Fionn Honvatn Carrrotut VII Stema si feluritele ei destinatii SF fe) mterpretate ca embleme speciale, stemele erau ca semn distinctiv pentru identitatca | unui individ, a unei familia unei ageziri (ora), > Steme de suzeranitate (privind domeniile sau proprietitile); > Steme de revendicare (ce invoci anumite pretentii); > Steme de patronaj Steme de demnitii difevite; } Sceme de orase (cet). 4. De suzeranitate, Sunt stemele g ster emnplier’ (ground V; Bagoyeo)Fionn Honvarn sau lao senioric. Sernificativa pentru fara lor de sorginte, la {nceput stema invoca doar apartenenta yinutului pe care wn suveran Fa mostenit. Cu timpul stema a inceput a reflect convulsiuni istorice politic, pe care suveranit le-au par= cus, lucru ce a condus la modificarea lor, schimband sau de cele mai mute ori addugind semnele unor noi principate sau domenii, peste care se intra in posesie de-alungul vrei. De pila, daca Ludovic al IX-lea a acceptat ca principii de singe si adopte din scutul regal florile de crin, Carol, fratele sit, avind comitatul de Anjou, di acestuia (1246) florile de crin drepe semn distinct pe un cimp albasteu si adiugind armelor sale © margine rosie. Sau ,prin unirea Navarre la coréana Franei, in ura c= satoriei tui Filip cel Frames cu Toana, regina Navarvei (1284) stoma Franti a fost alti jumitae eu stemele Navare, pentru «anita suveranitatea Franfei asupra acest regat"™. 2, Steme de revendicare, Sunt stemele ce de obicei in- ‘voci explicit pretengiale unor suverani asupra unorducate sau feuide care fntre timp au putu intra fn stépanirea umor alti principi, Este edificatoare atitudinea regilor Angliei care multi vreme au pus in stema ior semmele Franfei, in amintirea unor vechi pretengii la coroana Frantei 43. Steme de concesie. us fost folosite in situatile fn care pentru merite deosebite, anumnite familii au primit de la su- veran prin cedare seme importante din stema hui, conferind astfel dimensiunea si amintirea acestui gen de recunosting§ Tpaarecl Seuss Staacestd Heraldics”. Ed. Sdintificg. Bucuresti. 1974. 0. InprerTan Henatoie 4, Steme de patronaj. S-aincalnit in stuagile n care ‘un suveran a pus in valoare hotirirea sa de a proteja 0 fa- mile, un orag,acestea avand in schimb anumite indatoriri fati de ocrotitorul lor. Este cazul stemei Parisului, in care capul scutului are armele regilor Frangei. Este explicabil de ce aceste semne conferite eran agezate in zonele cele mai onorabile ale scutulu 5. Steme de demnitate. Frau acordate ca un semn dis- tinctiv pentru demnitatea posesorului functie de insirci- nile pe care acesta le primea pe lingi coroani. Ele erau purtate distinetiy, chiar dact posesorul, pin I acea dati, avusese stem proprie. 6. Steme de familie. Chia din titlu se intelege c& era, destinate a diferengia famille nobiliare inte ele, Aic ine tervenea legea descendentei, sau a primului nscut, care beneficia, inaintea celorlalfi, de stema si tithurile familie. Evident, prioritatea pe ramurite descendente era dati de urmasii de sex barbitese. Pentru a evidentia acest In cru s-att elaborat accle pannon, seuturi genealogiee, unde erat consemnate toate legiturile, incuscririle unei famili, din care descindea un anuume nobil, Functie de rindari- Je de goncratiice trebuiau consemnate, scutul cu pricina devenea 0 progresie de 2. Citim exemplul dat de acelast 'M, Sturdza exemplificind faptal ck: yLandovie af XUH-lea ca exemph, era ta a 29a generat dela Robert cel Tare si numva 536.870.912 carter in ut” (ibidem, p. 139). ‘Nenumérate suntexemplele in care se intneste parti- cula nobiliar3 de care de obicei este singur3, Sunt ins situ afiiin care acca particull de este legati cu articolele dui, dela,Honvarn cu precidere — stemele curate ~ san perfect legitims lungul vremilor evolusia semnelor a condus in rapore et: cexplozia scuturilor atribuite la acele steme spare sau crate, adoptate de obicei de cei mai mici ca varsta dintr-o familie. 7. Steme de bresle Online. Corporat. Communit cu adunatile nobilae,sociecile cultural, societiilest- ince, religion lutia de a-gi adjudeca o stemi, Inguntrul ordineforcavaleresi,Iucruitecrau relat clare, etd vreme la semnele cavalerilor se adiugat cele ale ordinului. Fie cé le contopeau cu ale lor, fie c& le paneau pe cupul scutului gi agezau seul pe crucea ordinului (Ex Ia cavaleri SE Stefan). Evident cf toate ordincle selgioase, miltae, 1 vile i bisercile au gist la rindul lor soluia pentru o stem propre. In plus breslele megtesugitegt sau diferitele cor- porati isi pteau vopsi stemele pe un stcag propriu arborat fn zilele de sirbitoate ale putrontilai desemnat de bres 8, Stemele oragelor. De obicei asezate pe fronsonul pri- iriilor si intrebuintate pe stampile sau pictate pe steaguri, a pistrat semnele primitive (mobilele din ve- borate la inceputuri de magistratii localitiilor. -a lungul vremii s-a impus necesitatca ca stema si aibi timbru o coroand murald, sugerand autonomia admi- nistrativi peste acea cuprindere a teritoriului, Numirul de crenele din coroana murali (7, 5, 3) disting importants administrativa a acestor locality n Carrot IX Descrierea stemelor ste stiut faptul eX fn heraldica franceza descri crea stemelor este denumiti blasouner. Desigur de-a lungul vremii.s-au impimantenit multe formule de descriere, adici de a propune (arita) in ‘mod detaliat ce desprindem din compunerea unei {n ordinea importantci heraldice a piesetor,figurilor, culo rilor, ce intr3 in alcatuirea aceluiinereg simbolic. Dupi parerea noastr3, mai intai Intregul de care po: rmencamt (stem) trebuie examinat cu atente, Ind seama la partie si clementele distinete ca si fngelegem felul tn cate a fost construitd si ginditiintreaga aleituire, ‘Atunci cind vorbim de steme complexe sau blazoane de rang regal, multitudinea de cimpuri, culori si tiguri ce intri in alcieairea intregului ne obligh a lua seama dac ste Intregul de bazi exist si alte scutur si eventual din: tre ele, care este piesa principalé sub aspect heraldic intrucit socotim ca fark de sorginte pentru stints heraldici Franga, propunem ca ordinea folositi si fie cea B-Horvath FLonin intrati fn wzanta curentifrancez’, adic mai inti se ana- lizeaza (prezinta) scutul mare (de baza) in toate detalile sale, dupi care se iain atengie descrierea eventualelor scu- tari mici, de gemul peste fot sau pest rae Pentru scutul mate observim sectiunile sale (da sunt), forma in care ele sunt determinate (in lungimea sau lagimea lor), de cate ori scutul se aratia fi taiat, sau dupa az, spintecat. Apoi vom constata daci exist, si daci da, cite, scu- turi mici aplicate pe fntinderea scutului mare. Functie de dimensiunea sectiumilor se va mentiona care dintre ele se intinde pe tot scutul spre ai conferi intfietatea. Abia apoi intra in atengie eventualele piri ce se despart din secfiu- nea generali Descrierea pieselor heraldicii se va face incepind cu cele mai onorabile, agezate in locurile de onoare ale scu- tului. Dupi ele vor veni si cclelalte elemente in ordine corespunzitoare, descriindu-le cu toaei atentia Nu vom uita design faptul ci intregul cere descriec- ordinea cimpurilor, iar figurile functie de 8 0 Figur’ in locul pe care-I ocupa. Daca scutul are age imima saen abime descrievea va incepe cu ele. La um scut scartelat vom mengiona daci figurile se 1 ‘peti in cartire sau dimpotrivl, Daci da, atunci se precizeaza figura din cartierele 1, 4, respectiv figura din catierele: Daci sunt figuri diferite in fiecare cartier, descrierea in conformitate cu ordinea cartierelor. La situafi- ile in care scartelarea este in forma erucii SE Andrei, inti se descrie figura de pe capul scutului si drept urmitoarea cea din piciorul sit (varful). Abia apoi urmeazi elemente- le agezate in latura dreapti si cea stingi. -80- I _ iwonerran Heantote up’ scut se ia in discusie coiful (culoare, agezare, form’), Dupi coif urn siilor) precum sia crestetului coiflui. Privitor la eregtet se va preciza daci figura propuss tul scutulai sau, capaci rol de simbol nou. Dincolo de eventaalele decoraii sau distinct se v specifica daca intregul este agezat in mantie sau pavilion. Apoi ne oprim atentia asupra devizei gia locului unde este plasata. Pentru a ingelege mai lesne cele de mai sus propu- nem citeva exemple, credem, limuritoare: -azi descrietea lambrechinilor (Ei- Hi sau nisin conginu- Figura 1. ~ tn timpul regaligi stema Frangei era: dazur a tis flews de lis dor” (scut albastra ca cerul ew trei lori de crini de aur) Figura 2, ~ Ecartelé au premier et quatreme de guewles, an second eta tox sieme d'or” (Seutscartelat,cartierul 1s 4 rosu, cartierul 2 si3 aur), <8Fuoniw Honvar a la bande Figura 3. — i’ dor” (un scutcu cimpul albastru ca ceral eu banda de aur), Figura 4, — d'or aw lion dazu, lampassé et armé de gueules; Pecu pose sur un manteau de guet— les dublé 'hermine et ange doy, some deta couronne de duc” 1p de aur cu un lew albastru cu. limba gi eusicd cu her= ghearele rosii; agezat pe o manta rosie cf ‘min ict ciucuri de aur, timbrati de o coroana de duce) Herald faite Stndza Sve Canrrouut X Cateva consideratii despre cea mai veche stemd a Tarii Romanesti in sensul in ¢ acest subject. Departe de intengia de a ne aropa ‘merite pe care mireurisim ci nu le avem, reintérim idea respectului sincer pe care fl purtim tuturor celor ce, demersul lor, au socotit de mare necesitate abordarea he raldicii autoltone atita cAti a fost ea prin vreme De accea nui vor repeta Iucruri spuse deja si adju- decate de sumedenia numelor prestigioase din domeniui mintit. Despre stemele rominesti, ba chiar despre bla- zoneria iunor ilustre failii princiare si boieresti exist luctati pe care, cum spuneam, le-am constltat sia ciror autori se bucurd de toatl preguirea noastra Faptul ci pentru intemeierea Tirilor Romanesti att invocat si cel mai adesea acceptat legendele legate de nas- terea acestor firi, nu presupune nimic anormal in sensul tunei posibile eradigii localefn substanta lor, legendele cu pricina par a ca peste tot in Iume, un griunte de adevar pe care ¢ suntem tentati a-l ageza sub o lupd neiertitoare. Ia urmi, in heraldica a cel putin dou dine ele, “Transilvania si Moldova, elementul central al legendelor per sisti sub semnul corbului, espectiv al bourulu, Abia la teo- ria cea arhidezbatuts a descSlecatuluiIerurile par a se area ‘oarecuim in afara unei Togici imediate sub aspect heraldic. [Lusind in considerare stema propusiidevesttul Richenthal jn croniea retipitet la 1483 tn Augsburg (ediia Anton Sorg), leu junnitace tidicat si incoronat pe scut argintiu, vom con. stata i seam cu cea publicats in mss, heraldic nr. 9227 din Biblioteca Nationali de la Viena sau cu cea din Codexul de la raga, imitind perfect copia din 1464 dup Rich Sma Vai ~ Vio Ms, 9227 (Ceroveden Stoo Voli’ dps ideal (Cemovede) Consid reprezentirile au fost rea lizate in maniev, sau sub influengi apuseana, maniena ce Jomina heraldica de secol XV, chiar dacs sunt atribuite tunci perioade mult anterioare. ae ivpeerran Henavore Poate lucrurile ar fi rimas asa, conferind autenticitate din partea 5 mobild centrala acvila, in variantele gtiute si publicate in ajoritatea cinjlor de specialitate Ei bine, in afara acestor reprezentir, apare in paginile arilor, recunoscutelor albume de heraldica din Occident cw totul al formula, surprinzstoare pentru majoritatea specialistilor gi, dupa cum stau lucrarile, destul de greu de neluat in seam’, Este vorba de scutul care pe fond auriu are drept mo: bile cele trei capete de negri (arabi?). S considerare de acelasi Ulrich von Richenthal, cronicar al conciliului de la Constanga, desfigurat intre 1414-1418, WALACHIA = SIT seve ions & +Crowolegia” L. Hulsins Cronica lui Richenthal devanseazi o ale3 prestigioa- si lucrare considerati de mulfi specialisti drept un reper solid de reald importangi tn Eval Mediu. Bste vorba de Cronolegia” lui Lavinius Hulsius, tipiritd in 1596, lucrare care expune aceeasi stem: scut auriu cu 3 capete de negri, drept stem’ pentru Valahia. Presupunem ci toate celelalte lucriri de heraldic& apa- srute dup cea a lui Hulsius n-au ficut decit si preia aceaset -cialigtilor doar stemelor Valahiei, ce at ca coma a fost lsat in 85Fronin Honvatn stemi, lucru ce impune luni heralditlor si specialigtitor romini siaibi o pozite (opyiune) fai de acest luc Cicion din, Sing sata heralded fn Romina” a x tului Dan Cemnovodeanu, o conchuzie pe care 0 considerim pertinent: yn conduzi, sma cx cape de aur, ni fn cronca lui Uh vo Richenthal sa perpetuat nota blazonl din Occident cain armerite ior roméne, espetva repre _2entre eisndse poi Europa peo desl defn ave eng fit (.,) de acca aint stm...) pit a diverse amare central ves-eurpene se vs bur neo de mai mutt notoitae sifu in ume cin oid continent nostra die nlhice... gi mai apo dad aes izvre ne ipsese a pe remea Iu iv, ru puter ti care ffs i Richenthal, ind nari fost delcexcusca tare repreentrihealice lexis i despre care respecionl autor sf aout cussing Pornind de la aceasta considerafie pe care o apr pertinenti si coroborand-o cu enungul destul de sec, dar concret al reputatului Sturdza-Siucesti privind stema cu am creionat tn fir, e drept, extrem de firav pe considerat ci ne-am putea axa, Heraldistul Seurdza-Siucesti parc ase detasa de voile care an concurat la invdlvorata disputi asupra subiectului: VA. Urechia, D.C, Peerescu, F. Virtosu, GH. Tomescu, Densusianu, Cezar Bolliac, B.P Hagdeu, C. Rezachievici IN. Tanagoca. Parte dintre acestia recunose posibilitatea ca amintitul [. Hulsius si fi canoscut bine situatia din tirile roménesti, Domnul Sturdza-Sauecestitrimite, aparent ne~ tra, ctitorul la familia de Doyen, carea detinat la randul iacestscut cu 3 capete de neg "Mare Sauda Siucys Heras, Sint, Bure 1974, p73 -86- Deepran Heaaupre Asociindu-se opinici d-lui A. Sace Cermovodeanu conchide: smo consider bin atdrstemelor din cronica sus amintts, edt x elor apace terior...) ealifcatil de apocrif, atta vreme cit nu cunoastem sursele documentare flosite de autori lor, find de presupus cd ei Sau servit totus de auunteizvoare i radii rae ta aca epoc™ Cel pusin in aceasti etapa am considerat ci genul acesta de armerii (scutul eu 3 capete de negra fost pre- zent in heraldica vest si central-curopeanit mai cu seam sub influenge legate de vestitele cruciade sau de Ordinul Cavalerilor Templicr. Chia dact infruntirile consumate pe pimantul stint Smpotriva mautilor ar motiva in prima instan{d un aseme= hea scut, socotim c¥ semnul, simbolul celor 3 capete de negri este mult mai adine si nu trebuie interpretat doar ca ‘© consecinfa a unor infrunciri de supratafa Revenind a subjirele fir de care pomeneam, un eventual capit il putea constitui informatia d-lui Cristian tits Popescu, consemnati in Iucratea_ Temper. Enunjul domniei sale este confirmat de scriei legate de Ordinal Templier ca side cele din arhivele Ordinului cum %, bunicul repuratului Hugues de Payns, anume ‘Tibaut de Payns si-a adjudecat oficial, in jurul anului 1100, un scutauriu ct 3 capete de neg Neavind niciun motiv a nu accepta aceasté posibi- litate, era de departe normal ca primul Mare Maestru al ordinului Hugues de Payns Sif: mostenit armoriile in cau- 23, Ei bine, lucrurile erau dintr-o dati mai incdleite cum teste cazul ati ‘Cernavodeanu , Stn arta heraldic fn Romania, Bucurege 197,p. 80Fronin Horvat nu se poate, Pani la acest amanunt hotirisem si parcurg, un drum sinuos, trecind prin multitudinea de legituri ale vechii invagituri Zalmoxiene gi tiramal Valahiei. [Ne referim desigur ls influengele pomenite de antici, ale vechilor scoliegiptene, ce inci pistrau imaginea intreitului fnfelept Hermes Tiismegists asupra strvechil scrieni(Invi- taturi) Bellagines, ale cltei ecouri se presupue a se fi pistrat mcar in perimetrul cilugiilor bess, in cuprindeea Vac? Indvazneati de-a dreptul, ca si nu spunem prea putin credibili la prima vedere, teoria aceasta putea micar si su _gereze o posibila legatura intre ul” (egipteanul) Hermes si fntreita sa recunoastere, pe de o parte si simnbo- Jul celor 3 capetefntunecate din stema Valahiei, pe de ata, Mai mult, de dragul frumusetii unei asemenea in puceam fi ca intreit simbol (Trismegistos) din vechiul Abidos prin Valahia side aici prin exodul caluggrului bess foan Casianal tunde in jurul anal: 400 d.Ch., ofese element pind la Marsilia, col Iugirul valah, dac’ vrei, invigatul 1 Casianul a intemeiat 0 «ab-bessia", adici prima abagie pe pamintul Prantei de Payns Lund in calcu! i faptul eX bunicul Ini Hague a crescut aproape de aceasta abatie si posibiltarea nu fi fost un cavaler obscur, ci unnl cu carte, asacum dealt a fostin mod cert nepotul sit, ulteriorul Mare Maestru, s-ar ffnfripat un stag de presupuneri mai mult decittentante. Si daca peste toate am accepta si ideca ci M.M. H. de Payns a avut in preajma st pe unul din membrii fmilici de Doyen, ifele $i aga destul de subtii puteau fi privite ea avind soarece” capete comune. SIN, Feier Zesteasragesc”, Bist, 2010, p. 230 -88 —QoOOOoOOO——=—=—=—=—=—=—_—_—_—_—_—_—_— Ee Iw nertan Heravvic $i totus miza ind una uviash, un asemenea lang putea, in cal mai bun caz, si presupun’ in yexport™ de stem din- spre Valahia Veche citre acest cavalri din Occident. Desigut de aici i pind la moivarea acceprri de citre Valuhia a nei steme oficiale cu 3 capete de negei ea cale king Evident, lucrurile puteau ramane ,inea” Bir rispun- edibil daci, observatia de foarte bun simp a d-lui novodeanu: find de presupus ce s-an servitttug de ante czvoare...” nu sat fi dovedit a avea 0 acoperite mai ult decit neastepati Documentul aflat in copie in Rezerva Secreté a Bibliotecii Vacicanuui Fond de Evhibitis, Buse 41, d. 72 consemneazi in cunoscutul afibet secret al templictlor un pasaj absolut surprinzator or giepen etter get te Aone adeten TARP be vo ves vhy aes hee a See Meta ee redo eee ere at Vakeiga BFA HYAVOAT AEs nema Wont tales ere Coa’ ya needbae 8 >e zeal sul ‘Tiadus din serierea templier’, secret, in lain’ Magis dicimus # VS. } nobilun GM. Re de Craon oratu Tia apud Fogara deventssecomitatum nobilo G. de Doyen qui in AD. 1124 -89-FLoxin Honvarn aot ciitas Tr epugraton ab CaM, de Pai ‘combi cum Clara nian eg O°. nb G. de Doyen ahcls. Vesrasdevts Pus i A.D. 1147. si de ach tx Tima romn pasjl ttre. pe PS co Bill GML RE. de Craon opr la Figg, rgninten Vsti init nbd Ge Doe care 1124 AD”. pn vgs la aupaea ti Tp print dela GM. FP. de Pays set suc trieape de neg Inpreund agin pe VS. st dele dejan ia fide O.T pe nb G. de Dope pent esi cu Clara ‘Alves people Pes x AD. 1147" rar f fost dest, din testa celoralte dow documente aflae in original tn aceeasiathivi secrets, mareurisirea te vremi poate realmente Lisa pe otice pasionat in do- meni fr grai™. miipgcay” pape wae Wey pent stcusec tated Teele Sey nell tea” eve Bev, ae Swoon bagenw seeagapen? cwpatavars seks weary ager Be ee Stay cyriegy epave | Ye Paggamv> YAS [ne itn Rin S Fn de Bs i Bre 6335 » Mate Maestr Rober de Craoa “Gilbert de Doyen Al Donna "Mare Mast Hugues de Pyns -90- Inprertar Henatpic Nos GM. A. de Perigord cum equitibus iinero apud Hierosolimae devertimus in Longocampus ubi Rado dix Fagaras Fra. G. de Doyen fils periciens vounuatem VS, Festa fide Margo Bucura bano Basarabis fia se inusit in A.D. 1239 Noi G.M. A’. de Perigord inpprent cu cavaleri, in drum spre Ierusalim am poposit in Camping, unde se cdsitreste Radu, duce de ul Fra”. G. de Doyen a Margo Bucura, fica banulti Basar in credinga noasrt amplinind planul VS. AD. 1239” si uematorul pete eee pees tine be auxapgayep & a. Gayioue iS. Fo de Ei Bie 644.113 > Nuntans te Rado, Raduus ds de Fogaras ium, Equi G. de Doyen nepotr, Quod GM. G, de Berjen. Con Lyon volun tae indulgentiam in Vlachia regen Hones conciliavit A.D. 1274". ‘Te aman pe tne Ra, Fl ui Rady duce de Figs [Nepot al cane G, de Doyen. ir Cons de a Lyon CM. Gilde Beau « meat asipra rela’ Ungar unos cite Vlas vrai plana tr AD. 1274. “Mare Maes Anand de Perigord Fratle Gilbert de Doyen, Mare Macstes Guilin de Beaujen 91Asa stand lucrurile nu-mi rmane decit i agez, dup puterile mele, ceea ce stim pani acum inte-o formuls cit de cit logics. Asemeni oricirei cronologii, ea pare la prima vedere seaci si putin impresionane®, chiar dact ascunde in dosul ei un adevar tulburitor de simplu: 4. La 1100 -Tibaut de Payns, bunicul lui H de Payns, supranumit si maurul din Gardille, etaleaz public scutul auriu eu trei capete de negri 2. intre 1118 (data la care este numit M.M, al O.T.) si 1124, H. de Payns foloseste aceste armorii mostenite. Odata cu caderea cetagi Tyr presupunem c (public il fnnobileazi pe Gillbert de Doyen, pentru fapte de arme strilucite, cedandu-i armeriile sale. De la aceasti dati H. de Payns va folosi un seut simplu avn doar cru cea pe el asemenca oricirui modest cavaler templier. 3.fn 1147, urmagul siu MM. Robert de Craon, trece {n frutea celor 140 de cavaleri care au refuzat si se imba ce la Marsilia, prin Fagiras, insotit de acclasi Gilbert ¢ Doyen, detinitor al scutului cu trei capete de negri. Este de presupus ci de la ultima comanderie din Ungaria au intrat in Transilvania, poposind, cum spune documentul, Ja Piigiras, Mai reiese din document ci G. de Doyen de- cide si rimani fn Figiras, cisitorindu-se cu tanara Clara, despre care putem presupune doar c& era catolich 4. in jurul anului 1168, se nagte Radu, pe care il vom considera de aici inainte Radu I fiul lui G. de Doyen gi al Clare, viitorul duce de Figaras 5. {n urul anului 1210 Radu descalect in Campulung unde, in , fncepe constructia ,Cloasterului” (Manistirea) care este gata ziditi la 1215 6.{n 1239, cateva comanderii templiete, sub comanda in mod oficial 2 i Inpeerrar He M.M. Armand de Perigord, inainte de a se imbarca la ma- ul mirii spre Constantinopol, poposese la Campulling, ‘Aici M.M, asistd la csitoria lui Radu, fiul li G. de Doyen ‘cu Margo-Bucura,fiica banului Basarab al Olteniei 7.La 1241 banul Basarab moare in Iupta cu ttari, fn ju raul lui 1242 se nayte Radu, fiul lui Radu I, duce de Figiras si nepotal cavalerului G de Doyen. La sBrsieul anuli moate Radi I, sogul Clarei. Aceasta sil lor fag din calea primejdici la Litovoi. Presupunem oeventual legit oficial intre Clara 51 Litovoi, altfel nu ne explick cum apare scutul sis cu dou labe de leu incrucisate in faimoasele armoriale occidentale Vie reproducene dup Comoe 8. Mai mule, la 1247, in diploma acordata de Be al IV-lea, cavalerilor ioaniti, apare consemnata restricria acestora de a se atinge de gara Ini Litovo 9, In 1274 M.M. Guillaume de Be in cadrul Conciliului de la Lyon, unde intra imediat dupa papa in cadrul_ ce monialului, devansind capetele incoronate prezente, intervinte in favoarea Valahici, respectiv in sensu celor planuite de Radu I, fiul lui Radu I, duce de Fagiras sincpot al lui G. de Doyen, 93.i ; Ivpeepran Henarpic Fionn Honvarn —____Iwpnerran Hens 10. Acesta, la 1290 descaleci asemeni tatilui sits la Campulung, purtind scutul mostenit pe filiera aminti~ 1, scut pe care in contextul evenimentelor tulburi de la ilor templieri, tl va de- iu-se independent. TABLOU CRONOLOGIC SELECTIV: Curtea Ungar’ gi sustineri ca semna drepe stema Valahiei, declaran, Se cuvin citeva observa} 111100 ~ Tibauc de Payns ig face eumoscutearmeril:seut cuS capete de neg a. Din punct de vedere heraldic, dincolo de d denga scutului cu trei capete de negei, se explicit de ce cronicile occidentale dau importanta stemei lui Litovoi Anil 1124 ~ Dups cucerieea cetii Tyr H. de Pays (dleinator a seul ndiscuie) cedeasx acest cu inobilind- Ipe Gilbert de Doye remarcat fi pt Ann 1 MAM, Robert de Craon insoge de 140 de cava b. intre data 1215, c% terminarea biserici din Campulung si documen- cul clin 1292 in care e pomenit Radu Negr-Vods, Am 1168 ~ Senate din cision G. de Doyen et Chit, Rada i au fost doi Radu-Vods, Cath dupa tacit apt e neg, amin- Anu 1212-0 ogi condi de oachim come de Sibi” sous pe in ajotoral oi Asan Boru buga fs drm ssemnénd in pisanie si in piatra plien i de G. de Doyen, poposese in Figiras. ic eae «avalerul G, de Doyen se cisitoreste eu Clara Aanl 1210 = Rad I descales la Campuling, fncepe constrctia biseriei eatolic, condue vreme amandoi aveau armors seand si acelasiscut cu tre capete doi pueau rimine in memoria popula Negru-Vodi Kara liu prizonier, Olena devine atl bor cc. Actul descilecirii n-a fost unul intimplator ci unul a sara tai degraba simbotic: Radu I descalect pe verti- An 1215 — Se tering biserica din Cimputung sub Rad I ypulung si Radu al T-lea Inscipia din biseice fre dol sn Mate Basiab Voivod si gos Tis Romina Blin. doo to Ia extremitatea Oltenied spre pe orizonta Campulung. Prin urmare, intemeierea Valahici beneficiaz’ de puterea simbolici a semnului eru- Incr cid oa destin i prea mi i, lucru deloe de negliat. Fool crestin Ral Ney Weve. cn asters -94- 95.Frown Honvarn auilor dela Adin 6723° (1215) invocati de Matci Basarab poartk data -1292- an regi in timp la Ras al I-lea (niseut la 1242), ‘Amul 1226 ~ Bela al 1V-lea este asocat la domnic eu menitea de a sguverna Teansivania, Ant 1227 Harz Membrokecerecoroane ungarepeathiepiscopuld Strigonins ponte a fnvemeia Episcopia de Milcovia, adied cetatea teuton Criciuna ~ Kreuzburg (C. ‘Auner ,Episcopia Milcovie’", Buciesti 1912). Se ponte constatac& acea ,Camania” se Tntindea la est {de Longochamp si in Moldova Anul 1239— M.A. Armand de Perigord in frantea unor caver ce ‘ait poposit la slkima comanderie din Ungaria, ere maint tn Transilvania si se oprese la Cammpalung, tunde Radu Ise cAsitoreste in lepea lor (atlic®) eu Marga-Bucura ica lu Basarab, Banl Olteniei Anal 1241 — Tavis slung primejdia cumans. Cade th Iupte Basarab, Banal Okeniei. Ramin stipini pe teritri cei amaiores terrae”: Litovol,Seneslan si Radu I (Often, Tstovoi se proclam ban, Anul 1242 ~ Se naste di efetoria lui Radu 1 eu Marga-Bucura, fio for Rada I-ea La sirsitlaceluasian moare iro ptt Rad Ano! 1243 — Mama, Marga-Bucura gi ful ef Radu al -ea fig a Titovoi. Acesta ii arboreazi propriile armeti: seut arginine don tae (gheare) de Te. Ant 1247 ~ Bela al IV-lea emite eumoscuta .Diplom’™ etre valeri joan. E Litovoi flat ncn tertorial de a vestde Ol Teta Diplome este reconfirmat de etre Papa Inocenti IV (1251) conform Hurmuzaki ,Documente pri= EEE Inorertan Henatote vitoare la istoriarominilor” vol, I, Bucuresti, doe: xc Anul 1274. ArclocConcilimmolde a Lyon, sinde M.M. Gulillaume de Beaujeau intervine in fj Sanciegs Sale 5h a Coroane! Ungarie! pentru 0 aticudine fivorabi- i citee Valabia. Este consilil fa care MM. G. de Beaujcau a inet in ceremonin Festi imediat dup Sanctitatea Sa muvcirisind prin aceasta recunoase rea pote! sie in Burop Au 1277 ~ Meare Bans Litovoi (N. Djuvara Thome Neti", Buewress, 2011, p. 19) i urmetzi Radu al He, fl fs Rad al doates Manga Bucura (confimndatcuThochomer). Anni 1280 ~ Se naste Basar, fil Ini Rad al Ie Anu 1290 Radu al l-leadescale’ (pe oxizontals) dinspre Olena 2 Cimpalung, purtind seutul auriy cu tei eapete dlenegr, mostemtede la Gilbert de Doyen. A fost po- sibs accase migcare pene eine tmp a fost cs Ladislaw al IV-iea Cuan (1290). De asemenen Inspre Porjle de Fer nivilese mongoli i Noga, Sntrerupind dominagis ungariasupra Banal de Severin. Constient de importanta elemental rel Bios, Radial II-lea susine realizatea biserici de ls Corbi de piste cu dublu hram si aleare de conte siuni difere. Astfl, scutal auria cu te capote de neg, devine stema Valaiei, pint cite vremea ha Basarab Amul 1310 ~ Moare Radu al tea gt urmes24 Basatab -unifica ‘orul cei i ilu de Mare Voievod (N. Djuvara ‘Thocomerius- Negr-tde", Bucutesti, 2011, p. 141) Anu! 1330 — Are Toe infruntarea de a Posada in ura rofteul siu de a recunoaste suzeranitaea coreane’ ungae,Anal 1359 FLomin Honvatiy Lupta se ds undeva pe defieul Jil sau pe Cerna = Timig [a intoareerea armatei condust de Carol Robett de Anjos cite casi Alexandr, fil Ini Basarab, cere patiarhulu de Constantinopole sf recunoasel dlomn aurocta Astel tema Tirii Romanest se Schimba gi tn Io- ful cual ea tet eapete de negr spate imagines stint a accilei, Totodses must mieropotital de ka Vicina lr Curtea de Arges, sub ctl de Mitropotie al Ungrovlahie! -98 inonerran Henacpic Bisiiocrarte seLecrivA F. Menestrier ~ La Véviae dy blo et Origine des aie Paris, 1674 ‘Michel Pastoureau ~ .0 iiiesinbelcd « Ev Metiy ecient Chisinau, 2004 CC. Leconteaux ~ .Melosne tle Chevalier an ene”, Pas, 1982 Les Grande Mais de VOndve du Temple, Paris Jacques Rolland 2004 Alain Demurger~ .Vieet mow de One dy Tempe", Pais 1989 d Neubecker ~ guido Hea York 2007 Robin Blair ~ Sos Heviliy”, Rosyth, 2002 ons 9”, Nex Maria Dogaru — ,Hershties Roméniei", Bucuresti, 1994 se pine seme ale Prvcpatelor Rowe”, Bucuresti 1935, $.D. Greceana mero file cu plane sc cables”, Bue alia ronda. Adele privitoae lta = “1900 C. Rezachioviei — Ste ci capt de ng lturaes une ged dln heralds wudneace™ Ansar... de istic...) 1976, p. 192- 213, A. Sacerdogeam ~ lid tn ect torte", Bucuresti, 1943 B.P-Hagdeu — sora etc arn din anele Dai XIV", Bucuresti 1873, LL Hulsins ~,Clologia i gue province sequent pagina nominate 9. ian -