Sunteți pe pagina 1din 10

NOTĂ MATEMATICĂ

Ecuaţia z n = x n + y n nu are soluţii pentru n ∈ N ∗ ,n > 2 şi x,y,z ∈ Z∗ .


Această teoremă a fost enunţată de Pierre de Fermat în anul 1637,
deci cu 369 de ani în urmă şi din păcate nici până astăzi nu a fost rezolvată
cu metode elementare cunoscute la acea vreme.
Autorul expune în paginile următoare un mod de abordare şi de
rezolvare a acestei interesante teoreme care l-a preocupat încă din anul
1962,de la vârsta de 16 ani.Demonstraţia prezentată în paginile următoare
a fost realizată de autor în 15 Decembrie 2003 şi îmbunătăţită până la data
editării.Astfel am considerat că este suficient să demonstrez că ecuaţia
z n = x n + y n nu are soluţii pentru n > 2 şi x,y,z,n ∈ N∗ iar demonstraţia că
ecuaţia z n = x n + y n nu are soluţii pentru n ∈ N ∗ ,n > 2 şi x,y,z ∈ Z∗
rezultă ca un corolar al demonstraţiei dată în paginile următoare.Într-
adevăr pentru n=2·k+1 considerînd toate variantele posibile de semne şi de
relaţii de ordine pentru tripleta de numere întregi x,y şi z şi anume :
z>y>x>0;z<0,y<0,x<0 şi |z|>|y|>|x|;z>0,y<0,x>0 şi z<|y|<x sau |y|<z<x;
z>0,y>0,x<0 şi z<|x|<y sau |x|<z<y;z<0,y<0,x>0 şi x<|z|<|y| sau
|z|<x<|y|;z<0,y>0,x<0 şi y<|z|<|x| sau|z|<y<|x|, rezultă ecuaţii de forma
z 2⋅k + 1 = x 2⋅k + 1 + y 2⋅k + 1 , x 2⋅k + 1 = z 2⋅k + 1 + y 2⋅k + 1 sau
y 2⋅k + 1 = z 2⋅k + 1 + x 2⋅k + 1 în care x,y,z pot fi considerate practic numere
întregi pozitive adică numere naturale ,adică x,y,z ∈ N∗ .
Se observă uşor că în cazul n=2·k indiferent de semnele nume-
relor x,y şi z ecuaţia rămâne aceiaşi z 2⋅k = x 2⋅k + y 2⋅k în care conside-
răm că |z|>|y|>|x|,deci este suficient să considerăm că x,y,z ∈ N∗ .
Această notă matematică se adresează tuturor iubitorilor de mate-
matică care sper să urmărească cu atenţie calculele pentru a se edifica de
veridicitatea demonstraţiei date de autor.
Autorul roagă pe toţi cei interesaţi ca orice observaţie referitoare la
această demonstraţie să fie transmisă la adresa de e mail:
tamref@yahoo.com

1
MAREA TEOREMĂ A LUI FERMAT
Aşa cum am arătat mai sus ecuaţia z n = x n + y n nu are soluţii pentru
n ∈ N∗ , n > 2 şi x,y,z ∈ Z∗ dacă ecuaţia z n = x n + y n nu are soluţii pentru n
> 2 şi x,y,z,n ∈ N∗ .
DEMONSTRAŢIE
Este evident că x,y,z trebuie să fie diferite şi prime între ele două câte
două şi putem stabili următoarea ordine : z > y > x.
Se observă că dacă n=1 există o infinitate de soluţii chiar dacă x,y,z єZ
Pentru n ≥ 2 , presupunem că z≥x + y. Prin ridicarea la puterea n a aces-
tei inegalităţii rezultă:
n −1
zn ≥ x n + ∑ Ck n⋅x
n −k ⋅ yk + yn , dar zn = x n + yn deci
1
n −1
0 ≥ ∑ Ckn ⋅ x n −k ⋅ yk ceea ce este absurd, deoareceCk n⋅x
n −k ⋅ yk > 0
1
Rezultă că z < x + y şi deci z,y,x sunt laturile unui triunghi oarecare ABC.
Facem următoarele notaţii:
A AB = x , AC = y , BC = z unde
BC = z = BM + CM iar conform teore-
1 2 mei sinusurilor din triunghiurile ABM
α şi ACM rezultă următoarele relaţii:
B C
M
BM AM x CM AM y
(1) = = respectiv (2) = =
sin A1 sinB sinα sin A 2 sinC sinα
dar A1=180 – (B+α) , respectiv A2= α – C. Din relaţiile (1) şi (2) rezultă:
x ⋅ sin(B + α) y ⋅ sin(α − C)
(3) BM = respectiv (4) CM =
sinα sinα
n n n
Totodată este evident că ecuaţia z = x + y se mai scrie:
x n −1 yn − 1
z= ⋅x + ⋅ y dar z = BM + CM deci înlocuind pe BM şi CM
z n −1 z n − 1
obţinem:

2
x n −1 yn − 1 x ⋅ sin(B + α) y ⋅ sin(α − C)
z= ⋅x + ⋅y = + de unde rezultă:
z n −1 zn − 1 sinα sinα

 x n −1 sin(B + α)   y n − 1 sin(α − C) 
 − ⋅x +  − ⋅y = 0
 z n −1 sinα   z n − 1 sinα 

Această ecuaţie are următoarele soluţii evidenţiate în două cazuri:
Cazul 1 : coieficienţii lui x şi y trebuie să fie nuli , rezultă:
x n −1 sin(B + α) yn −1 sin(α − C)
= respectiv = sau altfel :
z n −1 sinα z n −1 sinα
x n −1 yn −1
(5) = sinB ⋅ ctgα + cosB respectiv (6) = cosC − sinC ⋅ ctgα
z n −1 z n −1

Eliminând pe ctgα din relaţiile (5) şi (6) rezultă:


x n −1 − z n − 1 ⋅ cosB z n −1 ⋅ cosC − y n −1 y sinB
(7) = , dar =
z n −1 ⋅ sinB z n −1 ⋅ sinC x sinC
conform teoremei sinusurilor în triunghiul ABC şi relaţia (7) devine:
x n − x ⋅ z n − 1 ⋅ cosB = y ⋅ z n − 1 ⋅ cosC − y n , dar z n = x n + yn deci
această ecuaţie se mai scrie astfel:
z n = z n −1 ⋅ (x ⋅ cosB + y ⋅ cosC) care devine (8) z = x ⋅ cosB + y ⋅ cosC
Rezultă că soluţile vor fi cele ale următorului sistem de ecuaţii:
z n = x n + y n
(9) 
z = x ⋅ cosB + y ⋅ cosC
Cazul 2 : Se adoptă modul de rezolvare al unei ecuaţii diofantice:
 y n −1 sin (α − C )   x n − 1 sin(B + α) 
x = − −  ⋅ t , respectiv y =  −  ⋅ t în
 z n −1 sinα   z n − 1 sinα 

care t=±1 întrucât x şi y nu pot fi nuli şi nu pot avea divizori comuni.Pentru
uşurinţa calculelor vom adopta valoarea t=1Relaţiile de mai sus se scriu:

3
 y n −1 sin (α − C )   x n − 1 sin(B + α) 
(10) x = −  −  , respectiv (11) y =  − 
 z n −1 sinα   z n − 1 sinα 

Relaţiile (10) şi (11) se mai scriu:
y n −1 sinα ⋅ cosC − cosα ⋅ sinC
x=− + respectiv
z n −1 sinα
x n −1 sinB ⋅ cosα + cosB ⋅ sinα
y= − sau altfel :
z n −1 sinα
y n −1
(12) x = − + cosC − ctgα ⋅ sinC respectiv
z n −1
x n −1
(13) y = − sinB ⋅ ctgα − cosB . Eliminând pe ctgα din relaţiile (12) şi
z n −1
y n −1 x n −1
−x− + cosC − y − cosB
z n −1 z n −1
(13) rezultă: (14) = sau :
sinC sinB

y n −1 x n −1
− x ⋅ sinB − ⋅ sinB + cosC ⋅ sinB = ⋅ sinC − y ⋅ sinC −
z n −1 z n −1
x ⋅ sinB
− cosB ⋅ sinC , dar x ⋅ sinB = y ⋅ sinC respectiv sinC = deci
y
putem scrie :
yn - 1 x ⋅ sinB x n ⋅ sinB
⋅ sinB − cosC ⋅ sinB = cosB ⋅ −
z n - 1 y zn − 1 ⋅ y
sau : y n − z n − 1 ⋅ y ⋅ cosC = z n − 1 ⋅ x ⋅ cosB − x n
deci : x n + y n = z n − 1 ⋅ (x ⋅ cosB + y ⋅ cosC )
sau : z n = z n − 1 ⋅ (x ⋅ cosB + y ⋅ cosC )
de unde putem scrie : z = x ⋅ cosB + y ⋅ cosC

4
Rezultă ca şi în Cazul 1 rezolvarea aceluiaşi sistem de ecuaţii:
z n = x n + y n
(9) 
z = x ⋅ cosB + y ⋅ cosC
Din sistem rezultă:
x n −1 y n −1
z= ⋅x + ⋅ y = x ⋅ cosB + y ⋅ cosC deci putem scrie :
z n −1 z n −1
 x n −1   y n −1 
(15)  
− cosB ⋅ x +  − cosC  ⋅ y = 0
 n −1   z n −1 
z   
Pentru rezolvarea ecuaţiei (15) se disting două cazuri :
Cazul A : coieficienţii lui x şi y trebuie să fie nuli. Rezultă următoarele:
x n −1 yn − 1
(16) cosB = respectiv (17) cosC = sau conform teo -
z n −1 zn − 1
remei cosinusurilor din triunghiul ABC putem scrie :
x 2 + z 2 − y2 x n − 1 y2 + z2 − x 2 yn − 1
(18) = respectiv (19) =
2⋅x ⋅z zn − 1 2⋅ y⋅z zn − 1
sau altfel : (20) z n − 2 ⋅ x 2 + z n − z n − 2 ⋅ y 2 = 2 ⋅ x n respectiv
(21) z n − 2 ⋅ y 2 + z n − z n − 2 ⋅ x 2 = 2 ⋅ y n din (20) sau (21) se mai scrie :
(y n − x n )
( )
z n − 2 ⋅ y 2 − x 2 = y n − x n sau (22) z n − 2 = sau altfel :
y2 − x 2
y n − 1 + y n − 2 ⋅ x + ..... + y ⋅ x n − 2 + x n − 1
(23) z n − 2 =
y+x
(23) se mai scrie pentru n = 2 ⋅ λ unde λ = 2,3,.... :
z n − 2 = y n − 2 + y n − 4 ⋅ x 2 + .... + y 2 ⋅ x n − 4 + x n − 2 care se mai scrie :

5
z n = z 2 ⋅ y n − 2 + z 2 ⋅ x n − 2 + z 2 ⋅  y n − 4 ⋅ x 2 + .... + y 2 ⋅ x n − 4  sau :
 
x n + y n = z 2 ⋅ y n − 2 + z 2 ⋅ x n − 2 + z 2 ⋅  y n − 4 ⋅ x 2 + .... + y 2 ⋅ x n − 4 
 
deci (24)  z 2 − y 2  ⋅ y n − 2 +  z 2 − x 2  ⋅ x n − 2 + z 2 ⋅ (y n − 4 ⋅ x 2 + .....
   
+ y 2 ⋅ x n − 4 ) = 0 ceea ce este evident absurd deoarece z , y , x sunt strict
pozitive iar z > y > x. Pentru λ = 1 , din (22) reiese :1 = 1 ceea ce este evident.
iar pentru n = 2 ⋅ λ + 1 unde λ = 2,3,..., egalitatea (23) se mai scrie :
x n −1
(25) z n − 2 = y n − 2 + y n − 4 ⋅x 2 +....+ y⋅x n −3 + care se mai scrie:
y+ x

z2 ⋅ x n − 1
z n = z 2 ⋅ y n − 2 + z 2 ⋅ y n − 4 ⋅ x 2 + ... + z 2 ⋅ y ⋅ x n − 3 + sau:
y+x

z2 ⋅ x n − 1
x n + y n = z 2 ⋅ y n − 2 + z 2 ⋅ y n − 4 ⋅ x 2 + ... + z 2 ⋅ y ⋅ x n − 3 +
y+x
sau încă:
(26)  z 2 − y2  ⋅ y n − 2 +  z 2 ⋅ y n − 4 − x n − 2  ⋅ x 2 + ... + z 2 ⋅ y ⋅ x n − 3 +
   
z2 ⋅ x n − 1
+ = 0ceea ce este evident absurd deoarece z , y , x sunt strict
y+x
pozitive iar z > y > x. Pentru λ = 1 deci n = 3 , (25) se scrie :
x2 3 3 2 x2
z = y+ , care prin ridicarea la cub devine : z = y + 3 ⋅ y ⋅ +
y+x y+x

6
x4 x6 x2
+ 3⋅ y ⋅ ++ deci x 3 + y3 = y3 + 3 ⋅ y 2 ⋅ +
( y + x )2 ( y + x )3 y+x

x4 x6 x2
+ 3⋅ y ⋅ + de unde reiese : x 3 = 3 ⋅ y 2 ⋅ +
( y + x )2 ( y + x )3 y+x

x4 x6 y2 x2 x4
+ 3⋅ y ⋅ + sau : x = 3 ⋅ + 3⋅ y ⋅ +
( y + x )2 ( y + x )3 y+x ( y + x ) 2 ( y + x )3
 y2  x2 x4
sau 3 ⋅ − x  + 3⋅ y ⋅ + = 0, dar
 y+x  ( y + x ) 2 ( y + x )3
 
 2  2
 3 ⋅ y − x  > 0 deoarece evident 3 ⋅ y > x sau 3 ⋅ y 2 > x ⋅ (y + x )
 y+x  y+x
 
 y2  x2
deoarece y > x iar 3 ⋅ y 2 > 2 ⋅ y 2 deci  3 ⋅ − x  + 3⋅ y ⋅ +
 y+x  2
  ( y + x )

x4
+ = 0 este o absurditate.
( y + x )3
 y n −1   x n −1 
Cazul B : x = − − cosC  ⋅ t respectiv y =  − cosB  ⋅ t
 z n −1   z n −1 
   
unde t = ±1 deoarece x respectiv y nu pot fi nuli iar y nu are divizori co -
muni cu x. Deci mai putem scrie pentru t = 1 :
yn − 1 xn − 1
(27) cosC = x + respectiv (28) cosB = − y , dar cosB şi cosC
zn − 1 zn − 1
trebuie să aibă valori în intervalul [ – 1, +1] , iar cum x >+1 şi y >+2 rezultă
din relaţia (27) că cosC > + 1 ,respectiv din relaţia (28) că cosB < – 1 ceea
ce este evident absurd. Faptul că x >+1 şi y >+2 se demonstrează astfel :

7
presupunem că x = 1 atunci z n − y n = 1n de unde rezultă :

(z - y) ⋅ (z n −1 + z n − 2 ⋅ y + ..... + z ⋅ yn − 2 + y n −1) = 1 ceea ce este evident


absurd ,deoarece membrul stâng al relaţiei de mai sus este mai mare ca + 2
şi deci în concluzie soluţiile considerate în Cazul B nu pot exista. În cartea
“Despre Teorema lui Fermat” a autorului M.M. Postnikov editată de Editura
Didactică şi Pedagogică Bucureşti – 1983 se arată că între x,y,z şi n există
următoarea relaţie z > y > x > n
Observaţii:
( )
Din “Cazul A” rezultă că relaţia z n −2 ⋅ y 2 − x 2 = y n − x n are
soluţii numai pentru n = 2, (cazul n = 1 fiind evident banal căci z=x+y are o
( )
infinitate de soluţii); pentru n > 2 rezultă că z n − 2 ⋅ y 2 − x 2 < y n − x n de-
oarece z n − 2 < y n − 2 + x n − 2 ;într-adevăr z n − 2 < y n − 2 + x n − 2 se mai
scrie astfel z n < z 2 ⋅ y n − 2 + z 2 ⋅ x n − 2 sau x n + y n < z 2 ⋅ y n − 2 + z 2 ⋅ x n − 2
( ) (
ceea ce este evident. Deci z n − 2 ⋅ y 2 − x 2 <  yn − 2 + x n − 2  ⋅ y 2 − x 2
 
)
( )
care devine z n − 2 ⋅ y 2 − x 2 < y n + x n − 2 ⋅ y 2 − y n − 2 ⋅ x 2 − x n dar
y n + x n − 2 ⋅ y 2 − y n − 2 ⋅ x 2 − x n = y n − x n − x 2 ⋅ y 2 ⋅  y n − 4 − x n − 4 
 
adică y n − x n − x 2 ⋅ y 2 ⋅  y n − 4 − x n − 4  < y n − x n şi în consecinţă este
 

( )
adevărat că z n −2 ⋅ y 2 − x 2 < y n − x n .Aşadar inecuaţia aceasta are o

infinitate de soluţii pentru n > 2 şi x,y,n ∈ N ∗ şi z ∈ R ∗ .


De fapt din ecuaţia (15) rezultă acelaşi lucru , căci dat fiind faptul că x
xn −1
si y sunt strict pozitive este necesar ca − cosB < 0 si
zn −1
y n −1
z n −1
( )
− cosC > 0 pentru ca z n −2 ⋅ y 2 − x 2 < y n − x n .

Conclzii:

8
1) Rezultă că ecuaţia z n = x n + y n nu are soluţii pentru n > 2 şi
x,y,z,n ∈ N∗ şi deci nici pentru x,y,z ∈ Z∗ şi n ∈ N∗ .
2) Cel mult câte o pereche de numere x,y sau x,z sau y,z pot fi fi numere
naturale diferite de zero.
3) Deci Pierre de Fermat a avut dreptate.

Alte observaţii:
Se verifică uşor că ecuaţia nu poate fi rezolvată nici dacă x,y,z ∈Q∗ şi
a c e 
n > 2 iar n ∈ N∗ .Într-adevăr fie  , ,  ∈ Q∗ , {a , b, c, d, e, f , n}∈ N∗ şi a,b,
b d f 
n n n
a c e
c,d,e,f prime între ele atunci ecuaţia: (29)   +   =   nu are solu-
b d f 
a n c n e n
ţii.Ecuaţia de mai sus se mai scrie: n + n = n şi aducând la acelaşi nu-
b d f
n n n
mitor se obţine (a ⋅ d ⋅ f ) + (c ⋅ b ⋅ f ) = (e ⋅ b ⋅ d ) .Putem scrie a ⋅ d ⋅ f = x ,
c ⋅ b ⋅ f = y şi e ⋅ b ⋅ d = z , deci ecuaţia (29) devine de forma z n = x n + y n
şi pe care am demonstrat-o că nu are soluţii pentru n > 2 şi x,y,z,n ∈ N∗ . Se
observă deasmeni uşor că unghiul A , format de laturile x şi y ,trebuie să res-
π
pecte relaţia: 0 < A < pentru n > 2 . Într-adevăr în triunghiul ABC există
2
relaţia : z 2 = x 2 + y 2 − 2 ⋅ x ⋅ y ⋅ cosA care prin ridicare la puterea n devine :
n
z 2⋅n =  x 2 + y 2 − 2 ⋅ x ⋅ y ⋅ cosA  şi care se mai poate scrie:
 
n n −1 n −k
z 2⋅n =  x 2 + y 2  + ∑ (− 1)k ⋅ Ckn ⋅  x 2 + y 2 
k
⋅ (2 ⋅ x ⋅ y ⋅ cosA )
  1  
sau :

n n −1 n −k
 x 2 + y 2  + ∑ (− 1)k ⋅ k ⋅  x 2 + y 2  k
⋅ (2 ⋅ x ⋅ y ⋅ cosA ) − z 2⋅n = 0
Cn
  1  

9
n
dar  x 2 + y 2  − z 2⋅n > 0 deoarece x 2 + y 2 − z 2 > 0 .Într-adevăr
 
n
x < x ⋅z 2 n − 2 respectiv y n < y 2 ⋅ z n − 2 şi adunând aceste ine-

( )
galităţi se obţine: x n + y n < x 2 + y 2 ⋅ z n − 2 sau mai putem scrie:
( )
z n < x 2 + y 2 ⋅ z n − 2 şi deci z 2 < x 2 + y 2 adică x 2 + y 2 − z 2 > 0 .
Rezultă că termenii sumei care conţin pe (− 1)k ⋅ (cos A )k din
ecuaţia :
n n −1 n −k
 x 2 + y 2  + ∑ (− 1)k ⋅ k ⋅  x 2 + y 2  k
⋅ (2 ⋅ x ⋅ y ⋅ cosA ) − z 2⋅n = 0
Cn
  1  
trebuie să nu fie pozitivi ci să alterneze ca semn adică cos A > 0 pentru ca
π
ecuaţia de mai sus să aibă soluţii reale şi deci pentru n > 2 unghiul A < .
2

Q.E.D. în data de 15 Decembrie 2003


Perju Iulian Toma Radu
12.11.2007

EDIŢIA a IXa –12.11.2007

10