SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI

Prelucrare de la Wikipedia, enciclopedia liberă

Paştele este o sărbătoare religioasă creştină,

ce comemorează învierea lui Iisus Cristos, la trei
zile după crucificarea sa în Vinerea sfântă, lucru
care marchează sfârşitul postului Paştelui. Paştile
sunt sărbătoarea cea mai sfântă din calendarul
creştin, urmate de Crăciun şi recunoscute ca zile
libere în majoritatea ţărilor de tradiţie creştină,
cu excepţia notabilă a Statelor Unite, unde este
sărbătorită doar duminica Paştelui (şi nu şi lunea
Paştelui).

Paştile creştine au loc nu departe în calendar

de sărbătoarea Paştelui evreiesc - Pesah, care
comemorează Exodul, pentru că se crede că Iisus
a înviat în zilele în care se ţinea această
festivitate.

1
Data Paştelui
Paştele sunt sărbători a căror dată este variabilă,
pentru că nu corespunde unei date fixe din calendarul
gregorian (care urmăreşte mişcarea Soarelui şi
schimbarea anotimpurilor). De fapt, ele sunt bazate pe
calendarul lunar, ca şi cel utilizat de iudei. După primul
sinod de la Niceea din 325, s-a decis ca Paştile să fie
sărbătorite duminica de după a 14-a zi din prima lună
lunară din primăvară (teoretic, prima duminică după o
lună plină, începând cu data echinocţiului de
primăvară). În sfârşit, toate Bisericile acceptă metoda
de la Alexandria, care plasează echinocţiul din emisfera
nordică pe 21 martie (poate apărea două zile mai
devreme sau mai târziu), data lunii pline fiind
determinată după ciclul metonic. O problemă care a
apărut mai târziu este diferenţa de practică dintre
Bisericile apusene şi răsăritene. Primele au adoptat
calendarul gregorian pentru a calcula data Paştelor, iar
ultimele calendarul iulian. Există totuşi un număr
însemnat de biserici răsăritene ce folosesc calendarul
gregorian. A fost propusă o reformă pentru metodologia
de calculare a datei Paştilor prin summitul de la Alep,
2
(Siria), din 1997. Aceasta ar fi permis eliminarea
diferenţelor de dată între bisericile occidentale şi
orientale; reforma ar fi trebuit să intre în vigoare în
2001, dar a eşuat.

Calculul datei Paştelui, cunoscut sub numele de

păscălie (lat computus), este destul de complicat. În
timp au apărut pe lângă metodele tradiţionale şi unii
algoritmi, precum cel realizat de matematicianul Carl
Friedrich Gauss.

Potrivit cercetătorilor Vaticanului cuvântul „Paşte”

derivă din ebraică „pesah” (‫)פסצ‬, care semnifică trecere.
În Vulgata s-a tradus cu expresia „transitus Domini”
(trecerea Domnului) devenită în engleza iacobină
passover. Cuvântul în aramaică este pas.ha, care stă la
originea cuvintelor greceşti şi latine πάσχα, pascha. O
altă interpretare, răspândită în secolele trecute la
catolici, a fost aceea de „pascha – passione”, de la
„passione – suferinţă” (în greacă: πάσχω (páscho –
sufăr), πάσχει (páschei – suferă).

3
 Unele limbi germanice numesc această sărbătoare
după zeiţa Eostre :
 germană Ostern (das), germana superioară
medievală: ōsteren din vechea germană superioară:
ōstarun, ōstarūn (formă la plural)
 engleză Easter, dialect northumbrian: Eostre (În
engleza medievală: ester, estre din engleza veche:
ēaster, ēastre. Alte denumiri ale Zeiţei Mame a
fertilităţii, reînvierii şi zorilor: Ostare, Ostara,
Ostern, Eostra, Eostre, Eostur, Eastra, Eastur,
Austron and Ausos).

La greci, zeiţa era numită Eos iar la romani Aurora.

Românii, imparţiali, au preluat ambele forme.
Ambele denumiri, germană şi engleză, provin din
rădăcina indo-europeană - a străluci.

Cu toate acestea, în cea mai mare parte din ţările cu

populaţie creştină (sau cel puţin a ţărilor din Europa,
dar nu numai) numele Paşti provine din ebraicul pessah
(Paşte).

4
În limbile următoare denumirea sărbătorii derivă din
pesah
 afrikaans Pase, Paasfeest
 albaneză Pashket
 aragoneză Pascua
 azeră din. pasxa
 bască Bazko
 bielorusă пасха (Pascha), Вяликджень
(Vialikdzień)
 bretonă Pask
 catalană pasqua (Mallorca pasco)
 cebuană Pasko sa Pagkabanhaw
 cornică Pask
 creolă antilană Paske
5
 creolă haitiană Kreyòl Pak, popular: Paske
 creolă saramanccană paas, Pasen
 daneză påske
 ebraică ‫( פסח‬pesaH), ‫פסח כשר ושמח‬, (‫פסחא )חג נוצרי‬
 esperanto Pasko
 georgiană პასექი (pasekʼi)
 filipineză Pascó ng Pagkabuhay
 franceză Pâques
 friulană Pasche
 friziană Peaske
 galiciană pascua
 germană sub-rineană Paisken
 greacă Πάσχα (Pasha); Λαμπρή (Lambrì)
 idiş ‫( פסח‬pesaH); (USA: paskhe)
 ilongo Paskua sang Pagkabanhaw
 indoneziană Bahasa: Paskah, Terjemahan Lama:
Pasah
 interlingua pascha
 inuktitut (makivvia)
 irlandeză Cáisc, Cáisg
 islandeză páskar
 italiană Pasqua (bolonieză: Pâsqua, calabreză:
Pasca, emiliano-romaniolă: pasqva, friulană:
Pasche, griko salentino: PPàsca, milaneză: Pàsqua,
napoletană: Pàsca, piemonteză: Pasqua, Pasca,
reggiană: Pascua, sardă: (campidană: Pasca, Pàsca,
alghereză, gallureză, logudoreză, tabarchină:
Pasca), veneţiană:Pàskua)
 kazahă пасха
 latină pascha (sau Festa Paschalia)
 leoneză Pascua
 malaeză Paskah
 malgaşă paska
 manx Caisht
 neerlandeză Pasen, Paasfeest
 norvegiană påske
 papiamentu Pasku
 portugheză Páscoa, Brazilia: páscoa
6
  reto-romană vezi romanşă
 romanes (Finlanda) pooska
 romanşă Pasca (Forme dialectale: suprasilvană
Pastgas, subsilvană Pastgas, supramirană Pasca,
puteră: Pasqua, valadră: Pasqua)
 română Paşti s.m.pl. (var. Paşte s.m.sg.)
 rusă Пасха
 saxonă veche pāska, ôstar(?)
 scoţiană Càisg, Chàisg, Caisc, Pask
 spaniolă castiliană Pascua [de resurectión]
 sūdoviană Paskhā
 suedeză påsk articulat: (påsken)
 swahili Pasaka
 tagalog pasko ng Pagkabuhay
 tamilă pAskuttirunAL
 turcă Paskalya [yortusu]
 ucraineană Пасха, Великднь (Ziua cea Mare)
 valenciană Pasqua
 valonă Påkes
 velşă Pasg, Pasc.

În limbile următoare denumirea sărbătorii are altă

origine:
 arabă ‫'( ﻋﺒﺪ ﺍﻟﻘﺒﺎﻣﺔ‬îdul-qîyâma), ‫ﻋيﺪ ﺍﻟفصح‬
 armeană Զատիկ [Zadik, Zatik] (Înviere)
 bosniacă Uskrs
 bulgară Великден (Ziua cea Mare)
 cehă velikonoce (chiar dacă are formă de plural se
traduce "Noaptea cea Mare")
 chineză 复活节 (名 复活节[日]后的) (fùhuójié)
 coreană 부활절 (buhwal-zòl)
 croată Uskrs (Înviere)
 estonă lihavõtted, lihavõtte[d]püha[d] (sărbătoarea
grasă, cărnoasă referitor la sfârşitul postului),
ülestõusmispüha (sărbătoarea învierii),
7
 munadepüha (sărbătoarea ouălelor), kevadpühad
(sărbătoarea primăverii)
 finlandeză pääsiäinen (Dialect ingrian: pǟsiä,
pǟsiäine) (din verbul päästä cu multiple sensuri: a
trece, a scăpa de, a se elibera. Marchează sfârşitul
postului) În Evul Mediu se numea Pāsche
 hindi (îsṭar)
 japoneză: sărbătoarea religioasă este numită 復活祭
(fukkatsu-sai), lit. Sărbătoarea Învierii, iar
petrecerea de Paşti este numită イースター (iisutaa,
din engl. Easter)
 khmeră buNürM%kézáEdlRBHeys)URKisþrs´eLIgvij
 laponă saami beassážat
 letonă Lieldienas (Ziua cea Mare)
 lituaniană Velykos
 macedoneană Велигден, воскрес, велигден
 malteză L-Għid (m) [le:yt]
 maori Aranga
 mongolă улаан єндєгний баяр
 persană ‫ﻋيﺪ پﺎک‬
 polonă Wielkanoc (Noaptea cea Mare)
 romanes Patragi, (Finlanda: pooska, Ungaria:
patradyi, Germania: patraja)
 sârbă Ускрс, Uskrs (Înviere)
 slovacă Veľká noc (Noaptea cea Mare)
 slovenă Vélika noč (Noaptea cea Mare)
 tailandeză ชวช งออีสเตอรร
 ucraineană Великдень (Ziua cea Mare), пасха
 ungară húsvét
 urdu ‫( ﻣشرقی‬mashraqi)
 vietnameză lễ Phục sinh.

8
STATISTICI IN ROMÂNIA
Conform datelor recensământului din 2002, pe lângă
ortodocşi, în Romania există în jur de 1.026.000 de
creştini romano-catolici şi un milion şi jumătate de
protestanţi, pentru care noaptea Invierii este
sărbătorită o dată. Tradiţiile nu sunt diferite de cele ale
ortodocşilor, Paştele fiind serbat tot cu ouă roşii, miel,
pască şi cozonac.

Şi protestanţii din România serbează Paştele

duminica aceasta. În România trăiesc aproape un milion
şi jumatate de credincioşi protestanţi, împărţiţi pe mai
multe culte: reformaţi - peste 700.000, penticostali - în
jur de 320.000, baptişti - peste 126.00, adventişti de
ziua a şaptea - 93.670 şi aproape 67.000 de unitarieni.

9
 Fie ca Învierea Mântuitorului nostru Iisus Hristos să
ne călăuzească spre ceea ce e mai luminos în noi, iar
Sfintele Sărbători de Paşti să vă aducă bucurii, pace şi
linişte sufletească!!

Doina Ciobanu

10