1.

Celula procariota

2.Celula eucariota

3.Tipuri de bacterii dupa tipul de energie si modul obtinut (modul de obtinere)

4,5.Peretele bacteriilor

 Gram pozitiv
 Gram negativ

6.Tipuri de bacterii in functie de modul de procurare al (energiei) substantelor nutritive

7.Tipuri de bacterii in functie de numar si dispozitia cililor

8.Enumerati numarul schimburilor de material genetic care apar in cursul mutatiilor

9.Tipuri de bacterii dupa forma , dimensiuni

10.Dispozitia germenilor / bacteriilor

11.Factori umorali cu actiune locala

12.Factori umorali cu actiuni sistemica

13.Factori celulari ai apararii nespecifice

14.Sporul bacterian

15.Clasificarea bacteriilor in raport cu felul sursei de azot si carbon (nutritia bacteriana)

16.Curba de crestere a bacteriior

17.Caracteristicile metabolismului bacterian

18.Cultivarea bacteriilor pe medii lichide / solide (contine aspectul coloniilor)!

19.Conversia lizogenica

20.Materialul cromozomial/materialul genetic nuclear/cromozomul bacterian

21.Materialul genetic extracromozomial (cuprinde plasmidele propriu-zise, episomii,secventa de

insertie, transpozoni)

22.Bacteriofagul

23.Imunitatea mediata umoral Imunitatea/apararea antiinfectioasa dobandita specifica!!!

24.Imunitatea mediata celular

1
25.Teste de patogenitate pentru stafilococii patogeni (in vitro+in vivo)

26.Infectii stafilococice/Boala la om

27.Descrieti hemoliza streptococilor/Caractere de hemoliza

28.Descrieti fazele de identificare serologica la pneumococi

29,30.Bacilii gram pozitivi sporulati aerobi - Bacillus si anaerobi - Clostridium

31.+32.Leziuni produse de Clostridium tetani (la animale mici/la animale mari si oameni)

33.ASLO – diagnosticul imunologic al streptococului pyogenes

34.Clasificarea micobacteriilor in raport cu pigmentatia coloniilor si ritmul de crestere

35.Mycobacterium tuberculosis (Medii lichide/medii solide)

36.Tipuri de lepra

37.Familia Enterobacteriaceae

38.Definiti/Descrieti sindromul dizenteriform ,etiologie

39.Afectiuni generate de genul Yersinia

40.Difteria-descriere(ce este difteria ?) Descrieti leziunile

41.Medii de cultura la corynebacterium

42.Proteus

43.Disbiozele. Exemple

2
 1. Celula procariota

Nucleu:
-nu are nucleu tipic
-nucleotidul : nu e delimitat de membrana nucleara , este format dintr-o singura molecula
de ADN circular ce reprezinta un cromozom unic .
-nu are aparat mitotic
Organitele celulare :
-sunt absente
-unele poseda sisteme membranoase provenite din membrana citoplasmatica
Ribozomi : 70 s ( subunitati 50 s si 30 s )
Divizune celulara :
-diviziune directa , amitotica , inmultirea sexuata e rara
Alte diferente :
-nu prezinta fenomen de endocitiza
-nu are vacuole digestive intracelulare
-fara capacitate de direntiere celulara
-fara capacitate de a forma organisme pluricelulare
-au dimensiuni mici (cativa micronimetri)

2. Celula eucariota

Nucleu :
-au nucleu tipic cu nucleol si membrana nucleara
-multi cromozomi
-in timpul diviziunii se formeaza aparatul mitotic
Organite celulare :
-prezinta mitocondrii , lizozomi , reticul ebdoplasmatic ,aparat Golgi
Ribozomi : 80 s ( subunitati 60 s si 40 s)
Perete celular :
-e prezenta la levuri si plante si absenta la celulele animale
Diviziune celulara :
-diviziune indirecta (mitoza , cariochineza ) cu faze caracteristice : profaza , metafaza ,
anafaza , telofaza
-inmultirea sexuata este frecventa , zigotul formandu-se prin meioza
Alte diferente :
-pot prezenta endocitoza si pot avea vacuole digestive intracelulare
-au capacitate de diferentiere celulara
-au dimensiuni mai mari

3
 3. Tipuri de bacterii dupa tipul de energie si modul obtinut :

-fototrofe - fotosintetizate -utilizeaza energia radianta luminoasa

-chimiotrofe - chimiosintetizante - utilizeaza energia rezultata din reactii biochimice de
oxidare ce pot avea loc la intuneric

4. Peretele bacterian Gram + (pozitiv)

-perete gros
-alcatuit din peptidoglicani si acid teichoic
-peptidoglicanii - in cantitate mare 70-80% ofera sensibilitate la lizozim si penicilina
-penicilina inhib sinteza peptidoglicanilor
-lizozimul hidrolizeaza specific peptidoglicanii

5. Perete bacterian Gram - (negativ)

-perete mai subtire de 100 amstroni

-doar 20% contine peptidoglicani
-nu are acid techoic
-prezinta membrana externa formata din glicoproteine si lipoproteine si mai contine
antigenul somatic "O" caracteristic bacteriilor Gram -
-indepartarea peretului bacterian determina liza bacteriei

6. Clasificarea bacteriilor în funcţie de modul de procurare a energiei sau a

substanţelor nutritive

-autotrofe pot sintetiza din substanţe anorganice metaboliţi esenţiali

-heterotrofe trăiesc peste seama gazdelor vii de la care îşi procură substanţele necesare

7. Clasificarea bacteriilor in functie de numarul si dispozitia cililor

-atriche (fara cili)

-monotriche ( cu un cil )
-amfitriche (au câte un cil la ambii poli) ---lophotriche (au câte un smoc de cili la unul sau
ambii poli)
-peritriche (cilli sunt dispuşi pe toată suprafaţa corpului)

4
 8. Enumeraţi numărul schimburilor de materialul genetic care apare în cursul
mutaţiilor

1 înlocuirea (substituţia) unei baze de purinice sau pirimidinice

2 inserţia unei baze noi
3deleţia , suprimarea unei baze sau a unui grup de baze
4 inversarea ordinii anumitor baze

9. Clasificarea bacteriilor după forma lor

1. sferica (coci) :
- stafilococi şi streptococi sferici
-pneumococi formă lanceolata
-meningococi si gonicoci aspect reniform , boabe de cafea
2. cilindrică (bacili)
- bacili scurti cu capete rotunjite enterobacteriaceele
-bacili mari groşi cu capete tăiate drept
-bacili scurţi subţiri în convoiati bacilu koch
-bacili cu capete maciucat Corynebacterium
-scurţi cu mijlocul umflat bacili pseudo difterici
3. curba spiralată (vibrioni şi spirochetele)
- corpul dintr-o jumătate de spira( vibrioni)
- corpul format din mai multe spire nedeformabile sunt (spirochete : genul Treponema si
Leptospira )
-corpul format din mai multe spire , deformabile (Genul Borrelia )
4. formă pătrata
5. forma intermediara de cocobacili
6. filamente - Actinomicete
Dimensiuni :
Coci 1 - 1,5 micronimetri
Bacili intre 0,5 -10 micronimetri si 0,3-0,5 micronimetri grosime ;
Spirochete intre 5 -300 micronimetri

10. Dispozitia germenilor

-pot si dispusi izolat sau in grupuri de doi sau mai multi germeni
-Cocii pot fi dispusi in : Streptos - streptococii ; diplo - pneumococi , meningococi ,
gonococi ; tetrade ; in staphilos -stafilococii ;
-Bacilii pot fi dispusi : izolati - familia Ebterobactriaceae ; in lant - streptobacilii ; in
palisada - bacilii pseudodifterici

5
 11. Factori umorali cu actiune locala

a. lizozim
- actioneaza ca factor "antipenetrant "
-se gaseste saliva , lacrimi
-in tesut este o mucopeptidaza capabila sa provoace liza bacteriilor , carora le scideaza
mucopeptidele de la nivelul peretului celular
b. Ig A secretor
-in cazul mucoaselor , sunt capabile sa blocheze unele particule virale inrudite antigenic

12. Factorii umorali cu actiune sistemica

-properdina din sange : proprietati antiseptice

-enzimele lizozomale : efect antitoxic si bactericid
-proteinele de faza acuta : ex : ceruloplasmina
-sistemul interferon :
*interferonul alfa produsi de limfocite
*interferonul beta produs de fibroblasti
*interferonul gamma produs de limfocitele T specific sensibilizate
-sistemul complement : este un complex de substante proteice , este dotat cu capacitati
biologice potentiale care devin efective dupa activarea intr-o "cascada" de reactii enzimatice care
vor duce la liza celulei

13. Factorii celulari ai apararii naturale nespecifice

- granulocitele PMN capabile de fagocitoza activă cu distrugerea integrală a materialului

fagocitat datorită bogatului conţinut în enzime lizozomale
-macrofagele care degradează "parţial" şi selectiv reţinand doar determinanţii antigenici
-bazofilele şi mastocitele cu rol fagocitar minor sau chiar absent , dar eliberatoare de
mediatori implicati in initierea inflamaţiei şi facilitarea migrării PMN către locul inflamaţiei

14. Sporul bacterian

-este o formă de rezistenţă prezenta doar la anumite specii bacteriene exemplu familia
Bacillaceae.
-Forma este sferică sau ovalara
-evoluţia sporului are trei stadii : preparator , prespor , spor matur
-formarea sporului : în jurul nucleului bacterian si gripa structuri ce conţin H2O legată
dipicolinat de Ca ; oferind rezistenţă deosebită la variaţii de temperatură şi uscăciune

6
 -sporul poate rezista la 100 grade celsius timp de 2-3 ore. In conditii favorabile
germinează, trecand în formă vegetativă
-structurile sporului de la exterior sunt : exosporiun , peretele sporal , cortexul sporal (
alcătuit din lamele concentrice ) ADN-ul cromozomial , sporal
-rolul sporului este de a asigura perpetuarea speciei bacteriene în condiţii nefavorabile

15. Bacterii - nutriţia bacteriană - clasificare

În raport cu felul sursei de azot şi carbon microorganismele se împart în

- autotrofe utilizeaza pentru sinteza azotul şi carbonul din compusi anorganici simpli CO2 ,
NH3 NO2 , NO3
-heterotrofe utilizeaza pentru sinteze de azot şi carbon din substanţe organice diferite care
sunt descompuse în produşi simpli în raport cu gradul de complexitate

16. Curba de crestere a bacteriilor

1. Faza de lag
-in primele 2 ore
-numarul de indivizi este aproape constant
-este o faza de acomodare a germenilor la noile conditii de mediu
2. Faza de multiplicare exponentiala
-dureaza 2-3 ore
-faza de crestere a numarului bacteriilor
-evolueaza pana cand una din substantele nutritive din mediu e consumata/se acumuleaza
produsi toxici
-bacteriile sunt virulente, au dimensiuni constante, citoplasma bazofila
3. Faza stationara
-2-3 zile
-nr germenilor care mor este egal cu nr germenilor care se divid, nr total de bacterii ramane
constant
-in aceasta faza se fac identificarile bacteriilor
4. Faza de declin
-2-3 luni
-consumarea substratului nutritiv si acumularea de metaboliti toxici
-celulele ramase vii sunt batrane, isi pierd virulenta
-in aceasta faza apar sporii

17. Caracteristicile metabolismului bacterian

-este un metablism unicelular (se desfasoara intr-o singura celula)

7
 -metabolism necompartimentat caracteristic procariotelor
-metabolism teleonomic
-prezinta flexibilitate metabolica mare
-capacitate de adaptare la conditii de mediu
-este un metabolism de intensitate mare, ceea ce asigura o multiplicare rapida
-in complexitatea metabolica a lumii bacteriene actioneaza o restrictie genetica determinata
de cantitatea de informatie.

18. Cultivarea bacteriilor pe medii lichide/solide

Pe medii lichide
Determina aparitia unei turbiditati dupa 18-20 ore
• Culturi S - turbiditate omogena, germeni virulenti
• Culturi R -germenii cresc sub forma de grunji (depusi pe fundul vasului sau pe pereti)
-tulbura neomogen mediul, germenii sunt avirulenti sau imbatraniti
Cresterea in medii lichide mai poate fi -văl la suprafata-germeni aerobi(bacilul tuberculos)
-depozit gros pe fundul vasului-germeni anaerobi
Pe medii solide
Produsul se insamanteaza. Apar colonii dupa 4 zile.
Aspectul coloniilor: S=smooth=neted, colonii cu aspect neted, lucios, germeni virulenti
R=rough=aspru, colonii cu suprafata rugoasa, margini neregulate,
germeni batrani, avirulenti
M-suprafata netedaa, mucoasa (Klebsiella)
G=glossy=lucioase, colonii pitice, rezulta in urma actiunii
antibioticelor asupra formelor „S” de germeni.

19. Conversia lizogenica

Este un caz de transductie ce consta in modificarea genomului bacterian numai prin

inserarea bacteriofagului ca atare. Frecvent o bacterie nepatogena devine patogena prin
capacitatea castigata de a sintetiza exotoxine.
Bacteriile lizogene manifesta noul caracter cat timp gazduiesc profagul.
Bacteria lizogena sintetizeaza noua substanta in urmatoarele situatii:
-fie noul caracter este codificat de gene fagice care raman nereprimate
-fie gena respectiva se afla in genom fiind represata, iar prin inserarea bacteriofagului este
depresata prin modificarea distantei dintre gena si represor.

8
 20. Materialul cromozomial

-format dintr-un ADN dublu catenar, helicoidal, ce detine informatia pentru functiile vitale
ale bacteriei.
-celula bacteriana este haploida, pentru ca are un singur cromozom.
-cromozomul nu e invelit de membrana nucleara
-desfasurat cromozomul are o lungime de 1 mm si are o forma circulara
-prezinta un aranjament spatial realizat printr-o „impachetare”, ce ii permite sa ocupe in
celula un spatiu foarte mic
-prezinta aspect de structura fibrilara.
Componentele unui cromozom sunt: gena, cistronul, codonul.
ADN-ul e format din baze purinice si pirimidinice.
ARN-ul e format din aceleasi baze, dar timina e inlocuita cu uracilul.

21. Materialul genetic extracromozomial

-format dintr-un ADN, dublu catenar, helicoidal

-detine informatii neesentiale pentru viata bacteriei, contribuind la variabilitatea bacteriana
1. Plasmidele propriu-zise-formatiuni de ADN circular
-se afla in stare autonoma
a) factorul „R” de rezistenta-contine una sau mai multe gene care codifica rezistenta
la antibiotice sau chimioterapice;
b) factorul „col”-detine informatia pentru sinteza unor substante cu actiune
antibacteriana;
c) factorul „F”-e un factor independent in citoplasma;
d) bacteriofagul-ca factor independent in citoplasma.
2.Episomii-formati din ADN, de forma circulara
-pot fi autonomi sau integrati in cromozomul bacterian
a) factorul „F” (fertility factor):- F-, bacterii „femele”, nu au factor F, nici pili sexuali
- F+, bacterii „mascul”,prezinta factor F si pili
- Hfr, sunt celule cu inalta frecventa de recombinare, au
factor F
- F’,au factor F care a fost desprins din cromozom
b) Bacteriofagul-paraziteaza celula bacteriana, fiind un virus adaptat
Prezinta 2 forme: -forma virulenta-se multiplica pe seama celulei bacteriene si apoi o
lizeaza
-forma de profag-se include in genomul bacteriei, replicandu-se odata cu
ADN-ul nuclear
3. Secventa de insertie-secvente scurte de ADN, care nu detin informatia codificarii unei
proteine, dar prin insertia lor produc modificari ale expresiei fenotipice.

9
 4. Transpozoni -sunt secvente de ADN liniar, detin informatia pentru sinteza uneia sau mai
multor proteine
-in legatura cu rezistenta la antibiotice

22. Bacteriofagul

Este un virus adaptat parazitarii celulelor bacteriene, format din:

a) cap-contine ADN-ul viral, are in loc de citozina 5-hidroximetilcitozina. ADN-ul e
inconjurat de capsida, formata din capsomere.
b) coada-formata din proteine
-prezinta mai multe elemente:-cilindrul axial
-teaca cozii-un manson proteic, cca. 144 unitati
proteice, proteinele au proprietati contractile
-gulerul cozii-situat in partea proximala a tecii
-placa bazala-situata in partea distala a tecii, de colturile ei
sunt atasate crosete, iar de aceseea se prind fibrele cozii.
ADN-ul reprezinta 60 % din greutatea bacteriofagului, iar proteinele 40 % (au proprietati
virale).
E sensibil la formol, radiatii UV si X.
Bacteriofagul este strict specific pentru un anumit tip de bacterie.
Functiile cozii-de protectie, de atasare, de penetrare a genomului.

23. Imunitatea mediata umoral

Patrunderea unui antigen in organism e urmata de modificari celulare care preced aparitia
anticorpilor.
La locul de patrundere a antigenelor, apar PMN, urmeaza aparitia macrofagelor, iar
antigenul este fagocitat si catabolizat.
Dupa preluarea informatiei urmeaza o etapa activa de diferentiere a limfocitelor B si T.
Acestea se transforma mai intai in imunoblaste si ulterior in plasmocite mature.
La stimul primar, plasmocitele raspund cu formare de anticorpi. In prima faza ele apartin
IgM. Anticorpii se combina cu antigenele care au provocat formarea lor.
Pot apare urmatoarele efecte: -neutralizarea unui factor de patogenitate al germenului;
-opsonizarea
-bacterioliza
-citotoxicitatea celulelor

10
 24. Imunitatea mediata celular

Este realizata prin limfocite T, macrofage si alte celule tinta (celule infectate, tumorale, de
transplant).
Aceastea nu pot distruge direct virusurile sau bacteriile (exceptand macrofagele), dar
distrug celulele in care ei sunt direct cantonati.
Celulele T specific reactive sunt cuprinse in doua clase majore:
a) celule T-reglatoare-cuprind celule T-helper si T-citotoxice;
b) celule T-efectoare-cuprind celule T-secretoare si celule citotoxice ucigase.
Mai intervin in citotoxicitatea mediata celular celula K, celula NK si macrofagul activat.

25. Teste de patogenitate pentru stafilococii patogeni

„In vitro”: 1.Testul de pigmentogeneza

2.Testul hemolizei
3.Testul fermentarii manitei
4.Testul coagulazei (Testul pe lama pt coagulaza legata, testul in tub pt
coagulaza libera)
5.Testul fibrinolizinei
6.Testul evidentierii catalazei
7.Testul fosfatazei
„In vivo”: Administrrarea toxinei intradermic la iepure determina aparitia unei zone de
necroza la locul de inoculare.
Enterotoxina stafilococica se pune in evidenta prin testul Dolman.
Se inoculeaza la pisoi tanar (3saptamani) 1-3 ml intraperitoneal, iar dupa 15-120 min apare
agitatie, contractia muschilor abdominali, diaree, varsaturi, somnolenta.
Punerea in evidenta a enterotoxinei se poate face si in vitro prin imunodifuzie in gel cu ser
polivalent/monovalent.

26. Infectiile stafilococice / Boala la om

1.cutanate: foliculite, furuncul, hidrosadenita

2.septicemii, septicopiemii
3.meningite, otite, sinuzite, angine
4.suprainfectia leziunilor deschise
5.tulpinire care elaboreaza enterotoxina pod duce la toxiinfectii alimentare
6.sindromul pielii oparite, produs de o toxina cu actiune exfoliativa
7.sindromul de soc toxic stafilococic
8.in urma administrarii in exces a antibioticelor poate apare enterita stafilococica.

11
 27. Descrieti hemoliza streptococilor / Caractere de hemoliza

In functie de elaborarea hemolizinei, streptococii se impart in 4 categorii:

1. Streptococi alfa hemolitici (elaboreaza hemolizina alfa)
- metabolizează incomplet hemoglobina şi dau o culoare verde în jurul coloniilor. Din
această categorie fac parte streptococii viridans, ei sunt saprofiţi, condiţionat patogeni.
2. Streptococii alfa1 hemolitici (elaborează hemolizina alfa1)
-metabolizează complet hemoglobina, dar mai sunt hematii nehemolizate -hemoliza
incompleta. Iîn această categorie intră serogrupurile B şi D streptococice, sunt saprofite sau
condiţionat patogene.
3. Streptococii beta hemolitici (elaborează hemolizina beta)
- dau hemoliză beta, care este completă. Din această categorie fac parte serogrupurile:
A(totdeauna patogen), C, G.
4. Streptococii gamma, sunt nehemolitici, nu elaborează hemolizine, în această categorie
sunt multe tulpini din serogrupul D.

28. Descrieti fazele de identificare serologica la pneumococi

Reactia de aglutinare-se realizeaza cu o suspensie de germeni in cultura pura, in mediu

lichid care se pune in contact cu serurile specifice;
-reactia e pozitiva cand apar aglutininele;
-se realizeaza identificarea subgrupurilor 1,2,3.
Tehnica de umflare a capsulei-prin tratarea cu ser antipolizaharidic specific;
Inocularea la soarece-pentru aprecierea virulentei tulpinii;
-se inoculeaza soareci albi;
-dupa moartea sau sacrificarea animalului, se autopsiaza si se pune in evidenta
pneumococul.

29, 30. Bacilii gram pozitivi sporulati aerobi - Bacillus si anaerobi - Clostridium

Bacili Gram pozitivi sporulati-Bacillus si Clostridium

Gram pozitiv-sporulati aerobi-Genul Bacillus: B. anthracis, B. cereus, B. subtilis;
-facultativi anaerobi;
-sporulati anaerobi;
Anaerobi - Clostridium
1.-anaerobi producatori de toxine hostotrope: clostridiile gangrenei gazoase-Cl.
histolyticum, Cl. oedematiens, Cl. sporogenes etc.
2.-anaerobi producatori de toxine neurotrope: Cl. botulinum, Cl. tetani

12
 31. Leziuni produse de Clostridium tetani

Patogenitatea este dată de o exotoxină.

Filtratul culturii conține:
- tetanolizina - liza hematiilor;
- tetanospamina - provoacă tetanosul.
Acțiunea toxinei tetanice se exercită prin fixarea pe sistemul nervos.
Injectat la șoarece, cobai, iepure - paralizie spastică, membrul este fixat în extensie, corpul
se curbează de aceeași parte, apare generalizarea contracturilor; acesta este tetanosul ascendent.
Injectat la animale mari sau oameni - contracția mușchilor masticatori (trismus), indiferent
de locul de pătrundere în organism este tetanosul descendent, afectează inițial nervul cel mai
scurt, apoi continuă cu formele generalizate.

32. Leziuni produse de Clostridium tetani la animale mici/animale mari și oameni

Injectat la șoarece, cobai, iepure - paralizie spastică, membrul este fixat în extensie, corpul
se curbează de aceeași parte, apare generalizarea contracturilor; acesta este tetanosul ascendent.
Injectat la animale mari sau oameni - contracția mușchilor masticatori (trismus), indiferent
de locul de pătrundere în organism este tetanosul descendent, afectează inițial nervul cel mai
scurt, apoi continuă cu formele generalizate.

33. ASLO - diagnosticul imunologic al streptococului pyogenes

ASLO = titrul anticorpilor antistreptolizina “O”, ea poate stabili diagnosticul, prognosticul,

eficiența tratamentului;
- un titru>200 unități, ASLO arată o infecție streptococică în antecedente;
- dacă după 3 săptămâni de tratament nu scade titrul anticorpilor la normal, tratamentul se
repetă;
- dacă nu scade înseamnă că s-a instalat reacţia de hipersensibilizare, în acest caz
pacientului aflat sub tratament pe antibiotice, de preferat penicilină, i se va administra lunar titrul
ASLO;
- un titru care se normalizează arată vindecarea.

34. Clasificarea micobacteriilor în raport cu pigmentația coloniilor și ritmul de

creștere

Se împart în:
- grupa 1 - Micobacterii fotocromogene: Mycobacterium tuberculosis;
- grupa 2 - Micobacterii scotocromogene: Mycobacterium scrofulaceum
- grupa 3 - Micobacterii necromogene: Mycobacterium avium

13
 - grupa 4 - Micobaterii cu creştere rapidă: coloniile apar după câteva zile sub formă ”S”
sau ”R” la 37° C, cromogenitatea este variabilă, sunt condiţionat patogene la om sau animale.

35. Mycobacterium tuberculosis (medii lichide/solide)

Medii lichide:
- micobacteriile formează un văl subţire, care se îngroaşă, se cutează, se fragmentează şi
cade la fundul recipientului, iar la suprafaţă se va forma un alt văl;
- bacilii tuberculoşi de tip uman alcalinizează la început mediul, apoi îl acidifică;
- cel bovin alcalinizează mediul la început, dar ulterior nu-1 mai acidifică.
Mediile solide:
- medii de tip Lowenstein-Jensen (L-J) sau Ogawa;
- medii selective ce conţin săruri minerale, acid glutamic, amidon, gălbenuş de ou,
glicerină şi verde malachit;
- Temperatura optimă de dezvoltare este de 37° C timp de 30-60 zile;
- este aerob, se însămânţează pe mediul solid înclinat de tip „R” conopidiform = creșterea
eugonică a coloniilor;
- prezența coloniilor de tip „S” = creștere disgonică.

36. Tipuri de lepră

1. Lepra tuberculoidă (uscată) = forma benignă, cu foliculi granulomatoşi care au tendinţă

la ulceraţii, evoluţia fiind lentă;
2. Lepra lepromatoasă (umedă) = forma malignă, cu leziuni de tip proliferativ și evoluţie
rapidă.
În ambele tipuri de lepră este afectat sistemul nervos periferic, ducând la apariţia
amputaţiilor spontane nedureroase la nivelul membrelor şi extremităţilor.

37. Familia Enterobacteriaceae

Bacili Gram negativi, nesporulați, mobili, cu cili, sau imobili, se cultivă uşor pe medii
simple, fermentează glucoza, reduc nitraţii în nitriți, sediul obişnuit este intestinul uman sau
animal.
Genurile Shigella şi Salmonella sunt întotdeauna patogene.
Celelalte genuri sunt condiţionat patogene sau ocazional patogene, cu excepţia speciei
Yersinia pestis care este întotdeauna patogenă

38. Definiți sindromul dizenteriform - etiologie

Genul Shigella are 4 grupuri serologice: A, B, C, D.

14
 Grupul A (Shigella dyzenteriae) este cel mai patogen.
În dizenterie apar scaune sanghinolente şi mucoase, colici abdominale, tenesme.
În general boala evoluează cronic pe fondul unei rezistenţe scăzute.
La copii este cea mai gravă dizenterie. Răspunsul imun este foarte slab.

39. Afecțiuni generate de genul Yersinia

1. Yersinia pestis dă Ciuma sau Pesta.

Inițial apare o veziculă la locul înțepăturii, apoi ajunge în ganglionii limfatici și apare o
adenopatie (bubon pestos). Dacă apărarea este slabă, germenii se vor multiplica în sânge, pot da
o septicemie (pesta) cu evoluţie foarte rapidă, mortalitatea în pesta bubonică fiind de peste 75%.
Infecţia poate ajunge în pulmon și apare pesta pulmonară.
2. Yersinia pseudotuberculosis ajunge la om prin alimente şi poate produce enterite și
adenopatie mezenterică.

40. Difteria - descriere, leziuni

Difteria este o boală infecţioasă gravă ce se manifestă prin leziuni la poarta de intrare,
frecvent la nivelul amigdalelor, unde produc un exudat fibrinos, aderent: „falsă membrană”, gri-
maronie (diphthera = membrană), local sau extins acoperind faringele
Obstrucţionează arborele traheo-bronşic, provoacă crup laringian și asfixie mecanică.
Bacilii îşi continuă multiplicarea şi sinteza de toxină la adăpostul membranei false.
Tulpinile lizogene, pe cale sanguină şi limfatică, determină leziuni importante la nivel
cardiac, nervos, renal, suprarenalian, muscular şi hepatic.
Diagnosticul bacteriologic este de mare urgenţă:
- Toxigeneza „in vitro”
- metoda E.O.F. (Elek, Ouchterlony, Frobisher).

41. Medii de cultură la Corynebacterium

- germen aerob, facultativ anaerob, 37oC, pH = 7,4-7,6

- mediu electiv Loeffler (ser coagulat de bou, glucozat 1%)
- geloză-sânge - medii Tinsdale
- biotipuri de Corynebacterium diphtheriae - gravis, intermedius, mitis.

42. Proteus

- cresc ușor pe medii simple

- sunt aerobi, facultativi anaerobi
- temperatură 34-37°C

15
 - tulbură uniform bulionul, formând văl la suprafaţă
- invadează rapid toate mediile simple gelozate 2%, din locuI inoculării, valuri succesive
migrând concentric până la marginea mediului sau până la întâlnirea cu valul migrator al altei
tulpini. Se produce fenomenul Dienes
- pe geloza înclinată - fenomen de "căţărare”
- pe mediile selective coloniile sunt „S” lactozo-negative cu centrul negru.

43. Disbiozele - exemple

Disbiozele sunt colonizări microbiene anormale.

Fac trecerea de la relaţiile de comensalism şi simbioză la cea de parazitism.
Apar prin:
- lipsa sau insuficienţa unor bariere antimicrobiene - hipo sau aclorhidrie gastrică;
- modificarea calitativă și cantitativă a substratului nutritiv - persoanele cu ten seboreic
favorizează dezvoltarea de stafilococi;
- modificarea condiţiilor fizico-chimice ale tegumentului - transpirația determină pitiriazis
verzicolor;
- modificarea receptorilor pentru liganzii bacterieni - la pacienţii spitalizaţi mult timp,
orofaringele poate fi colonizat cu bacili Gram negativi;
- administrarea de antibiotice - colitele pseudomembranoase.

16