Mihai Maria Izabela

Universitatea de Medicina si Farmacie Craiova

2019

Mihai Maria Izabela

Universitatea de Medicina si Farmacie
Craiova
1/15/2019
1
Mihai Maria Izabela
Universitatea de Medicina si Farmacie Craiova

Table of Contents
1.Unitati de masura pentru marimi fundamentale ......................................................................................... 3
2. Determinarea densitatii cu picnometrul si areometrul ............................................................................... 5
3.Determinarea caldurii specifice a unui corp solid ...................................................................................... 7
4.Determinarea caldurii latente de topire .................................................................................................... 10
5.Determinarea caldurii latente de cristalizare ............................................................................................ 12
6. Determinarea coeficientului de tensiune superficiala prin metoda picaturilor ......................................... 14
7. Determinarea coeficientului de vascozitate al lichidelor cu vascozimetre cu extrudere capilara
Ubbelhöde și Ostwald ................................................................................................................................. 16
8. Determinarea coeficientului de vascozitate al lichidelor newtoniene cu vascozimetrul rotational
Rheotest ...................................................................................................................................................... 18
9. Determinarea coeficientului de vascozitate al lichidelor nenewtoniene cu vascozimetrul rotational
Rheotest ...................................................................................................................................................... 20
10. Verificarea legii lui Ohm si legii lui Joule in curent continuu ................................................................. 22

2
 Mihai Maria Izabela
Universitatea de Medicina si Farmacie Craiova

1. Unitati de masura pentru marimi fundamentale

Marime Simbol Denumire Simbol Definitie,Observatii
unitate
Secunda este durata a 9 192 631 770 perioade
t Secunda s ale radiației care corespunde tranziției între două
timp niveluri de energie hiperfine ale stării
fundamentale a atomului de cesiu 133 la
temperatura de 0 K.

Kelvinul, unitate de temperatură termodinamică,

T Kelvin K este fracțiunea 1/273,16 din temperatura
temperatura termodinamică a punctului triplu al apei.

Kilogramul este masa prototipului internațional al

m Kilogram Kg kilogramului confecționat dintr-un aliaj
masa de platină și iridiu(90 % - 10 %), cu o precizie de
0,0001.

Metrul este lungimea drumului parcurs de lumină

l Metru m în vid în timp de 1/299 792 458 dintr-o secundă.
lungime
Candela este intensitatea luminoasă, într-o
Iv Candela cd direcție dată, a unei surse care emite o radiație
Intensitate monocromatică cu frecvența de 540×1012 hertzi
și a cărei intensitate energetică, în această
luminoasa direcție este de 1/683 dintr-un watt pe steradian.

Amperul este intensitatea unui curent electric

I Amper A constant care, menținut în două conductoare
Intensitate paralele, rectilinii, cu lungimea infinită și cu
secțiunea circulară neglijabilă, așezate în vid, la o
curent distanță de 1 metru unul de altul, ar produce între
electric aceste conductoare o forță de 2×10−7dintr-un
newton pe o lungime de 1 metru.

Molul este cantitatea de substanță a unui sistem

n Mol mol care conține atâtea entități elementare câți atomi
cantitate de există în 0,012 kilograme de carbon C-12.
Mol=cantitate de substanta,exprimata in
substanta grame,numeric egala cu masa moleculara. Un
mol conține numărul lui Avogadro de entități
elementare= 6.022x1023 mol−1

3
Mihai Maria Izabela
Universitatea de Medicina si Farmacie Craiova

4
Mihai Maria Izabela
Universitatea de Medicina si Farmacie Craiova

2. Determinarea densitatii cu picnometrul si areometrul

2.1 Definiţie:
Densitate=raportul dintre masa si volum la o temperatura bine precizata.
Picnometru=vas de sticla special, care, la temperature de etalonare, are un volum interior
bine precizat.
Densimetrul (Areometru)=vas de sticla,special construit,etalonat corespunzator,
functioneaza prin stabilirea conditiilor de echilibru cand densimetrul este cufundat in lichidul
proba pe baza legii lui Arhimede.

2.2 Cuvinte cheie:

Densimetru, areometru, picnometru, vas de sticla gradat, termometru, densitate.

2.3 Cerinte:
Lucrarea isi propune determinarea densitatii unui lichid folosind un areometru corespunzator, si a
densitatii unor corpuri solide de natura de substanta si masa diferite cu ajutorul picnometrului.

2.4 Echipament:
Materialele și instrumentele necesare sunt:
1.Pentru determinarea densitatii unui lichid: densimetrul, proba lichida a carei densitate o vom
determina, un vas cilindric transparent, termometru si o sursa de caldura.
2.Pentru determinarea densitatii unor diferite solide: picnometru calibrat,vas de sticla special ce au
marcat volumul interior,cantarirea se va efectua utilizand balanta analitica.

2.5 Mod de lucru:

1.Pentru determinarea densitatii unui lichid:

1. Se toarna lichidul de studiat in cilindrul transparent.

2. Densimetrul se va introduce extrem de lent in lichidul din cilindru.
3. Citirea densitatii se va face urmarindu-se diviziunea corespunzatoare meniscului lichidului.
4. Se va determina mai intai densitatea apei, la valori ale temperaturii cat mai apropiate de valoarea
de etalonare a densimetrului.
5. Se noteaza valoarea temperaturii si a densitatii corespunzatoare.
2.Pentru determinarea densitatii unor diferite solide:

1. Picnometrul, curat si uscat se va cantari pe balanta, notandu-se masa acestuia

cu m0.
2. Se va umple picnometrul cu proba lichida. Se cantareste picnometrul plin pe
balanta,notandu-se masa acestuia cu m1.
3. Se masoara masa probei solide ce urmeaza a fi introdusa in picnometru(m).
4. Se scufunda proba solida,se astupa dopul si se sterge lichidul aflat in exces.
5. Se va repeta procedeul pentru a determina densitatile a 3 solide diferite.

5
 Mihai Maria Izabela
Universitatea de Medicina si Farmacie Craiova

2.6 Formule matematice:

𝒎
ρ= =densitate
𝑽
𝒎𝟏−𝒎𝟎
ρl= =densitate lichide
𝑽
𝒎𝟏−𝒎𝟎 𝟏
ρs=m x 𝒙 =densitate solide
𝑽 𝒎+𝒎𝟏−𝒎𝟐
ρl=densitate lichide
ρs=densitate solide
ρ=densitate
V=volum lichid
m=masa proba solida
m0=masa picnometru gol
m1=masa picnometru plin cu lichid(apa)
m2=masa picnometru cu lichid si proba solida

2.7 Tabel Date:

Lichid t˚C ρ =𝑔/𝑐𝑚3
1.Apa (determinata prin prin introducerea densimetrului 25˚C 0.9991
in alcool )
2. Apa (determinata prin prin introducerea densimetrului 25˚C 1.0044
in solutie de sulfat de cupru)

Metal t(˚C) m0(g) m1(g) m2(g) m(g) ρs(g/𝑐𝑚3 ) V(mL)

1.Nichel 25 26,10 76,32 78,23 2,22 7,19 50
2.Cupru 25 26,10 76,32 78,19 3,29 2,32 50
3.Sticla 25 26,10 76,32 78,42 3,79 2,25 50

2.8 Calcule:
76,32−26,10 2,22
ρNi = 𝑥 = 7,19 𝑔/𝑐𝑚3
50 2,22+76,32−78,23

76,32−26,10 3,29
ρCu = 𝑥 = 2,32 𝑔/𝑐𝑚3
50 3,29+76,32−78,19

76,32−26,10 3,79
ρsticla = 𝑥 = 2,25 𝑔/𝑐𝑚3
50 3,79+76,32−78,19

2.9 Stiati ca:

1) Sangele este de 6 ori mai dens decat apa.
2) Planeta Saturn are o densitate atât de mică, încât, dacă, teoretic, a-i arunca-o în apă, ar pluti.
3) La 4 grade Celsius apa are o densitate maxima.

6
Mihai Maria Izabela
Universitatea de Medicina si Farmacie Craiova

3.Determinarea caldurii specifice a unui corp solid

3.1 Definiţie:
Caldura specifica a unui corp=marime fizica numeric egala cu cantitatea de caldura necesara unitatii
de masa din acel corp pentru a-i varia temperatura cu un grad intr-o anumita transformare.

3.2 Cuvinte cheie:

Cantitate de caldura, caldura specifica, capacitate calorica, temperatura, corp solid, calorimetru.

3.3 Cerinte:
Scopul este determinarea caldurii specifice unui corp solid prin metoda amestecurilor( schimbul de
caldura se realizeaza prin intermediul amestecului de apa din calorimetru).

3.4 Echipament:
Materialele și instrumentele necesare sunt: calorimetrul (cu rol de invelis adiabatic), termometrul ( va
indica temperature amestecului), agitatorul(folosit pentru omogenizarea temperaturii amestecului),
corpul solid ce va fi suspendat in calorimetru.

3.5 Mod de lucru:

a) Determinarea capacitatii calorice a calorimetrului:
Etape:

1. Se introduce in calorimetru, cu ajutorul cilindrului gradat, o cantitate ma’ de apa

rece, dupa stabilirea echilibrului termic cu calorimetrul,se mosoara temperatura
acestora, t’.
2. Se incalzeste apoi o alta cantitate de apa, ma” pana la temperatuta t”, pe care
o vom citi cu termometrul imediat inainte de a o varsa peste apa din
calorimetru.
3. Apoi se inchide etans capacul calorimetrului, si folosind agitatorul, se asteapta
realizarea echilibrului, adica stabilizarea temperaturii amestecului, notata cu t0.
4. Se calculeaza apoi capacitatea calorica a calorimetrului cu formula:
𝑡"−𝑡0
C= 𝑚𝑎"𝑥 𝑐𝑎 − 𝑚𝑎′ 𝑥 𝑐𝑎
𝑡0−𝑡′

b)Determinarea capacitatii calorice a unui corp de Cu :

In momentul in care paharul cu apa care contine corpul a inceput sa fiarba, se masoara temperatura apei
din calorimetru, t1.
Etape:

1. Se porneste cronometrul si se va nota aceasta temperatura, din 30 in 30 secunde, timp de 5-6

minute (aproximativ 20 de valori). In calorimetru se afla o cantitate de apa ma=ma’+ma”.
2. Corpul se introduce in calorimetru, se noateaza temperatura amestecului din 30 in 30
secunde,pana la stabilizarea temperaturii, agitandu-se apa in calorimetru, pana ce temperatura
va atinge un maxim, se continua masurarea temperaturii din minut in minut timp de 5 minute,
observandu-se tendinta de scadere.
(𝒎𝒂 𝒙 𝒄𝒂+𝑪)(𝒕𝟑+ 𝜟𝒕−𝒕𝟐)
3. Se va calcula caldura specifica a corpului cu formula: C=
𝒎(𝒕−𝒕𝟑−𝜟𝒕)

7
 Mihai Maria Izabela
Universitatea de Medicina si Farmacie Craiova

ca= caldura specifica a apei=4,18 J

3.6 Formule matematice:
|Qcedat|=Qprimit (𝑚𝑎 𝑥 𝑐𝑎+𝐶𝑐𝑎𝑙)(𝑡𝑒−𝑡0)
c=
𝑚(𝑡−𝑡𝑒)
Q=m x c x Δt
Ccal=capacitate calorica calorimetru
Q=cantitate de caldura
ma= cantitate de apa aflata in calorimetru
m= masa corp
ca= caldura specifica a apei
Δt=tf-ti=variatie de temperatura
𝑡"−𝑡𝑒 t0=temperatura calorimetrului si a apei continute
Ccal= 𝑚𝑎"𝑥 𝑐𝑎 − 𝑚𝑎′ 𝑥 𝑐𝑎
𝑡𝑒−𝑡0
m= masa corp solid
Ccal=capacitate calorica calorimetru
t=temperatura corpului solid
ma”= cantitate de apa la temperatura t” calda
te=temperatura amestecului dupa stabilirea
ma’= cantitate de apa din calorimetru la temperatura echilibrului termodinamic
t0 rece
c= caldura specifica a corpului solid introdus=cCu
te=temperatura de echilibru

3.7 Tabel Date:

ma’(g) ma”(g) ma (g) t0 (˚C) te (˚C) t” (˚C) mCu(g) ca (J) Ccal (J/ g x K cCu
100 100 200 20,7 54,3 100 545g 4,18 153,47 0,4012J

3.8 Calcule:
a) Determinarea capacitatii calorice a calorimetrului
Qced=ma x ca x (te-100)
Qprimit=m x ca (te-t0)+ Ccal(te-t0)=(te-t0)(ma x ca x Ccal)
Qced=100x4,18x(54,2-100)
Qprimit=100x4,18(54,2-100)+Ccal(100-20,7)
m x ca(100−te)−m x ca(te−t0)
Ccal=
𝑡𝑒−𝑡0

100 x 4,18(100−2x54,2+20,7)
Ccal= = 153,47J
54,2−20,7

b)Determinarea capacitatii calorice a unui corp de Cu

|Qced|=Qprimit
Qced=mCu x cCu (100-te)
Qprimit=mCu x ca(te-t0)+Ccal (te-t0)
𝑚𝐶𝑢 𝑥 𝑐𝑎 (𝑡𝑒−𝑡0)+𝐶𝑐𝑎𝑙 (𝑡𝑒−𝑡0) (𝑡𝑒−𝑡0)(𝑚𝑎 𝑥 𝑐𝑎+𝐶𝑐𝑎𝑙)
cCu= =
𝑚𝐶𝑢 (100−𝑡𝑒) 𝑚𝐶𝑢(100−𝑡𝑒)

(54,3−44,2)(200 𝑥 4,18+153,47)
cCu= = 0,4012 J
545(100−54,3)

8
Mihai Maria Izabela
Universitatea de Medicina si Farmacie Craiova

3.9 Calcul erori:

𝛥𝑋
ε = :eroare procentuala(abatere)
𝑋

ΔX=valoare experimentala-valoare teoretica

X=valoare teoretic
0,4012−0,385
ε= 100=4,15%
0,385

3.10 Stiati ca:

1) Caloria reprezinta cantitatea de caldura necesara unui gram de apa pentru a-si varia temperatura
cu 1 grad.
2) Capacitatea calorică a apei, este ridicată, datorită acestei caracteristici, vietățile acvatice nu sunt
afectate de o supraîncălzire a apei.
3) Puterea calorica a lemnului difera de la specie la specie fiind mai mare la speciile cu un conţinut
mai mare de lignina (rasinoase), cunoscandu-se ca puterea calorica a ligninei este de 6000
kcal/kg, iar cea a celulozei si hemicelulozei, mai sarace in carbon este de 4150 kcal/kg.

9
Mihai Maria Izabela
Universitatea de Medicina si Farmacie Craiova

4.Determinarea caldurii latente de topire

4.1 Definiţie:
Caldura latenta= caldura necesara unitatii de masa pentru a trece de la o stare de agregare in alta stare
de agregare.
Caldura latenta de topire=caldura necesara unitatii de masa pentru a se topi.

4.2 Cuvinte cheie:

Calorimetru,caldura latenta, apa, gheata, termometru, topire, proba solida, temperatura de topire.

4.3 Cerinte:
Scopul este determinarea caldurii necesara unei mase de gheata pentru a se topi folosind metoda
amestecurilor.

4.4 Echipament:
Materialele și instrumentele necesare sunt: calorimetrul (cu rol de invelis adiabatic),
termometrul ( va indica temperature amestecului), agitatorul(folosit pentru
omogenizarea temperaturii amestecului), un cronometru (folosit pentru determinarea
corectiilor de temperature), un cilindru gradat (folosit pentru masurarea apelor din
experiment), hartie de filtru (utilizata pentru eliminarea eventualelor urme de apa).

4.5 Mod de lucru:

1. Se introduce in calorimetru, cu ajutorul cilindrului gradat, o cantitate de ma de apa la temperatura
camerei (t0) care se masoara si se noteaza.
2. Se introduce apoi in calorimetru o cantitate de gheata la temperatura negativa(tg=-10˚C) si
agitam amestecul apa gheata pana la atingerea temperaturii de topire a ghetii.
3. Se noteaza temperatura din 10 in 10 secunde timp de 10 minute, continuandu-se in tot acest timp
agitarea amestecului si observadu-se ca la un moment dat ca temperatura ramane constanta,
aceasta temperatura reprezinta temperatura de echlibru a amestecului de apa din calorimetru si a
apei provenite din gheata topita, notate cu te.
4. In final se masoara masa m a apei din calorimetru, si scazand masa ma de apa initiala, se
gaseste mg, masa de gheata care s-a topit.

4.6 Formule matematice:

|Qcedat|=Qprimit
Q=m x c x Δt
Q=cantitate de caldura
m= masa corp
Δt=tf-ti=variatie de temperatura
Qλ=m x λ
𝑸
λ=
𝒎

Q cedat=Qapa + Qcalorimetru
Q primit=Qg= Q(-10˚C-0˚C) + Qλ + Q(0˚C-te)

10
Mihai Maria Izabela
Universitatea de Medicina si Farmacie Craiova

Qapa=ma x ca x (to-te)
ma=masa apei
ca=caldura specifica a apei
t0=temperatura initiala
te=temperatura de echilibru
Q ced=ma x ca x (te-t0) + Ccal (te-t0)
Ccal=capacitatea caloric a calorimetrului
Qprimit= mg x cg x (te-tg) + m x λ + mg x ca (te-0)
mg=masa de gheata
cg=caldura specifica a ghetii
1
cg= 𝑐𝑎
2
tg=temperatura ghetii
λ=coefficient de caldura latent
Q=m x λ=caldura latenta

4.7 Tabel Date:

ma(g) mg (g) tg (˚C) t0(˚C) te(˚C ca (J) cg (J) Ccal (J/g x K)
250 20 -10 22,3 12,5 4,18 2,1 150
4.8 Calcule:
Qprimit= mg[cg (0-tg) + λ + ca(te-0)
Qcedat=(te-t0)(ma x ca +Ccal)
|Qcedat|=Qprimit => (t0-te)(ma x ca + Ccal) = mg[cg (0-tg) + λ + ca(te-0)=>
[(t0−te)(ma x ca + Ccal)]− mg[cg (0−tg) + ca(te−0)
λ=
𝑚𝑔

(22,3−12,5)(250 𝑥 4,18+150)−[20(2,1(0+10)+4,18(12,5−0)
λ= = 512,4 J/g
20

4.9 Calcul erori:

𝛥𝑋
ε = :eroare procentuala(abatere)
𝑋

ΔX=valoare experimentala-valoare teoretica

X=valoare teoretic=334
512,4−334
ε= 100=53,41%
334

4.10 Stiati ca:

1) Căldura de topire a apei prezintă un maxim la -17°C
2) Căldura specifică de încălzire a apei are o valoare dublă faţă de cea a gheţii sau a vaporilor
3) Capacitatea termică specifică CP prezintă un minim la 36°C şi prezintă un minim în raport cu
temperatura
4) Capacitatea termică specifică Cv prezintă un maxim la aproximativ -45°C

11
Mihai Maria Izabela
Universitatea de Medicina si Farmacie Craiova

5.Determinarea caldurii latente de cristalizare

5.1 Definiţie:
Caldura latenta= caldura necesara unitatii de masa pentru a trece de la o stare de agregare in alta stare
de agregare.
Caldura latenta de cristalizare=cantitatea de caldura degajata de unitatea de masa a corpului in
procesul de cristalizare.

5.2 Cuvinte cheie:

Eprubeta, termocuplu, caldura de cristalizare, temperatura, proba solida
(naftalina,acid salicilic,fenol etc).

5.3 Cerinte:
Scopul este sa punem in evidenta temperatura de cristalizare pentru acidul
salicilic, determinand estimativ caldura latenta de cristalizare in acest caz. Vom
realiza graficul dependentei temperaturii acidului salicilic in functie de timp.

5.4 Echipament:
Materialele și instrumentele necesare sunt: o eprubeta (E) de sticla montata pe un stativ metalic. In
eprubeta se vor introduce cateva grame de proba cantarite cu balanta analitica din laborator. Masurarea
temperaturii probei se realizeaza cu ajutorul unui termocuplu (T). Dispozitivul mai cuprinde un cuptor
electric ( C) in care se incalzeste eprubeta.

5.5 Mod de lucru:

1. Se va cantari masa eprubetei goala si se va nota cu me, se vor introduce in aceasta un gram de
proba, in cazul nostru,acid salicilic, si se cantari ulterior masa eprubetei cu proba.
2. Se va masura temperatura (t0) cu ajutorul unui termocuplu introdus in eprubeta.
3. Un cuptor electric va incalzi eprubeta pana la temperatura de fierbere (tf) unde proba solida
devine lichida, si se va lasa eprubeta sa se raceasca pana ce proba de acid salicilic,in stare
lichida, se va cristaliza,spre a se reobtine starea solida, notandu-se scaderea temperaturii din 30
in 30 de secunde.
4. Se va trasa graficul dependentei tempatura-timp cu ajutorul inregistratorului automat din
echipament,daca exista, sau manual, pe hartie milimetrica.

5.6 Formule matematice:

𝜏4−𝜏3 (𝑚𝑝 𝑥 𝑐1+𝑚𝑒 𝑥 𝑐𝑒)(𝑡1−𝑡2) (𝑚𝑝 𝑥 𝑐2+𝑚𝑒 𝑥 𝑐𝑒)(𝑡5−𝑡6)
λ= [ + ]
2𝑚𝑝 𝜏2−𝜏1 𝜏6−𝜏5

λ=caldura latenta de cristalizare

me=masa eprubeta
mp=masa proba
c1= caldura specifica acid salicilic lichid
c2= caldura specifica acid salicilic solid
ce=caldura specifica eprubeta
τ2;τ1;τ5;τ6= timp, nr inregistrarii
t1,t2=timp(secunde)

12
Mihai Maria Izabela
Universitatea de Medicina si Farmacie Craiova

5.7 Tabel Date:

c1(J) c2(J) ce(J) mp(g) me(g) tf(˚C)

1,15 1,5 2,05 1 1 200

Nr crt Τ(tau) t(timp)

A 0 180
B 40 145
C 45 146
D 100 144
E 115 141
F 185 100

5.8 Calcule:
100−45 (1,15+2.05)(180−45) (1,5+2,05)(141−100)
λ= [ + ] = 78,87 𝐽/𝑘𝑔
2 40 185−115

5.10 Stiati ca:

1) Aceeasi subtanta chimica poate prezenta structuri cristaline diferite.
2) Proprietatea substtantelor compuse de a prezenta structuri cristaline diferite se numeste
polimorfism.
3) Aproape 36% din substantele medicamentoase organice ce apar in farmacopeea europeana
prezinta fenomenul de polimorfism.

13
Mihai Maria Izabela
Universitatea de Medicina si Farmacie Craiova

6. Determinarea coeficientului de tensiune superficiala prin

metoda picaturilor

6.1 Definiţie:
Tensiunea superficială= proprietatea generală a lichidelor de a lua o formă geometrică de arie minimă
în lipsa forțelor externe, datorată acțiunii forțelor de coeziune dintre moleculele lichidului.

Această proprietate face ca porțiunea de suprafață a lichidului să fie atrasă de altă suprafață.

Mărimea fizică ce caracterizează tensiunea superficială este coeficientul de tensiune superficială,

notată de regulă cu litera grecească σ (sigma).

6.2 Cuvinte cheie:

Tensiune superficiala, coeficient de tensiune superficiala, masa de lichid, numar de picaturi, cilindru.

6.3 Cerinte:
Scopul este sa determinam coeficientul de tensiune superficiala al unui lichid
prin metoda stalagmometrica, care contsa in picurarea de lichid proba printr-un
capilar. Coeficientul de tensiune superficiala se va determina in raport cu cel al
unui lichid de referinta,in cazul nostru lichidul de referinta va fi apa.

6.4 Echipament:
Materialele și instrumentele necesare sunt: o biureta gradata montata pe un stativ, un pahar de sticla in care se vor
varsa picaturile formate.

6.5 Mod de lucru:

1. Se toarna lichidul de referinta in biureta(apa) si se deschise usor robinetul pana cand incep sa se formeze
picaturi.
2. Se numara picaturile n’ continute intr-un volum V=2 ml.
3. Se goleste lichidul de referinta, apa, si se umple biureta cu lichidul aflat in studiu, in cazul nostru alcool etilic.
4. Se numara picaturile n, continute in acelasi volum V=2ml.
5. Se calculeaza coeficientul de tensiune superficiala, σ.

6.6 Formule matematice:

𝑛′ 𝜌
𝜎 = 𝜎′
𝑛 𝜌′
σ = coeficient de tensiune superficiala alcool

σ’ = coeficient de tensiune superficiala apa

𝑁
σ’=72,8 𝑥 10−3
𝑚

n’= nr mediu de picaturi de apa

n’= 34,5
𝑔
ρ=densitate alcool= 0,78
𝑐𝑚3

𝑔
ρ’=densitate apa= 1
𝑐𝑚3

n=nr mediu de picaturi alcool=104,16

14
Mihai Maria Izabela
Universitatea de Medicina si Farmacie Craiova

6.7 Tabel Date:

Numar de picaturi

Nr crt Apa Alcool

etilic
1 36 105
2 34 104
3 24 105
(valoare grosiera
care se anuleaza)
4 32 104
5 33 100
6 33 107
7 38
8 35
9 35
6.8 Calcule:
34,5 0,78 𝑁
𝜎 = 72,8 𝑥 10−3 = 18,08 𝑥10−3
104,16 1 𝑚

6.9 Stiati ca:

1) In general, coeficientul de tensiune superficiala al lichidelor biologice este mai mic decat al apei,
ceea ce demonstreaza ca moleculele de interes biologic sunt substante tensioactive.
2) 2)Agentii tensioactivi sunt utilizati ca adjuvanti in industria farmaceutica, mizandu-se tocmai pe
cresterea permeabilitatii membranare.
3) 3)Anestezicele, deoarece micsoreaza coeficientul de tensiunea superficiala a sangelui, sunt
substante tensioactive.

15
Mihai Maria Izabela
Universitatea de Medicina si Farmacie Craiova

7. Determinarea
coeficientului de vascozitate al lichidelor cu vascozimetre cu extrudere
capilara Ubbelhöde și Ostwald

7.1 Definitie:
Vascozitatea este proprietatea unui fluid de a se opune mișcării relative a particulelor constituent.
Vascozitatea este percepută ca o rezistență la curgere.
Vascozitatea se poate măsura cu diferite tipuri de vascozimetre.

7.2 Cuvinte cheie:

Vascozitate dinamica, vascozitate cinematica, vascozimetru calibrat de tip Ubbelhöde, vascozimetru
necalibrat Ostwald, lichide apoase.

7.3 Cerinte:
Scopul este sa determinam vascozitatea lichidelor cu vascozitate redusa, comparabila cu cea a apei.

7.4 Echipament:
Materialele și instrumentele necesare sunt: vascozimetrele cu extrudere
capilara Ubbelhöde și Ostwald si un termometru. Ele pot determina
vascozitatea licidelor prin masurarea timpului de curgere al unui volum de
lichid sub actiunea propriei greutati, dintr-o parte in alta a tubului.

7.5 Mod de lucru:

1. Se determina vascozitatea cinematica pentru un lichid apos, in
cazul nostru,apa cu ajutorul vascozimetrului Ubbelhöde.
2. Se determina vascozitatea cinematica pentru acelasi lichid
apos,apa, cu ajutorul vascozimetrului Ostwald.
3. Determinarile se vor realiza la diferite temperaturi.
4. Se va trasa pe hartie milimetrica dependenta vascozitatii in functie de temperatura.

7.6 Formule matematice:

𝜋𝛥𝑃𝑅 4 𝑡
η=
8𝑉𝐿
𝜂
ν=
𝜌

η= vascozitate dinamica

ν= vascozitate cinematica

ρ= densitate fluid

V= volum de fluid

R= raza capilar

ΔP= variatie de presiune

L= lungime capilar

16
Mihai Maria Izabela
Universitatea de Medicina si Farmacie Craiova

7.7 Tabel Date:

Temperatura (˚C) Timp 1(s) Timp 2 (s) Media de timp (s)
30 84,72 84,90 84,81
32 81,75 81,18 81,46
34 79,29 77,26 78,27
36 75,87 76,51 76,19
38 73,58 73,82 73,70
40 71,68 72,44 72,06
7.8 Calcul statistic:
o Temperatura de 30˚C:
𝑡1+𝑡2 84,72+84,90
1. Se calculeaza media aritmetica a timpului: Ma= = = 84,81 s
2 2
2. Se calculeaza eroarea individuala a fiecarei masuratori:

Δ t1= Ma-t1= 84,81-84,72=0,09 s

Δ t2= Ma-t2= 84,81-84,90=-0,09 s

3. Se calculeaza patratul fiecarei valori individuale:

𝛥 𝑡12 = 0,092 = 0,0081𝑠 2

𝛥 𝑡22 = (−0,09)2 = 0,0081𝑠 2

4. Se calculeaza suma patratelor obtinute: ε.

𝐸𝛥𝑡1+𝛥𝑡2 =0,0162 𝑠 2
5. Se calculeaza abaterea standard: Sd.
𝐸𝛥𝑡1+𝛥𝑡2 0,0162
Sd=√ =√ = √0,0081=0,2846 s
𝑛(𝑛−1) 2

7.9 Stiati ca:

1) Cu cat uleiul curge mai rapid, cu atat vascozitatea acestuia va fi mai mica, iar cu cat uleiul va
curge mai lent, cu atat vascozitatea acestuia va fi mai mare.
2) Coeficientul de vascozitate dinamica este dependent de natura fluidului si de temperatura.
3) Creşterea temperaturii determină la lichide, creşterea forţelor care întreţin agitaţia moleculară, o
scădere a forţelor de coeziune şi o reducere a vâscozităţii.

17
Mihai Maria Izabela
Universitatea de Medicina si Farmacie Craiova

8. Determinarea coeficientului de vascozitate al lichidelor newtoniene

cu vascozimetrul rotational Rheotest
8.1 Definiţie:
Comportarea curgerii unor lichide precum apa, alcool, glicerina,siropul,se incadreaza in categoria reologiei
newtoniene.

Curgerea lichidului are loc in straturi care se deplaseaza cu viteze diferite.

8.2 Cuvinte cheie:

Fluid vascos, tensiune de forfecare, gradientul vitezei de curgere, vascozitate dinamica, vascozitate
cinematica.

8.3 Cerinte:
Vom studia miscarea unui lichid aflat intre 2 cilindri coaxiali de raze foarte apropiate care sa permita un
spatiu foarte mic intre peretii cilindrului.

8.4 Echipament:
Materialele și instrumentele necesare sunt un pahar, un fluid newtonian precum apa si vascozimetrul
rotational Rheotest.

8.5 Mod de lucru:

1. Se va turna lichidul newtonian, apa, in pahar.
2. Se va fixa dispozitivul deasupra paharului, cu cilindrii
introdusi in pahar.
3. Se va porni vascozimetrul si se vor nota valorile pentru
gradientul de viteza, tensiunea de forfecare vascozitatea la
diferite viteze (rotatii pe minut).
4. Se va studia dependenta vitezei de forfecare in functie de
tensiunea de forfecare pentru un fluid.

8.6 Formule matematice:

𝜏
η=
𝐺

η = vascozitate

τ = tensiune de forfecare

G= gradient de viteza

18
Mihai Maria Izabela
Universitatea de Medicina si Farmacie Craiova

8.7 Tabel Date:

Nr.crt 1
G( ) Τ (Pa) η ( 10−3 𝑃𝑎⁄𝑠) Rpm
𝑠
1 6,45 3,32 515 5
2 10,7 4,06 379 8,3
3 17,93 4,8 267 13,9
4 29,92 5,91 197 23,2
5 58,43 8,86 145 45,3
6 83,33 11,08 132 64,6
7 139 16,62 119 107,8
8 231,6 25,48 110 179,6
9 383,9 40,26 103 297,6
10 645 65,01 100 500
9 383,9 39,52 102 297,6
8 231,6 25,11 108 179,6
7 139 16,62 122 107,8
6 83,33 11,08 132 64,6
5 58,43 8,8 145 45,3
4 29,92 6,27 209 23,2
3 17,93 5,17 288 13,9
2 10,7 4,43 379 8,3
1 6,45 4,06 629 5

8.8 Stiati ca:

1) Vascozitatea sangelui este de 4-5 ori mai mare decat a apei.
2) Cu cat sangele unei persoane este mai vascos, cu atat acesta va circula mai dificil in sistemul
sanguine.
3) Inversul coeficientului de vascozitate dinamica se numeste fluiditate dinamica (j = 1/h).

19
Mihai Maria Izabela
Universitatea de Medicina si Farmacie Craiova

9. Determinarea coeficientului de vascozitate al lichidelor nenewtoniene

cu vascozimetrul rotational Rheotest
9.1 Definiţie:
Daca vascozitatea depinde de viteza de deformare fluidul se numeste nenewtonian.

Reologie plastica = lichidul nu incepe sa curga pana cand tensiunea de forfecare nu depaseste o
anumita valoare prag (suspensii, ketchup)

Reologie pseudoplastica = curgerea incepe imediat ce tensiunea de forfecare e aplicata, vascozitatea

fluidului scade odata cu cresterea tensiunii. (albumina, gelatina)

Reologie de dilatatie = curgerea incepe imediatce tensiunea de forfecare e aplicata, odata cu cresterea
tensiunii, fluiditatea scade iar vascozitatea creste.

9.2 Cuvinte cheie:

Fluid vascos, tensiune de forfecare, gradientul vitezei de curgere, vascozitate dinamica, vascozitate
cinematica, reologie plastica, reologie psudoplastica, reologie de dilatatie.

9.3 Cerinte:
Vom studia miscarea unui fluid nenewtonian, a unui produs farmaceutic,vaselina, aflat intre 2 cilindri
coaxiali de raze foarte apropiate care sa permita un spatiu foarte mic intre peretii cilindrului.

9.4 Echipament:
Materialele și instrumentele necesare sunt un pahar, un fluid nenewtonian
precum vaselina si vascozimetrul rotational Rheotest.

9.5 Mod de lucru:

1. Se va introduce lichidul nenewtonian,vaselina, in pahar.
2. Se va fixa dispozitivul deasupra paharului, cu cilindrii introdusi in pahar.
3. Se va porni vascozimetrul si se vor nota valorile pentru gradientul de viteza, tensiunea de
forfecare vascozitatea la diferite viteze (rotatii pe minut).
4. Se va studia dependenta vitezei de forfecare in functie de tensiunea de forfecare pentru
respectivul fluid, determinandu-se tipul de reologie, in cazul nostru reologie plastica.

9.6 Formule matematice:

𝜏
η=
𝐺

η = vascozitate

τ = tensiune de forfecare

G= gradient de viteza

20
Mihai Maria Izabela
Universitatea de Medicina si Farmacie Craiova

9.7 Tabel Date:

Nr.crt 1
G( ) Τ (Pa) η (10−3 𝑃𝑎⁄𝑠)
𝑠
1 6,45 51,34 8,41
2 10,7 72,92 6,62
3 17,93 76,09 3,99
4 29,92 84,22 2,81
5 58,43 103 1,76
6 83,33 114,1 1,36
7 139 136,3 0,96
8 231,6 162,5 0,7
9 383,9 197,6 0,5
10 645 247,7 0,38
9 383,9 185 0,48
8 231,6 146,2 0,64
7 139 134 0,94
6 83,33 110 1,3
5 58,43 94,19 1,63
4 29,92 76,46 2,49
3 17,93 71,29 2,36
2 10,7 46,91 4,2
1 6,45 40,63 6,7

9.8 Stiati ca:

1) Numeroase lichide functionale, îndeosebi cele sintetice contin aditivi cu greutati moleculare mari,
care confera un caracter nenewtonian comportarii vâscoase.
2) Sticla este un material amorf si doar la temperaturi extrem de mari se comporta ca un lichid cu
vascozitate mare.
3) Cele mai cunoscute exemple de fluide nenewtoniene sunt ketchup-ul, topping-ul de caramel şi
răşina secretată de plante.

21
Mihai Maria Izabela
Universitatea de Medicina si Farmacie Craiova

10. Verificarea legii lui Ohm si legii lui Joule in curent continuu

10.1 Definiţie:
Legea lui Ohm sau legea conducției electrice, stabilește legăturile între intensitatea curentului
electric (I) dintr-un circuit electric, tensiunea electrică (U) aplicată și rezistența electrică (R) din circuit.
La trecerea curentului electric printr-un conductor, căldura degajată este egală
cu produsul între pătratul intensităţii curentului electric (I), rezistenţa electrică (R) a conductorului
şi durata (t) trecerii curentului electric prin conductor.

10.2 Cuvinte cheie:

Curent electric, intensitate curent, rezistenta, rezistivitate, tensiune electrica, conductanta, circuit electric,
putere.

10.3 Cerinte:
Se doreste verificarea legii lui Ohm pentru un circuit simplu, in curent continuu. Dorim sa verificam legea
lui Joule-Lenz si apoi sa determinam rezistenta electrica folosita in circuit.

10.4 Echipament:
Materialele și instrumentele necesare: electro-calorimetru(c ) folosit
in astfel de experiente va avea atasat de capac o rezistenta electrica.
Rezistenta va fi alimentata de o sursa de tensiune continua (S), iar
un volmetru (V) si un ampermetru(A) vor indica tensiunea si curentul
din circuitul format.

10.5 Mod de lucru:

1. Se introduce in calorimetru o cantitate de apa m.
2. Se conecteaza sursa in circuit si se incalzeste apa.
3. Timp de 10 minute se inregistreaza temperatura apei din calorimetru, notandu-se valorile din
100 in 100 de secunde.
4. Se vor nota in tabel valorile pentru temperatura, intensitate si tensiune si se vor calcula
rezistenta, caldura cedata si caldura primita in timpul desfasurarii procesului.

10.6 Formule matematice:

𝑈
I= =legea lui Ohm
𝑅

𝑈
R= =rezistenta
𝐼

𝑅𝑆
ρ= =rezistivitate
𝑙

1
σ= =conductivitate
𝜌

1 1
G= = =conductanta
𝑅 𝜈

I=intensitate curent electric

U=tensiune current electric

S=suprafata sectiunii

l= lungime conductor

ρ= constanta de material

22
Mihai Maria Izabela
Universitatea de Medicina si Farmacie Craiova

P=UxI =putere
𝑈2
Q=Eel=𝑅𝐼2 𝑡 = 𝑈𝐼𝑡 = 𝑃𝑡 = 𝑡
𝑅

Qprimit=m x c x Δt

Qcedat=𝑅𝐼2 𝛥𝑡

10.7 Tabel Date:

Tabel 1:
t(s) T(˚C) Curent:I(A) Tensiune:U(V) Qprimit(J) Qcedat(J) Rezistenta: R(Ω)
1,40 53,5 3,45 11,9 916 4106,36 3,45
3,20 54,8 3,45 11,9 2977 4106,36 3,45
5,00 56,4 3,50 11,9 3664 4165 3,4
6,40 57,7 3,50 11,9 2977 4165 3,4
8,20 59,1 3,50 11,9 3206 4165 3,4
10,00 60,2 3,50 11,9 2519 4165 3,4

Tabel 2:
t(s) T(˚C) Curent:I(A) Tensiune:U(V) Qprimit(J) Qcedat(J) Rezistenta: R(Ω)
1,40 65,9 7,3 23,6 13053 17212,67 3,23
3,20 72,8 7,3 23,6 15801 17212,67 3,23
5,00 79,8 7,3 23,6 16030 17212,67 3,23
6,40 84,6 7,3 23,6 10992 17212,67 3,23
8,20 90,5 7,3 23,6 13511 17212,67 3,23
10,00 95,9 7,3 23,6 12366 17212,67 3,23

10.8 Stiati ca:

1) Intensitatea curentului electric într-un circuit este direct proporţională cu tensiunea
electromotoare a generatorului şi invers proporţională cu rezistenţa totală a circuitului.
2) Produsul între tensiunea electrică (U) aplicată la bornele unui consumator şi intensitatea
curentului electric (I) ce-l străbate reprezintă puterea electrică (P) a consumatorului respectiv în
timpul funcţionării.
3) Conductorii a căror rezistenţă electrică este constantă se numesc conductori ohmici, deoarece
pentru ei este valabilă legea lui Ohm pentru o porţiune de circuit.

23