See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/234023515

Teoria numerelor prime – arta si stiinta

Article · January 2004

CITATIONS READS

0 1,535

1 author:

Catalin Angelo Ioan

Universitatea Danubius Galati
219 PUBLICATIONS   113 CITATIONS   

SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

Generating production functions View project

Analysis of Natural Movement of Romanian Population View project

All content following this page was uploaded by Catalin Angelo Ioan on 31 May 2014.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

turistic, pentru dezvoltarea unor noi
mijloace de agrement, de îmbunt
ire a
drumurilor i de promovare eficient pe
plan interna
ional a turismului, la care se
adaug i o politic de relansare
TEORIA NUMERELOR PRIME
-ARTĂ ùI ùTIINğĂ-
-I-
Conf. univ. dr. CĂTĂLIN ANGELO IOAN
Numerele prime sunt studiate înc
din antichitate. Un număr n∈N, n≥2 se
numete prim dac nu admite al
i divizori
în afar de 1 i de el însui.
Teorema fundamental a aritmeticii
afirm c orice numr natural se
descompune în mod unic în factori primi la
diverse puteri (abstracĠie făcând de
ordinea factorilor).
Faptul c cel mai mare divizor
comun sau cel mai mic multiplu comun a
dou numere se reduc la investigarea
acestor factori a condus la investigarea
acestora sub diverse aspecte. Trebuie s
remarcm, c în antichitate, exista i o
anumit doz de misticism în abordarea
acestora.
Odat cu descoperirea lor au aprut
diverse probleme, unele rezolvate, iar
altele rmase deschise pân în ziua de
astzi. Interesant este faptul c pe msura
descoperirii unora dintre propriet
ile
acestora, au aprut mai multe probleme
deschise, iar pe de alt parte, lupta titanic
-59-
preferen
ial pe destina
ii turistice au
condus la o cdere aproape continu a
importan
ei turismului românesc i a
aportului valutar al acestuia.
Universitatea ”DANUBIUS” GalaĠi
pentru demonstrarea acestora a generat o
serie de teorii noi, care i-au dovedit
aplicabilitatea în diverse ramuri ale tiin
ei.
Numerele prime, în esen
a lor, nu
folosesc, din punct de vedere practic, la
nimic.
Abordarea propriet
ilor acestora
are poate mai mult un caracter artistic. Aa
cum geometria sintetic, care la început a
avut aplica
ii practice, s-a dezvoltat apoi ca
o ramur a matematicii ce a dezvoltat
imagina
ia i a artat frumuse
ea acestei
lumi prin jocul de linii i cercuri ce se
încrânceneaz unele asupra altora, tot aa
numerele prime au fcut s viseze genera
ii
întregi de matematicieni. Propriet
i ale lor
au fcut înconjurul lumii i oamenii s-au
prosternat în fa
a lor ca la un semn al
divinit
ii. Afirma
iile de acest gen pot
prea hazardate, dar în cele ce urmeaz
vom încerca s descoperim unele
propriet
i ale lor, poate chiar inedite.
Primele numere prime sunt (de la 2
la 1000):
2 3 5 7 11 13 17 19 23 29 31 37 41 43 47 53 59 61 67 71 73 79 83 89 97 101
103 107 109 113 127 131 137 139 149 151 157 163 167 173 179 181 191 193 197 199 211
223 227 229 233 239 241 251 257 263 269 271 277 281 283 293 307 311 313 317 331 337
347 349 353 359 367 373 379 383 389 397 401 409 419 421 431 433 439 443 449 457 461
463 467 479 487 491 499 503 509 521 523 541 547 557 563 569 571 577 587 593 599 601
607 613 617 619 631 641 643 647 653 659 661 673 677 683 691 701 709 719 727 733 739
743 751 757 761 769 773 787 797 809 811 821 823 827 829 839 853 857 859 863 877 881
883 887 907 911 919 929 937 941 947 953 967 971 977 983 991 997
O prim problem care s-a pus a numr întreg, cu excep
ia lui -1 sau 1, este
fost aceea a demonstrrii infinit
ii multiplu al unui numr prim, rezult faptul
numerelor prime. Exist mai multe c mul
imea {-1,1} este deschis. Cum
demonstra
ii interesante datorate lui Euclid spa
iul topologic este evident separat i
(325 îHr-265 îHr), Goldbach (1690-1764) conex, rezult c mul
imea {-1,1} este i
sau Fürstenberg. închis, ceea ce constituie o contradic
ie.
Demonstra
ia lui Euclid este poate O problem care s-a pus, oarecum
cea mai simpl dintre toate. S în mod natural, a fost aceea a determinrii
presupunem astfel, c exist un numr finit unei expresii care s genereze întotdeauna
de numere prime: p1, p2,..., pn. Fie numrul numai numere prime. Este evident c o
N=p1p2...pn+1. Acest numr este fie prim i lege general care s genereze toate
nu este egal cu nici-unul dintre numerele numerele prime este practic imposibil de
enun
ate (fiind mai mare strict ca ele), fie determinat.
nu este prim i admite un divizor pi, 1≤i≤n. Au existat aici o mul
ime de
În acest caz, pi1 ceea ce este evident o preocupri. Astfel, abatele Marin
contradic
ie. Aceasta a provenit din faptul Mersenne (1588-1648) studiaz numerele
c am presupus mul
imea numerelor prime de forma Mp=2p-1 cu p=prim. Este evident
finit. faptul c dac p≠prim atunci p=ab, a,b≥2
Demonstra
ia lui Fürstenberg este atunci 2p-1=2ab-1=(2a)b-1=(2a-1)(2a(b-
1)
de-a dreptul spectaculoas (chiar dac este +2a(b-2)+...+1) deci numrul nu este prim.
pu
in mai dificil). Fie mul
imile Numerele Mp se numesc numerele lui
Amn={m+nkk∈Z} constând din progresia Mersenne. Acesta afirm, în anul 1644, c
aritmetic de ra
ie n∈N i termen generic pentru p= 2, 3, 5, 7, 13, 17, 19, 31, 67, 127
m∈N, 0≤m≤n-1. S considerm pe Z i 257, acestea sunt prime i pentru
topologia τ generat de mul
imile Amn, celelalte 44 de valori prime mai mici decât
constând din toate reuniunile de intersec
ii 257 acesta este compus. Într-adevr,
2
finite ale acestora. Fie acum M 2=2 -1=3, M3=23-1=7, M5=25-1=31,
Mp={kpk∈Z}, mul
imea tuturor M7=2 -1=127, M13=213-1=8191, M17=217-
7

multiplilor lui p=prim. Considerân 1=131071 sunt numere prime.

mul
imile A1p, A2p,..., Ap-1,p acestea sunt M11=2047=23×89 este numr compus. În
deschise în topologia τ, deci 1588, Pietro Antonio Cataldi (1548-1626)
A1p∪A2p∪...∪Ap-1,p este deschis. demonstreaz c M19 este numr prim, iar
Mul
imea Mp este complementara acesteia, Leonhard Euler (1707-1783) demonstreaz
dup aproximativ 200 de ani c M31 este,
deci închis. Fie M=  M p . Dac
p∈N
de asemenea, prim. Anatole Lucas (1842-
p = prim 1891) arat în anul 1876 c numrul
mul
imea numerelor prime este finit, M127=2127-1=
atunci M este închis (ca fiind reuniune 1701411834604692317316873037158841
finit de mul
imi închise). Cum fiecare 05727 este prim. El folosete pentru acest
-60-
lucru un test, ce apoi a fost simplificat de Considerând un numr de forma:
Emma Lehmer (n. 1906) în anul 1930. N= p p k2 2 ...p kr r suma divizorilor pozitivi
k1
1
Teorema ce definete acest test este: este:
Testul Lucas-Lehmer k1 k2 kr
Fie p=prim, p≠2. Mp este prim dac σ(N)= ¦ ¦ ...¦ p1i1 p i22 ...p irr =
i numai dac Sp-1≡0 (mod Mp) unde S1=4 i1 = 0 i 2 = 0 ir =0
k1 k2 kr
i Sn= S 2n −1 -2, n≥2. i1 i2 ir

În anul 1947 analiza listei lui

¦ p ¦ p ...¦ p
i1 = 0
1
i 2 =0
2
ir =0
r =
Mersenne a fost încheiat, demonstrându- p 1k1 +1 − 1 p k2 2 +1 − 1 p kr r +1 − 1
se c numerele lui Mersenne prime sunt ... .
pentru p=2, 3, 5, 7, 13, 17, 19, 31, 61, 89, p1 − 1 p 2 − 1 pr −1
107 i 127, celelalte pân la 257, inclusiv, Este evident din expresia de mai
fiind compuse. Prin urmare, iat c dup sus c dac (,n)=1 atunci σ(mn)=σ(m)σ(n).
aproximativ patru secole, chestiunile Prin urmare, un numr este perfect dac i
ridicate de Mersenne sunt rezolvate. numai dac:
Problema îns a rmas deschis în N=2 p1k1 p k2 2 ...p kr r =
sensul descoperirii altor numere de acest p 1k1 +1 − 1 p k2 2 +1 − 1 p kr r +1 − 1
tip. Apari
ia i dezvoltarea calculatoarelor ...
electronice a permis decsoperirea altor p1 − 1 p 2 − 1 pr −1
numere ale lui Mersenne. Astfel, s-au Teoremă (Euclid-Euler)
determinat: M521 (1952), M607 (1952), Un numr par este perfect dac i
M1279 (1952) pân la M20996011 (2003). numai dac N=2k(2k+1-1), k≥1, iar 2k+1-1
Acest al 40-lea numr este de-a dreptul este prim.
impresionant deoarece are nu mai pu
in de DemonstraĠie
6320430 cifre. Afirma
ia potrivit creia Fie N=2k(2k+1-1). Cum (2k,2k+1-1)=
descoperirea acestor numere impresionante 1 rezult σ(N)=σ(2k)σ(2k+1-1)=
a fost fcut auzit în toat lumea este 2 k +1 − 1 k+1 k+1 k+1
demonstrat de faptul c în anul 1963, 2 =2 (2 -1)=2N deci N=
2 −1
dup ce Gillies de la Universitatea din numr perfect (am folosit faptul c
Illinois a descoperit al 23-lea numr: σ(p)=p+1 pentru p=prim).
M11213=211213-1, a fost emis un timbru Reciproc, s presupunem c N este
potal folosit pentru coresponden
a potal perfect. Fie N=2km cu (m,2)=1, iar
a universit
ii timp de 13 ani, în care
σ(N)=2N. Avem (2k+1-1)σ(m)=2k+1m de
aprea acest celebru numr.
unde 2k+1σ(m) deci σ(m)=2k+1q. Ob
inem
i totui, se pune întrebarea, de ce
deci: (2k+1-1)2k+1q=2k+1m adic m=
sunt atât de importante numerele lui
(2k+1-1)q. Deoarece (m,2)=1 rezult c i
Mersenne?
q=impar adic (q,2)=1. S presupunem c
Un numr natural se numete
q>1. Numrul m are cel pu
in divizorii 1, q
număr perfect dac este egal cu suma
tuturor divizorilor si naturali, exceptându- i (2k+1-1)q. Avem atunci σ(m)=
l pe el însui. σ((2k+1-1)q)≥1+q+(2k+1-1)q=1+2k+1q>
Avem astfel primele numere 2k+1q. Cu σ(m)=2k+1q ob
inem 2k+1q>2k+1q
perfecte: 6=1+2+3, 28=1+2+4+7+14, ceea ce este evident o contradic
ie. Dac
496=1+2+4+8+16+31+62+124+248, q=1 atunci m=2k+1-1 i cum
k+1 k+1
8128=26×127=1+2+4+8+16+32+64+127+ σ(m)=2 =(2 -1)+1 rezult c m nu are
254+508+1016+2032+4064 al
i divizori în afar de 1 i de el însui,
deci este prim.
-61-
 Rezult din aceast teorem faptul
remarcabil c existen
a numerelor perfecte
pare este legat direct de existen
a
numerelor prime ale lui Mersenne.
O problem rmas deschis este
cea a numerelor perfecte impare. Pân la
ora actual nu se cunoate nici mcar un
numr perfect impar. Exist o serie de
teoreme care dau condi
ii necesare ca un
astfel de numr s fie perfect, dar nu avem
înc nici-un exemplu de astfel de numr. O
teorem a lui Chein afirm, de exemplu, c
numrul factorilor primi distinc
i ai lui N
este cel pu
in 8. Silverman i Brent au
demonstrat c numrul N trebuie s fie mai
mare decât 10150.
Numerele perfecte au propriet
i
surprinztoare. Astfel, dac summ cifrele
unui numr perfect (cu excep
ia lui 6) i
apoi summ cifrele rezultatului .a.m.d.
ob
inem întotdeauna cifra 1. De exemplu,
pentru 8128 avem: 8+1+2+8=19, 1+9=10,
1+0=1.
Aa cum spuneam mai sus, fiecare
problem deschide un lan
de alte
probleme. Astfel, nu se tie dac numerele
prime Mersenne sunt în numr infinit i
nici dac printre numerele Mersenne sunt o
Număr Valori consecutive ale lui n ce generează numere prime
N(59,911)
N(61,971)
N(63,1033)
N(65,1097)
N(67,1163)
N(69,1231)
N(71,1301)
N(73,1373)
N(75,1447)
N(77,1523)
N(79,1601)
Este interesant c numere mai mari
decât 79 nu mai dau valori consecutive mai
mari decât 80. Problema care se pune este
deci de a gsi astfel de polinoame care s
genereze mai multe numere prime.
-62-
infinitate de numere compuse. De
asemenea, se pune problema dac fiecare
numr Mersenne este liber de ptrate
(adic are numai factori primi distinc
i la
puterea 1).
Analiza numerelor prime sub
diverse aspecte d propriet
i
spectaculoase.
Astfel, se pune problema
determinrii numerelor prime de forma
N(a,b)=n2-an+b, a,b∈N*. Considerând
astfel N(1,41)=n2-n+41 acesta este prim
pentru toate valorile lui n de la 0 la 40. De
asemenea N(79,1601) este prim pentru
n=0,...,79. Am analizat cu ajutorul unui
program de calculator comportarea acestui
polinom. Am ob
inut c n2-79n+1601 d
pentru n=0,...,100000 un numr de 32018
numere prime, ceea ce este cu totul
remarcabil (32% din numere sunt prime).
De altfel pentru n=0,...,100 numai 5
numere nu sunt prime, pentru n=80, 81, 84,
89 i 96.
Studiind, de asemenea polinoamele
N(a,b) pentru care ob
inem valori
consecutive prime (începând de la 0) am
ob
inut rezultate remarcabile, cum ar fi:
0-69
0-70
0-71
0-72
0-73
0-74
0-75
0-76
0-77
0-78
0-79
O alt problem interesant este
cea a numerelor gemene. Dou numere se
numesc gemene dac sunt de forma p i
p+2 cu p=prim. O problem deschis a
matematicii const în demonstrarea
infinit
ii acestor perechi. Astfel, pân la
 100000 exist 1224 de perechi de numere
gemene. Pân la 100, perechile sunt: 3-5,
5-7, 11-13, 17-19, 29-31, 41-43, 59-61 i
71-73.
O problem pe care mi-am pus-o,
de asemenea, este cea a inversrii
numerelor prime. Exist multe perechi de
numere prime de forma: a 1a 2 ...a n i
a n a n −1 ...a 1 ? Folosind un program de
calculator, am determinat, c între 2 i
10000000 exist un numr de 82437 de
astfel de numere (este evident c numrul
real este aproximativ jumtate, deoarece
ele apar i inversate). Ultima pereche de
astfel de numere este: 9999971 i 1799999.
Analiza infinit
ii acestor perechi de
numere nu este îns uoar, deoarece toate
propriet
ile numerelor prime se refer la
comportarea lor în ansamblu i nu la
cifrele lor.
O ultim problem pe care o voi
pune în discu
ie, ce
ine mai mult de
estetica numerelor, este cea a numerelor
prime formate cu numai dou cifre.
FROM LANGUAGE FUNCTIONS TO LINGUISTIC
PERFORMANCE
Asist. univ. drd. LIVIU-MIHAIL MARINESCU
Any system of human
communication consisting in a structured
arrangement of sounds (or their written
representation) into larger units, such as
morphemes, words, sentences and
utterances is called LANGUAGE. This
-63-
View publication stats
Astfel pân la 1000000 întâlnim
numai 3 numere prime formate cu 0 i 1:
101, 10111 i 101111, 12 numere cu 1 i 2:
211, 2111, 2221, 12211, 21121, 21211,
21221, 22111, 111121, 111211, 112111 i
112121. Cu 6 i 7 întâlnim 8 numere: 677,
67777, 76667, 76777, 666667, 677767,
767677 i 777677.
Bibliografie:
1. http://www.utm.edu/research/prime
s/notes/proofs/infinite/topproof.htm
l
2. http://www-gap.dcs.st-
and.ac.uk/~history/HistTopics/Prim
e_numbers.html
3. http://www.utm.edu/research/prime
s/mersenne/index.html
4. http://www.utm.edu/research/prime
s/largest.html
5. Panaitopol L., Gica Al., O
introducere în aritmetic i teoria
numerelor, Ed. Universit
ii din
Bucureti, 2001
Universitatea ”DANUBIUS” GalaĠi
system is often described as having three
main functions: descriptive, expressive
and social.
The descriptive function of
language is to convey factual information.
This is the type of information which can