• – Select Dev1»ai0 for the physical channel.
• – Click the Finish button.
• – The Analog Input Voltage Task dialog box appears. Configure the Task Timing to Acquire 1
Sample.
• – Click the OK button to close the Analog Input Voltage Task
• Configuration dialog box. This saves the settings specified for the task in the DAQ Assistant Express
VI.
• b. Place the Wait Until Next ms Multiple function, located on the Functions»All Functions»Time &
Dialog palette, on the block diagram. Right-click the input and select Create Constant from the
shortcut menu. Type 100 in the constant to cause the loop to execute every 100 ms.
• c. Place the Unbundle by Name function, located on the Functions»All Functions»Cluster palette,
on the block diagram. Use this function to access the status from the error cluster.
• d. Place the Or function, located on the Functions»Arithmetic&Comparison»Express Boolean
palette, on the block diagram. This function stops the loop if an error occurs or the user clicks the
power switch on the front panel.
• 3. Save the VI as Voltmeter.vi in the C:\Exercises\LabVIEW Basics I directory. You will use this VI
later in the course.
• 4. Display the front panel and run the VI.
Exercise 9.3

Measurement Averaging VI

Time to complete: 15 min. Page 9-18

To reduce noise in analog measurement by averaging.

OBJECTIVE
 D. Data Logging
• It is often necessary to permanently store data that is
acquired from the DAQ device
• LabVIEW includes the ability to read and write a LabVIEW
Measurement File
• LabVIEW Measurement File is an ASCII text file
Exercise 9.4

Simple Data Logger VI

Time to complete: 15 min. Page 9-20

Learn to use a LabVIEW Measurement File.

OBJECTIVE
E. Analog Output

Analog Output task is

specific to the
generation type
Analog Output Task Timing and Triggering
Configures the number of
samples and sample rate for the
task

Configures the start and reference

triggers for the task
Exercise 9.5

Voltage Output VI

Time to complete: 15 min. Page 9-25

To output an analog voltage using the DAQ device.

OBJECTIVE
 F. Counters
A counter is a digital timing device
Typical uses of a counter:
• Event counting Gate Output
• Frequency measurement
Count Register
• Period measurement
• Position measurement Source
• Pulse generation

Count register – Stores the current count of the counter

Source – Input that causes the counter to increment each time it toggles
Gate – Input that is used to enable or disable the function of the counter
Output – Signal that generates pulses or a series of pulses
 How does a counter work?

Source

Gate

Count (Output) 2 4 6

* Counter set to event counting on a rising edge.

Exercise 9.6

Simple Event Counting VI

Time to complete: 15 min. Page 9-29

To create a simple event counting VI.

OBJECTIVE
 G. Digital Input and Output
• Digital I/O can
read from or
write to a line or
an entire digital
port
• A digital port is a
collection of
digital lines
Exercise 9.7

Digital Example VI

Time to complete: 15 min. Page 9-32

To control the digital I/O lines on the DAQ device.

OBJECTIVE
Summary
• MAX is the primary configuration and testing utility that is available
for the DAQ device.
• The DAQ Assistant is used to configure the DAQ device and
perform data acquisition.
• Most application can use the DAQ Assistant. For applications that
require advanced timing and synchronization use the VIs that come
with NI-DAQmx.
• The DAQ Assistant can perform Analog Input, Analog Output,
Digital I/O, and Counter operations.