Sunteți pe pagina 1din 6

See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/234023515

Teoria numerelor prime – arta si stiinta

Article · January 2004

CITATIONS READS

0 1,535

1 author:

Catalin Angelo Ioan


Universitatea Danubius Galati
219 PUBLICATIONS   113 CITATIONS   

SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

Generating production functions View project

Analysis of Natural Movement of Romanian Population View project

All content following this page was uploaded by Catalin Angelo Ioan on 31 May 2014.

The user has requested enhancement of the downloaded file.


turistic, pentru dezvoltarea unor noi preferenial pe destinaii turistice au
mijloace de agrement, de îmbuntire a condus la o cdere aproape continu a
drumurilor i de promovare eficient pe importanei turismului românesc i a
plan internaional a turismului, la care se aportului valutar al acestuia.
adaug i o politic de relansare

TEORIA NUMERELOR PRIME


-ARTĂ ùI ùTIINğĂ-
-I-
Conf. univ. dr. CĂTĂLIN ANGELO IOAN
Universitatea ”DANUBIUS” GalaĠi

Numerele prime sunt studiate înc pentru demonstrarea acestora a generat o


din antichitate. Un număr n∈N, n≥2 se serie de teorii noi, care i-au dovedit
numete prim dac nu admite ali divizori aplicabilitatea în diverse ramuri ale tiinei.
în afar de 1 i de el însui. Numerele prime, în esena lor, nu
Teorema fundamental a aritmeticii folosesc, din punct de vedere practic, la
afirm c orice numr natural se nimic.
descompune în mod unic în factori primi la Abordarea proprietilor acestora
diverse puteri (abstracĠie făcând de are poate mai mult un caracter artistic. Aa
ordinea factorilor). cum geometria sintetic, care la început a
Faptul c cel mai mare divizor avut aplicaii practice, s-a dezvoltat apoi ca
comun sau cel mai mic multiplu comun a o ramur a matematicii ce a dezvoltat
dou numere se reduc la investigarea imaginaia i a artat frumuseea acestei
acestor factori a condus la investigarea lumi prin jocul de linii i cercuri ce se
acestora sub diverse aspecte. Trebuie s încrânceneaz unele asupra altora, tot aa
remarcm, c în antichitate, exista i o numerele prime au fcut s viseze generaii
anumit doz de misticism în abordarea întregi de matematicieni. Proprieti ale lor
acestora. au fcut înconjurul lumii i oamenii s-au
Odat cu descoperirea lor au aprut prosternat în faa lor ca la un semn al
diverse probleme, unele rezolvate, iar divinitii. Afirmaiile de acest gen pot
altele rmase deschise pân în ziua de prea hazardate, dar în cele ce urmeaz
astzi. Interesant este faptul c pe msura vom încerca s descoperim unele
descoperirii unora dintre proprietile proprieti ale lor, poate chiar inedite.
acestora, au aprut mai multe probleme Primele numere prime sunt (de la 2
deschise, iar pe de alt parte, lupta titanic la 1000):
-59-
2 3 5 7 11 13 17 19 23 29 31 37 41 43 47 53 59 61 67 71 73 79 83 89 97 101
103 107 109 113 127 131 137 139 149 151 157 163 167 173 179 181 191 193 197 199 211
223 227 229 233 239 241 251 257 263 269 271 277 281 283 293 307 311 313 317 331 337
347 349 353 359 367 373 379 383 389 397 401 409 419 421 431 433 439 443 449 457 461
463 467 479 487 491 499 503 509 521 523 541 547 557 563 569 571 577 587 593 599 601
607 613 617 619 631 641 643 647 653 659 661 673 677 683 691 701 709 719 727 733 739
743 751 757 761 769 773 787 797 809 811 821 823 827 829 839 853 857 859 863 877 881
883 887 907 911 919 929 937 941 947 953 967 971 977 983 991 997
O prim problem care s-a pus a numr întreg, cu excepia lui -1 sau 1, este
fost aceea a demonstrrii infinitii multiplu al unui numr prim, rezult faptul
numerelor prime. Exist mai multe c mulimea {-1,1} este deschis. Cum
demonstraii interesante datorate lui Euclid spaiul topologic este evident separat i
(325 îHr-265 îHr), Goldbach (1690-1764) conex, rezult c mulimea {-1,1} este i
sau Fürstenberg. închis, ceea ce constituie o contradicie.
Demonstraia lui Euclid este poate O problem care s-a pus, oarecum
cea mai simpl dintre toate. S în mod natural, a fost aceea a determinrii
presupunem astfel, c exist un numr finit unei expresii care s genereze întotdeauna
de numere prime: p1, p2,..., pn. Fie numrul numai numere prime. Este evident c o
N=p1p2...pn+1. Acest numr este fie prim i lege general care s genereze toate
nu este egal cu nici-unul dintre numerele numerele prime este practic imposibil de
enunate (fiind mai mare strict ca ele), fie determinat.
nu este prim i admite un divizor pi, 1≤i≤n. Au existat aici o mulime de
În acest caz, pi1 ceea ce este evident o preocupri. Astfel, abatele Marin
contradicie. Aceasta a provenit din faptul Mersenne (1588-1648) studiaz numerele
c am presupus mulimea numerelor prime de forma Mp=2p-1 cu p=prim. Este evident
finit. faptul c dac p≠prim atunci p=ab, a,b≥2
Demonstraia lui Fürstenberg este atunci 2p-1=2ab-1=(2a)b-1=(2a-1)(2a(b-
1)
de-a dreptul spectaculoas (chiar dac este +2a(b-2)+...+1) deci numrul nu este prim.
puin mai dificil). Fie mulimile Numerele Mp se numesc numerele lui
Amn={m+nkk∈Z} constând din progresia Mersenne. Acesta afirm, în anul 1644, c
aritmetic de raie n∈N i termen generic pentru p= 2, 3, 5, 7, 13, 17, 19, 31, 67, 127
m∈N, 0≤m≤n-1. S considerm pe Z i 257, acestea sunt prime i pentru
topologia τ generat de mulimile Amn, celelalte 44 de valori prime mai mici decât
constând din toate reuniunile de intersecii 257 acesta este compus. Într-adevr,
2
finite ale acestora. Fie acum M 2=2 -1=3, M3=23-1=7, M5=25-1=31,
Mp={kpk∈Z}, mulimea tuturor M7=2 -1=127, M13=213-1=8191, M17=217-
7

multiplilor lui p=prim. Considerân 1=131071 sunt numere prime.


mulimile A1p, A2p,..., Ap-1,p acestea sunt M11=2047=23×89 este numr compus. În
deschise în topologia τ, deci 1588, Pietro Antonio Cataldi (1548-1626)
A1p∪A2p∪...∪Ap-1,p este deschis. demonstreaz c M19 este numr prim, iar
Mulimea Mp este complementara acesteia, Leonhard Euler (1707-1783) demonstreaz
dup aproximativ 200 de ani c M31 este,
deci închis. Fie M=  M p . Dac
p∈N
de asemenea, prim. Anatole Lucas (1842-
p = prim 1891) arat în anul 1876 c numrul
mulimea numerelor prime este finit, M127=2127-1=
atunci M este închis (ca fiind reuniune 1701411834604692317316873037158841
finit de mulimi închise). Cum fiecare 05727 este prim. El folosete pentru acest
-60-
lucru un test, ce apoi a fost simplificat de Considerând un numr de forma:
Emma Lehmer (n. 1906) în anul 1930. N= p p k2 2 ...p kr r suma divizorilor pozitivi
k1
1
Teorema ce definete acest test este: este:
Testul Lucas-Lehmer k1 k2 kr
Fie p=prim, p≠2. Mp este prim dac σ(N)= ¦ ¦ ...¦ p1i1 p i22 ...p irr =
i numai dac Sp-1≡0 (mod Mp) unde S1=4 i1 = 0 i 2 = 0 ir =0
k1 k2 kr
i Sn= S 2n −1 -2, n≥2. i1 i2 ir

În anul 1947 analiza listei lui


¦ p ¦ p ...¦ p
i1 = 0
1
i 2 =0
2
ir =0
r =
Mersenne a fost încheiat, demonstrându- p 1k1 +1 − 1 p k2 2 +1 − 1 p kr r +1 − 1
se c numerele lui Mersenne prime sunt ... .
pentru p=2, 3, 5, 7, 13, 17, 19, 31, 61, 89, p1 − 1 p 2 − 1 pr −1
107 i 127, celelalte pân la 257, inclusiv, Este evident din expresia de mai
fiind compuse. Prin urmare, iat c dup sus c dac (,n)=1 atunci σ(mn)=σ(m)σ(n).
aproximativ patru secole, chestiunile Prin urmare, un numr este perfect dac i
ridicate de Mersenne sunt rezolvate. numai dac:
Problema îns a rmas deschis în N=2 p1k1 p k2 2 ...p kr r =
sensul descoperirii altor numere de acest p 1k1 +1 − 1 p k2 2 +1 − 1 p kr r +1 − 1
tip. Apariia i dezvoltarea calculatoarelor ...
electronice a permis decsoperirea altor p1 − 1 p 2 − 1 pr −1
numere ale lui Mersenne. Astfel, s-au Teoremă (Euclid-Euler)
determinat: M521 (1952), M607 (1952), Un numr par este perfect dac i
M1279 (1952) pân la M20996011 (2003). numai dac N=2k(2k+1-1), k≥1, iar 2k+1-1
Acest al 40-lea numr este de-a dreptul este prim.
impresionant deoarece are nu mai puin de DemonstraĠie
6320430 cifre. Afirmaia potrivit creia Fie N=2k(2k+1-1). Cum (2k,2k+1-1)=
descoperirea acestor numere impresionante 1 rezult σ(N)=σ(2k)σ(2k+1-1)=
a fost fcut auzit în toat lumea este 2 k +1 − 1 k+1 k+1 k+1
demonstrat de faptul c în anul 1963, 2 =2 (2 -1)=2N deci N=
2 −1
dup ce Gillies de la Universitatea din numr perfect (am folosit faptul c
Illinois a descoperit al 23-lea numr: σ(p)=p+1 pentru p=prim).
M11213=211213-1, a fost emis un timbru Reciproc, s presupunem c N este
potal folosit pentru corespondena potal perfect. Fie N=2km cu (m,2)=1, iar
a universitii timp de 13 ani, în care
σ(N)=2N. Avem (2k+1-1)σ(m)=2k+1m de
aprea acest celebru numr.
unde 2k+1σ(m) deci σ(m)=2k+1q. Obinem
i totui, se pune întrebarea, de ce
deci: (2k+1-1)2k+1q=2k+1m adic m=
sunt atât de importante numerele lui
(2k+1-1)q. Deoarece (m,2)=1 rezult c i
Mersenne?
q=impar adic (q,2)=1. S presupunem c
Un numr natural se numete
q>1. Numrul m are cel puin divizorii 1, q
număr perfect dac este egal cu suma
tuturor divizorilor si naturali, exceptându- i (2k+1-1)q. Avem atunci σ(m)=
l pe el însui. σ((2k+1-1)q)≥1+q+(2k+1-1)q=1+2k+1q>
Avem astfel primele numere 2k+1q. Cu σ(m)=2k+1q obinem 2k+1q>2k+1q
perfecte: 6=1+2+3, 28=1+2+4+7+14, ceea ce este evident o contradicie. Dac
496=1+2+4+8+16+31+62+124+248, q=1 atunci m=2k+1-1 i cum
k+1 k+1
8128=26×127=1+2+4+8+16+32+64+127+ σ(m)=2 =(2 -1)+1 rezult c m nu are
254+508+1016+2032+4064 ali divizori în afar de 1 i de el însui,
deci este prim.
-61-
Rezult din aceast teorem faptul infinitate de numere compuse. De
remarcabil c existena numerelor perfecte asemenea, se pune problema dac fiecare
pare este legat direct de existena numr Mersenne este liber de ptrate
numerelor prime ale lui Mersenne. (adic are numai factori primi distinci la
O problem rmas deschis este puterea 1).
cea a numerelor perfecte impare. Pân la Analiza numerelor prime sub
ora actual nu se cunoate nici mcar un diverse aspecte d proprieti
numr perfect impar. Exist o serie de spectaculoase.
teoreme care dau condiii necesare ca un Astfel, se pune problema
astfel de numr s fie perfect, dar nu avem determinrii numerelor prime de forma
înc nici-un exemplu de astfel de numr. O N(a,b)=n2-an+b, a,b∈N*. Considerând
teorem a lui Chein afirm, de exemplu, c astfel N(1,41)=n2-n+41 acesta este prim
numrul factorilor primi distinci ai lui N pentru toate valorile lui n de la 0 la 40. De
este cel puin 8. Silverman i Brent au asemenea N(79,1601) este prim pentru
demonstrat c numrul N trebuie s fie mai n=0,...,79. Am analizat cu ajutorul unui
mare decât 10150. program de calculator comportarea acestui
Numerele perfecte au proprieti polinom. Am obinut c n2-79n+1601 d
surprinztoare. Astfel, dac summ cifrele pentru n=0,...,100000 un numr de 32018
unui numr perfect (cu excepia lui 6) i numere prime, ceea ce este cu totul
apoi summ cifrele rezultatului .a.m.d. remarcabil (32% din numere sunt prime).
obinem întotdeauna cifra 1. De exemplu, De altfel pentru n=0,...,100 numai 5
pentru 8128 avem: 8+1+2+8=19, 1+9=10, numere nu sunt prime, pentru n=80, 81, 84,
1+0=1. 89 i 96.
Aa cum spuneam mai sus, fiecare Studiind, de asemenea polinoamele
problem deschide un lan de alte N(a,b) pentru care obinem valori
probleme. Astfel, nu se tie dac numerele consecutive prime (începând de la 0) am
prime Mersenne sunt în numr infinit i obinut rezultate remarcabile, cum ar fi:
nici dac printre numerele Mersenne sunt o
Număr Valori consecutive ale lui n ce generează numere prime
N(59,911) 0-69
N(61,971) 0-70
N(63,1033) 0-71
N(65,1097) 0-72
N(67,1163) 0-73
N(69,1231) 0-74
N(71,1301) 0-75
N(73,1373) 0-76
N(75,1447) 0-77
N(77,1523) 0-78
N(79,1601) 0-79
Este interesant c numere mai mari O alt problem interesant este
decât 79 nu mai dau valori consecutive mai cea a numerelor gemene. Dou numere se
mari decât 80. Problema care se pune este numesc gemene dac sunt de forma p i
deci de a gsi astfel de polinoame care s p+2 cu p=prim. O problem deschis a
genereze mai multe numere prime. matematicii const în demonstrarea
infinitii acestor perechi. Astfel, pân la

-62-
100000 exist 1224 de perechi de numere Astfel pân la 1000000 întâlnim
gemene. Pân la 100, perechile sunt: 3-5, numai 3 numere prime formate cu 0 i 1:
5-7, 11-13, 17-19, 29-31, 41-43, 59-61 i 101, 10111 i 101111, 12 numere cu 1 i 2:
71-73. 211, 2111, 2221, 12211, 21121, 21211,
O problem pe care mi-am pus-o, 21221, 22111, 111121, 111211, 112111 i
de asemenea, este cea a inversrii 112121. Cu 6 i 7 întâlnim 8 numere: 677,
numerelor prime. Exist multe perechi de 67777, 76667, 76777, 666667, 677767,
numere prime de forma: a 1a 2 ...a n i 767677 i 777677.
Bibliografie:
a n a n −1 ...a 1 ? Folosind un program de 1. http://www.utm.edu/research/prime
calculator, am determinat, c între 2 i s/notes/proofs/infinite/topproof.htm
10000000 exist un numr de 82437 de l
astfel de numere (este evident c numrul 2. http://www-gap.dcs.st-
real este aproximativ jumtate, deoarece and.ac.uk/~history/HistTopics/Prim
ele apar i inversate). Ultima pereche de e_numbers.html
astfel de numere este: 9999971 i 1799999. 3. http://www.utm.edu/research/prime
Analiza infinitii acestor perechi de s/mersenne/index.html
numere nu este îns uoar, deoarece toate 4. http://www.utm.edu/research/prime
proprietile numerelor prime se refer la s/largest.html
comportarea lor în ansamblu i nu la 5. Panaitopol L., Gica Al., O
cifrele lor. introducere în aritmetic i teoria
O ultim problem pe care o voi numerelor, Ed. Universitii din
pune în discuie, ce ine mai mult de Bucureti, 2001
estetica numerelor, este cea a numerelor
prime formate cu numai dou cifre.

FROM LANGUAGE FUNCTIONS TO LINGUISTIC


PERFORMANCE
Asist. univ. drd. LIVIU-MIHAIL MARINESCU
Universitatea ”DANUBIUS” GalaĠi

Any system of human system is often described as having three


communication consisting in a structured main functions: descriptive, expressive
arrangement of sounds (or their written and social.
representation) into larger units, such as The descriptive function of
morphemes, words, sentences and language is to convey factual information.
utterances is called LANGUAGE. This This is the type of information which can

-63-

View publication stats