Sunteți pe pagina 1din 34

Sistemul Cardiovascular – ROSS

Aspecte generale ale sistemului cardiovascular


 Transporta sangele si limfa de la si spre tesuturi
 Elementele ce alcatuiesc fluidele sunt:
o Celule
o Nutrienti
o Produsi de metabolism
o Hormoni
o Anticorpi
 Sistemul CV include:
o Inima
o Vasele de sange
o Vasele limfatice
 Inima pompeaza sangele prin sistemul arterial la o presiune semnificanta  sangele se
intoarce la inima la o presiune joasa, cu ajutorul:
o presiunii negative din cavitatea toracica din timpul inspirului si
o compresiei pe vene facuta de muschi
 Vasele de sange sunt aranjate a.i. sangele trimis de inima ajung rapid la o retea de vase
subtiri, inguste – capilarele – in sau in proximitatea tesuturilor in orice parte a corpului
o In capilare are loc un schimb bidirectional de fluid
 Fluidul = filtrat sanguin
 Transporta oxigen si metaboliti
 Traverseaza peretii capilari
 In tesut, acestia sunt schimbati pentru CO2 si produsi de metabolit
o Majoritatea fluidul ajunge la capatul distal/ venos al capilarului
o Fluidul ramas intra in sistemul de capilare limfatice  in cele din urma se intoarce in
fluxul sanguin  printr-un sistem de vase limfatice la jonctiunea VJI cu V Subclavie
o In mod normal, o mare parte din leucocite, parasesc sangele si intra in tesuturi  la
nivelul venulelor postcapilare
 In inflamatie o mare cantitate de leucocite urmeaza acest pasaj
 Arterele sunt vasele care transporta sangele la capilare
o Cele mai mici artere se numesc arteriole, asociate functional cu capilarele carora le aduc
sange
o Ele reguleaza cantitatea de sange ce ajunge in capilare
 Arteriolele, reteaua capialara si venulele postcapilare formeaza o unitate numita patul
microcirculatiei sau microvascular al tesutului
 Venele incep cu venulele postcapilare si colecteaza sangele de la patul microvascular si il
transporta catre inima.
 Exista 2 cai de circulatie al sangelui in corp:
o Circulatia Pulmonara = duce sangele de la inima  plamani  inima
o Circulatia Sistemica = duce sangele de la inima  restul corpului  inima

SISTEMUL CARDIOVASCULAR | 2 doggos and 1 human


 In general vasele de sange sunt aranjate in ordinea artere  arteriole  pat capilar 
venule postcapilare  vene, exista zone in care se poate interpune o venula/ arteriola intre 2
retele capilare  SISTEM PORTAL.
o Sistem venos portal = sistemul hepatic port + sistemul port hipotalamus – hipofiza
Inima
 Inima este asezata:
o Oblic
o 2/3 in partea stanga a cav. Toracice
o In mediastinul mijlociu:
 Spatiul intre coloana vertebrala
 Stern
 Diafragma
 Plamani
o Este inconjurata de un sac fibros = pericard
 Acesta inconjoara si inceputirile/ sfarsitul vaselor mare care pleaca/ vin la inima
 Prin pericard, inima e atasata bine la celelalte organe din cav. Toracica
 Inima este o pompa musculara care mentine curgerea sangelui unidirectionala
 Are 4 camere: AS, AD, VS, VD prin care trece sangele
o Camerele sunt delimitate de pereti si valve = previn trecerea sangelui in directia gresita
o Un sept inter-atrial si unul inter-ventricular separa partea stg. si dr. a inimii
o Partea Dr. pompeaza sange in circulatia pulmonara
 AD primeste sange prin VCI si VCS de la tot corpul
 VD primeste sangele de la AD si il pompeaza spre plamani pentru a fi oxigenat
 AS primeste sange oxigenat de la plamani prin venele pulmonare
 VS primeste sangele de la AS si il pompeaza la restul corpului prin artera Aorta 
duce oxigen la restul organismului
 Inima contine:
o Muschi cardia pentru a propulsa sange
o Un schelet fibros
 Contine 4 inele fibroase care inconjoara orificiile valvulare
 2 trigoane fibroase care conecteaza inelele
 Partea membranoasa a septului inter-A/V
 Inelel fibroase
 Alcatuite din tesut conjuctinv dens semiordonat
 Incercuiesc baza celor 2 artere, parasind inima (aorta si trunchiul pulmonar) si
deschiderile dintre A si V (orificiile atriventriculare stg. si dr.)
 Inelele ofera locul de atasare a cuspidelor tuturor celor 4 valve  sangele circula
intr-o singura deschidere prin orificii
o Partea membranoasa a septului IV
 Este o parte de tesut fara muschi cardiac
 Tesut conjunctiv dens cu o parte scurta din manunchiul A – V al sistemului
conducator al inimii
 Actioneaza ca izolator electric pentru inima
 Opreste trecerea libera a impulsurilor electrice de la A  la V
o Sistemul conducator

SISTEMUL CARDIOVASCULAR | 2 doggos and 1 human


 Initiaza si propaga depolarizari ritmice  contractii cardiace ritmice
 Alcatuit din celule Purkinje modificate conduc si genereaza impulsuri rapide prin
inima
 In oprirea totala/ instantanee a ritmului cardiac normal  oprirea brusca a
transportului sanguin  stop cardiac
 Sistemul conducator al inimii esueaza in a produce/ conduce impulsuri electrice
care ar fi declansat contractia si punerea in circulatie a sangelui
 E necesara executarea manevrelor de CPR si defibrilare imbunatatind sansele de
supravietuire
o Daca nu este tratata duce la moarte cardiaca subita
 Patologiile cardiace de ritm care sunt asociate:
o Tahicardie
o Fibrilatie
o Bradicardie
o Asistola
o Vascularizatia cardiaca
 Arterele coronare stg. si dr. ofera sursa arteriala de sange a inimii
 Au originea in partea initiala a aortei ascendente langa valvele aortice, incercuind
baza inimii
 Are ramuri care merg spre vf inimii
 Drenajul venos al inimii este facut prin cateva vene coronare  sinusul coronarian
(aflat pe fata posterioara a inimii)  AD
 Peretele inimii este alcatuit din 3 straturi: epicard, miocard, endocard
o Organizarea structurala este continua in interiorul A si V.
o Epicardul = stratul visceral al pericardului seros
 Adera la suprafata externa a inimii
 E alcatuit dintr-un singur strat de celule mesoteliale, tesutul conjunctiv de dedesubt si
tes. Adipos
 Vasele si nervii care incojoara inima se afala in epicard, incojurate de tes. Adipos
 Tes adipos captuseste inima in cavitatea pericardica
 Epicardul se reflecta posterior la nivelul vaselor mari intrand/ iesind ca strat parietal
al seroasei pericardice care captuseste fata interioara a pericardului care incojoara
inima si baza vaselor mari
 Astfel exista un spatiu virtual care contine un nivel minim de lichid seros( 15 – 50
ml) intre fata viscerala si parietala a pericardului seros  cavitate pericardica
 Este captusita de celule mesoteliale
 Patologia in care excesul de lichid (sange/ lichi pericardic) se acumuleaza rapid =
tamponada cardiaca
 Cauza:
 Traumatisme de contact/ perforante ale cav. Toracice
 Ruptura miocardica
 Pericardita
 Umplerea necorespunzatoare cu sange a cordului  moarte
 Tratament: pericardiocenteza

SISTEMUL CARDIOVASCULAR | 2 doggos and 1 human


o Miocardul
 Alcatuit din m. cardiac
 Principala componenta a inimii
 Miocardul A e mai subtire decat cel V
 A primeste sangele de la venele mari si il tirmite catre V
 Acest proces necesita o presiune joasa relativa
 Miocardul V e mai substantial mai gros
 Creaza o presiune mai mare pentru a pompa sangele in aorta/ artere pulmonare
o Endocardul
 1. strat intern de endoteliu si tesut conj. Subendotelial
 2. Strat mijlociu = tes conj. + Celule musculare netede
 3. Strat extern = tesut conjunctiv numit strat subendocardic
 E continuu cu tesutul conjunctiv al miocardului
 Sistemul conducator al inimii e aflat in stratul subendocardic
 Septul interventricular
o Este peretele dintre cele 2 V
o Contine muschi cardiac cu exceptia regiunii membranoase
o Endocardul captuseste toata fata septului
 Septul interatrial este mult mai subtire
o Cu exceptia unei zone fibroase
o Are o zona centrala de muschi cardiac
o Captusit de endocard la suprafata

SISTEMUL CARDIOVASCULAR | 2 doggos and 1 human


 Valvele inimii sunt alcatuite din tes. Conj. acoperit de endocard
o Valvele inimii se ataseaza la structura de rezistenta complexa a tesutului conj. Dens
semiordonat care formeaza inelele fibroase si incojoara orificiile ce contin valvele
o Fiecare valva e alcatuita din:
 Fibrosa
 Formeaza miezul valvei
 Are extensiile fibroase din tes. Conj. Dens semiordonat
 Spongiosa
 Tes conj localizat pe fata atriala sau spre sange a fiecarei valve
 Alcatuit din colagen si elastina aranjate “loosely” cu cantitati mari de PGly
 Absoarbe socul si vibratia asociata cu inchiderea valvelor
 De asemenea ofera flexibilitate si plasticitate cuspidei valvei
 In valvele arterelor Aortica si pulmonara, spongiosa e localizata pe fata cu sangele
si e numita = arterialis ??
o Corespunde tes. Conj. Lax localizat pe fata atriala a valvei AV (tricuspida/
bicuspida)
 Ventricularis este adiacenta suprafetei atriale/ ventriculare a fiecarei valve si e
acoperita cu endoteliu
o Are tes conj dens cu mai multe straturi de fibre elastice
 Valvele AV, ventricularis continua cu coarda tendinoasa = corzi fibroase
acoperite de endotelium
o Se extind de la marginea libera a valvei AV la proiectiile muscalare are inimii
= papile musculare
o Cuspidele valvelor sunt in mod normal = avasculare
 Mici vase de sange si muschi neted se gasesc doar la baza cuspidei
 Suprafata valvei e in contact cu sangele
 Valvele sunt suficient de subtiri pentru a fi hranite prin difuzie cu nutrienti si
oxigen

SISTEMUL CARDIOVASCULAR | 2 doggos and 1 human


o Patologie:
 Mai multe boli afecteaza valvele inimii  degenerarea lor prin calcifiere/ fibrozare
 malfunctionari ale inimii ca urmare a insuficientei sau stenozei orificiilor
valvulare
 Cunoscute sub numele boli cardiace ale valvelor includ:
 Boala reumatica cardiaca
 Endocardita vegetativa
 Degenerare prin calcifierea valvelor
 Stenoza valvei
 Calcifiere mitrala anulara
 Febra reumatica  inflamatia valvelor inimii = valvulita  se vascularizeaza
zonele foste avasculare (60-70% afecteaza valva mitrala si 20-25% valva aortica)
o Inlocuirea tesutului elastic cu mase neregulate de colagen  ingrosarea valvei
o Valvele devin rigide si neflexibile  se inchid/ deschid defectus

Reglarea intrinseca a ritmului inimii


 Contractia cardiaca este sincronizata de celule conducatoare cardiace speciale
o Muschiul cardiac se poate contracta ritmic fara nici o stimulare de la sistemul nervos
o Cordul se contracta eficient daca A si V se contracta coordonat
o Activitatea electrica autonoma si sincrona este initiata si propagata de sistemul
conducator al inimii(SCI)
 Rata de depolarizare a muschiului cardiac difera in parti diferite ale SCI
 Cea mai rapida rata e in A si cea mai lenta in V
 O unda de contractie in V incepe la vf. inimii  fortand sangele spre aorta si
trunchiul pulmonar
o SCI e alcatuit din 2 noduri – Sinoatrial si atrioventricular – si o serie de tracturi si fibre
conducatoare
 Impulsurile electrice sunt generate in NSA

SISTEMUL CARDIOVASCULAR | 2 doggos and 1 human


 Grup de celule musculare nodale specializate localizat langa jonctiunea dintre
VCS si AD
 Deoarece NSA are cea mai rapida rata de depolarizare  pacemaker-ul inimii
o 60 – 100 impulsuri pe minut
o Impulsul generat de NSA se transmite de a lungul inimii  NAV  schelet
fibros  fascicul His prin celulele musculare cardiace modificate = celule
Purkinje  ramuri drepta si stg.  ramuri subendoteliale = fibre Purkinje
o Elementele conducatoare pot transmite impulsuri de 4x mai repede decat
celulele musculare cardiace si singurele care transmit impulsuri de-a lungul
scheletului fibros
o Patologie = daca nodul NSA nu mai functioneaza  preia urmatorul centru de
automatism ca frecventa a impulsurilor = NAV = 50 bpm
 In stop cardiac complet cand conducerea impulusului catre V este intrerupta  V bat
la propriul ritm de 30 – 40 bpm = depolarizarea automata a fibrelor Purkinje
 Raspandirea undelor electrice prin miocard poate fi monitorizata prin EKG
 Se plaseaza electrozi la dif. pozitii la nivelul corpului standardizate si se
urmareste forma complexelor P – QRS – T
o Masoara diferente de voltaj intre diferite puncte ale corpului
o Ofera informatii despre modul in care, cand si cum se contracta inima
o Se pot urmari efectele medicatiei cardiace si se pot pune diagnostice
 Celulele musculare cardiace nodale in NAV si NSA sunt celule cardiace modificate
o Mai mici ca celulele cardiace A adiacente modificate
o Au mai putine fibre intercalare si nu prezinta discuri intercalare specifice
o Manunchiul AV, manunchiul de ramuri si fibrele Purkinje sunt alcatuite de asemenea din
celule cardiace modificate
 Sunt mai mari ca celulele cardiace V din jur
o Terminatiile ramificatiilor SCI se termina prin fibre Purkinje
 Celulele cardiace care alcatuiesc fasciculul lui His au originea la nivelul NAV, traverseaza
scheletul fibros al inimii  se ramifica pe ambele fete ale septului interventricular  se
termina ca fibre Purkinje in peretele V
o Celulele care formeaza fibrele Purkinje sunt mai mari ca cel miocardice V
 Au miofibrilele aflate la periferia celulei
 Nucleii sunt rotunzi si mai mari decat ai cel miocardice
 Din cauza marimii mari  nuclei nu sunt inclusi mereu in sectiune
 Discurile intercalate sunt prezente in fibrelePurkinje
 Variaza in fucntie de pozitie
 PAS+
 Au mult glycogen  apar omogene palide in H&E si alte coloratii
 Dat continutului mare de Gly sunt mai rezistente la hipoxie
Reglarea sistemica a functiei inimii
 Inima se contracta independent de orice stimulare nervoasa
 Ritmul spontan al inimii poate fi modificat de impulsuri nervoase de la SNA S/ PS
o Nervii autonomi nu initiaza contractii in celulele cardiace musculare, ei regleaza ritmul
inimii = efect cronotopic – in functie de nevoile fiziologice de moment
 Rezerva de nervi PS au originea in n. X

SISTEMUL CARDIOVASCULAR | 2 doggos and 1 human


o Fibrele PS presinaptice fac sinapsa cu n. postsinaptici din inima
o Fibrele postsinaptice scurte se termina principal in NSA si NAV, dar si in arterele
coronare
o Eliberarea Ach 
 scade HR = bradicardie
 Scade forta de bataie a inimii
 Contracteaza vasele coronariene
 Rezerva de fibre presinaptice S care actioneaza la nivelul inimii are originea in coarnele lat
ale MS in T1 – T6.
o Ei conduc semnale electrice la corpii celulari ai n. postsinaptici aflati in ggl. latero-
vertebrali cervicali si toracici
 Fibrele postsinaptice se termina la nivelul NSA si NAV  miocard si traverseaza
epicard  arterele coronariene
 Componenta S duce la tahicardie + creste forta de contractie
 Stimularea S duce la dilatarea vaselor coronariene
 Forta de contractie si HR pot fi regulate de hormonii circulanti si alte sustante
o MSR secreta hormonii A si NA/ E si NE  ajung la inima prin artele coronare
 Activarea receptorilor β1 de catre E si mai putin de NE duce la cresterea fortei de
contractie a inimii = efect inotropic + si cresterea HR = efect cronotopic +
 Alte substante cu acelasi efect:
o Ca+2
o Hormoni Tyr
o Cafeina
o Theofilina
o Glicozidul cardiac digoxin
 Toate aceste substante cresc [Ca+2]i
 Substantele cu efect antagonist au efect inotropic/ cronotopic – asupra muschiului
cardiac
 Propranolol
 Blocatori de pompe de Ca
 Scad HR si forta de contractie
 SNC monitorizeaza TA prin receptori specializati aflati in SCV
o Receptori care ofera inf pe cale aferenta despre TA se afla in peretele vaselor mari langa
inima si in inima
o Informatiile primite de la receptorii TA sunt interpretate si se declanseaza reflexe
fiziologice
o Receptorii:
 Baroreceptorii
 Receptori de presiune-mare
 Localizati in sinusul carotic si arcul aortic
 Receptorii de volum
 Receptori de presiune-joasa
 In peretele A si V
 Presiunea sanguina centrala
 Ofera SNC informatii despre distensia cardiaca

SISTEMUL CARDIOVASCULAR | 2 doggos and 1 human


 Chemoreceptorii
 Modificari in O2, CO2 si pH.
 In corpii carotici si aortic la bifurcatia ACC si in arcul aortic
 Corpii carotici
o Alcatuite din grupuri iregulate si corzi de celule epiteloide
o Au o bogata inervatie
o Elementele neurale sunt: aferente si eferente
 Corpii aortici sunt asemanatori cu cei carotici
 Ambii receptori se afla integrati in arcuri reflexe si adjusteaza rata cardiaca si respiratorie
Aspecte generale ale Arterelor si Venelor
Straturile peretelui vascular
 Peretii arterelor sunt alcatuite din 3 straturi numite tunici si dinspre lumen spre ext sunt:
o Tunica INTIMA
 Cel mai intern strat
 Are 3 componente
 1. Un strat de ep. scuamos = endoteliu
 2. Lamina bazala
o COL
o PGly
o Gly
 3. Stratul subendotelial
o Tes conj lax
o Cu unele elemente rare de CMN (cel netede musculare)
o In artere si arteriole are un strat subtire de fibre elastice numit = membrana
elastica interna = LEI
 Fenestratiile permit substantelor sa difuzeze prin straturi si sa ajunga adanc in peretele
vasului
o Tunica MEDIE
 Stratul mijlociu e alcatuit in principal din straturi circumferentiale de CMN vasculare
 In artere = e gros si se intinde de la LEI la membrana elastica externa = LEE
 LEE separa tunica medie de adventice
 Cantitati variabile de elastin, COL III, PGly se afla interpuse intre CMN
 Straturile elastice pot fi fenestrate si aranjate concentric
 Toate componenentele MEC al tunicii medii sunt produse de CMN
o Tunica ADVENTICE
 Cel mai extern strat
 Alcatuit in principal din fibre de COL asezate long
 Elementele tes. conj se unesc gradual cu elementele tes. lax din jurul vasului
 Tunica adventice variaza in grosime de la subtire  groasa = componenta majora a
vasului
 Mai poate contine un sistem de vase numite VASA VASORUM  duce sange la
peretii vasculari grosi care nu pot fi hraniti prin difuziune
 Histologic, tipurile dif. de artere si vene se diferentiaza prin grosimea peretilor celulari si
diferenta din compozitia straturilor

SISTEMUL CARDIOVASCULAR | 2 doggos and 1 human


Endoteliul Vascular
 Sistemul circulator e alcatuit din 100.000km de vase de diferite dimensiuni care sunt tapetate
de un singur tesut unistratificat numit endoteliu
 Endoteliul e format din:
o Strat continu de celule turtite, elongate si poligonale = cel endoteliale care sunt aliniate cu
axa lor lunga in directia in care curge sangele
 Pe fata luminala ele exprima molecule de adeziune de suprafata si receptori
 LDL-R
 Ins-R
 His-R(HT-5)
 Au rol important in homeostazia sangelui
 Proprietatile functionale se modifica in conditii functionale diferite
 Acest proces cunoscut sub numele de activare endoteliala e responsabil de anumite
patologii vasculare precum ateroscleroza
 Activatorii endoteliali includ:
o Ag bacteriali/ virali
o Citotoxine
o Produsii complementului
o Produsi lipidici
 Celulele activate endoteliale exprima noi factori de adeziune celulara si produc
diferite clase de citokine, limfokine si vasoconstrictori/ dilatatori moleculari, dar
si factori ai coagularii
 Cel endoteliale sunt participanti activi intr-o varietate de intercatiuni dintre sange si tesutul
conjunctiv adiacent si sunt responsabile pentru multe proprietati ale vaselor
 Proprietatile includ:
o Mentinerea unei bariere selectiv permeabile
 Permite miscarea selectiva a mol mici si mari din sange la tesuturi sau invers
 Aceasta miscare e legata de dim moleculei
 Endoteliul e permeabil pentru moleculele mici hidrofobe = solubile in lipide si pentru
O2 si CO2 care traverseaza usor bariera bilipidica a membranei CE  difuzie simpla
 H2O si subst hidrofile nu difuzeaza liber prin peretele CE
 ele sunt transportate activ cu proteine transportor si eliberate in spatiul
extracelular = transport transcelular
 mai pot fi trecute prin spatiul intercelular prin zonula occludens = transport
paracelular
 Transportul transcelular utilizeaza numeroase vezicule de pinocitoza ( transport
indep. De clatrina) pentru a transport substantele impreuna din sange in celula
 Unele molecule (ex: LDL, colesterol, trans-ferin) sunt transportate prin
endocitoza mediata de receptori (transport dependent de clatrina  care foloseste
receptori speciali de suprafata
 In unele vase moleculele mari sunt transportate prin fenestratii visibile la MET
o Mentinerea unei bariere nontrombogenice intre trombocite si tes subendotelial se face
prin sinteza de anticoagulanti(ex: trombomodulina) si antitrombogenici(ex:NO)
 NO reguleaza homeostazia prin:
 Vasodilatatia vasului sanguin

SISTEMUL CARDIOVASCULAR | 2 doggos and 1 human


 Inhiba adeziunea monocitara pe CE disfunctionale
 Mentin un mediu antiapoptotic si antiproliferativ
 Este sintetizat de eNOS (endothelial nitric oxide synthase)
o O enzima dependenta Ca+2
o Oxideaza L-Arg
o Actioneaza printr-o proteina G
 CE sunt mereu supuse unui stres de forfecare (shear stress)  duce la sinteza unui
stimulator de eNOS = VEGF (Vascular Endothelial GF)
 Duce la multe modificari structurale si functionale
 Odata NO produs difuzeaza prin MB a CE in media vasculara si se leaga GC in CMN
 Creste [GMPc]i  scade [Ca+2]i  relaxare musculara
 NO este o molecula de semnalizare in multe patologii si procese fiziologice
o Este un factor anticoagulator in cond fiziologice
o Supraproducerea  inflamatie
o Este un NT potent in SN
o Contribuie la apoptoza
o Inflamatia intre articulatii, plamani si “gut” din cauza supraproducerii locale
de NO
o Recent, inhibitorii NO sunt utilizati in managementul bolilor inflamatorii
o Stresul metabolic in CE contribuie la relaxarea CMN
 Factorii endoteliale de relaxare = PGI2
 Inhibitor de agregare a trombocitelor
 Se leaga la R de pe CMN
 Stimuleaza PKA activata de AMPc  fosforilarea MLCK + inhiba activarea
complexului Ca-CaM  relaxarea ca urmare a modificarii [Ca+2]
 Factorul endotelial al hiperpolarizarii (EDHF) = factor de relaxare CE
 Actioneaza pe pompele K dep. de Ca  hiperpolarizare CMN  relaxarea lor
o Endotelinele produse de CE vascular joaca un rol imp in roluir fiziologice si patologice
ale mecanismelor SCV
o Vasoconstrictia (contractia CMN) in tunica medie a arterelor mici si arteriole reduce
diametrul luminal si creste rezistenta vasculara
 Creste TA
 In trecut se credea ca e indusa in principal de hormoni si de impulsurile nervoase
 Azi se stie ca rolul f important e al factorilor derivati de CE
 Membrii familiei Endotelinei = peptide de 21 de aa produse de CE = cele mai
potente vasoconstrictoare. Are 3 membrii:
o ET-1, ET-2, ET-3
o Actioneaza ca factori paracrini si autocrini asupra CE si CMN
o ET-1 este cea mai potenta si interactioneaza cu R-ETA din CMN vasculare
 Exprimarea crescuta genetica a ET-1 este asocitata cu multe patologii
 HTA sistemica
 HTA pulmonara
 Insuficienta cardiaca congenitala
 Toxina = sarafotoxina = are homologie cu ET-1
 Leaga R-ETA  vasoconstrictie coronara

SISTEMUL CARDIOVASCULAR | 2 doggos and 1 human


 TXA2
 PG-H2
 TXA2 e sintetizata din PH-H2
o Scade rata productiei NO
o Inactiveaza NO prin anionul superoxid  constractia CMN vasc

Artere
 Traditional artele se clasifica in 3 clase bazat pe marimea tunicii medii
o Arterele largi/ elastice  aorta, a. pulmonara
 Ramurile lor mari: ACC, TBC, ASbClv, AIC
o Arterele medii/ musculare
 Majoritatea arterelor cu nume din corp
 Dificil pentru unele de a le clasifica pentru ca au aspecte apropriate/ intermediare
 Mai putin de 5 lamele de CMN in medii  artere mici
o Artere mici/ arteriole
 Arterele mici au intre 8 – 4 straturi de CMN
 Arteriolele au 2 – 3 straturi de CMN
Arterele largi/ elastice
 Au lamele multiple elastice in peretele lor
 Dpdv functional joaca rol unui tub de conducere
o Faciliteaza curgerea neintrerupta si uniforma a sangelui
o V se contracta in sistola  sangele se misca prin artere si ramurile lor + extinde
circumferinta arterelor mari elastice = tensiune
 Distensia este totusi limitata de fibrele de COL in tunica media si adventice
 In timpul diastolei  nu exista presiune generata de V, distensia arterelor elastice 
reculul elastic pastreaza TA sanguina si curgerea sangelui in vase

SISTEMUL CARDIOVASCULAR | 2 doggos and 1 human


 Reculul initial trimite sangele in ambele directii ( si in sens invers directiei
normale de curgere)
 Curgerea sangelui spre inima  se inchid valvele aortic si pulmonare  se
mentine fluxul sanguin de la inima spre periferie
 Tunica INTIMA
o Groasa
o Strat de CE cu Lamina Bazala
 Celulele sunt plate, elongate, cu axa lunga || cu directia de curgere
 CE sunt unite de jonctiuni stranse (zonule occludens) si GAP
 CE au incluziuni sub forma de bastonas = corpii Weibel-Palade presente in
citoplasma
 Sunt dense la MET
 Contin FvW si P-selectina
 FvW cand e secretat se leaga de F VII joaca un rol imp. in aderarea plachetelor la
locurile de injurie endoteliala
o Ac anti-FvW = marker immunohistochimic pt identificarea tumorilor derivate
din CE
 P-selectin e implicat in recunoasterea neutrofile-CE  diapedeza din sange in tes.
conj adicent
o Stratul endotelial al tes. conj. in arterele elastice contine fibre COL si elastice, ocazionale
macrofage
o Limitanta Elastica Interna = LEI  nu e identificabil pentru ca poate fi unul din multele
straturi elastice ale peretelui
 Este cel mai intern strat elastic
 CE participa in integritatea functionala si structurala al peretelui vascular
o Produc agenti vasoactivi  vasoconstrictia/dilatatia stratului de CMN
 Tunica MEDIE
o straturile de CMN sunt separate de lamele elastice
o este cel mai gros strat
o Elastina = lamele fenestrate/ intre CMN  aranjate concentric
 Fenestratiile favorizeaza difuziunea prin peretele arterial
 Numarul straturilor este corelat cu TA si varsta
 La nastere aproape ca nu exista in aorta
 La adult  40 – 70 lamele elastice
o In cei cu HTA nr. si grosimea lor creste
o CMN vascular = aranjate in straturi
 Aranjate intr-un pattern sprial in jurul axului lung al vasului  in sectiune
transversala a vasului ele vor aparea circulare/ sectiune longitudinala
 Au aspect fusiorm, elongat
 Au lamina externa, dar nu si cand sunt unite prin jonctiuni GAP
 Fibroblastele NU sunt prezente in tunica medie
 CMN sintetizeaza toate elementele MEC
 Ca raspuns la Factorii de Crestere (PDGF, FGF) produsi de CE, CMN
prolifereaza si migreza in INTIMA
o Important in ateroscleroza si repararea peretelui vascular

SISTEMUL CARDIOVASCULAR | 2 doggos and 1 human


 Fibrele COL si subst. fund.
 PGly sunt sintetizate si secretate de CMN
 Tunica ADVENTICE
o Este un strat subtire de tes. conj.
o Mai putin de ½ din grosimea tunici medii
 Fibre de COL si elastice formeaza o retea laxa de fibre elastice mai putin organizate
decat tunica medie
 Fibrele de COL previn distensia excesiva a peretelui arterial peste limitele fiziologice
in timpul sistolei
o Fibroblasti si macrofagele sunt principalele celule ale adventicei
o Vasa vasorum = ramuri mici arteriale, retea capilara si venule similare
o Nervi vasorum = “nervi vasoconstrictori” = fibre postsinaptice nemielinizate
 Elibereaza NE ca NT  se ingusteaza lumenul
o Rolul vasa vasorum este de a duce nutrienti si O2 la ½ exterior al peretelui la care nu
ajung prin dif. substantele + preluarea metaboliti
 Lipsesc la arterele cu ami putin de 30 de lamele elastice
 Exista o corelatie intre densitatea crescuta de vasa vasorum si aterosclezora
 Impactul hemodinamic  TA crescut, pO2 scazut si [LDL] crecut

Artere Medii/ musculare


 Au mai mult CMN si mai putine fibre elastice decat cele anterioare
o LEI evidenta (diagnostic histologic +)
o LEExt evidenta
 Tunica INTIMA
o Strat de CE cu LB
o Strat subendotelial de tes. conj. si LEI proeminenta

SISTEMUL CARDIOVASCULAR | 2 doggos and 1 human


 In unele artere, stratul subendotelial este atat de slab dezvoltat ca LB pare ca face
contact cu LEI
 LEI apare bine definit si ondulata/ crenelata  din cauza contractiei CMN
 Grosimea tunicii intime variaza cu varsta si alti factori, e foarte subtire
o La adultii tineri, tunica intima e 1/6 din grosimea peretelui
 La adultii imbatraniti  intima e groasa din cauza depozitelor de lipide
 Tunica MEDIE
o Alcatuita aproape in totalitate din CMN vasculare si putin amterial elastic
 Fibre de COL rare
o CMN sunt aranjate in pattern spiral in peretele arterial  mentin TA
o Nu exista fibroblaste in acest strat
o CMN au un start de LE si la zonele jonctiunilor GAP
o CMN produce MEC:
 COL, elastina si subst. fund.
 Tunica ADVENTICE
o Relativ groasa
o Separata de medie de LEE
o Contine fibroblasti
o Fibre de COL
o Firbe de elastina
o +/- tes adipos rar
o Fibrele de COL sunt primele componente de MEC
 Fibre adiacente tunici medii la fel ca LEE
o Nervi si vase mici calatoresc prin tunica medie adiacente vaselor muscualare ca vasa
vasorum

SISTEMUL CARDIOVASCULAR | 2 doggos and 1 human


Artelete mici si Arteriole
 Cele 2 se diferentiaza dupa nr. de CMN in tunica medie. Peste 5 straturi CMN  artere mici,
intre 2 – 4  arteriole
 Tunica INTIMA are LEI
o LEI nu e prezent la arteriole
o CE sunt unite cu jonctiuni GAP intre ele si cu CMN din medie
 Tunica ADVENTICE este destul de subtire, greu de diferentiat si se imbina cu tes. conj,
adiacent
 Arteriolele
o Controleaza fluxul de sange catre reteau de capilare prin contractia CMN
o Joaca rolul de regulator al fluxului
 Contractia CMN  creste rezistenta vasculara  opreste complet fluxul spre
capilare
 Ingrosarea CMN la baza ramificatiilor capialrelor = sfincter precapilar
o Majoritatea capilarelor se pot dilata intre 60 – 100% din diametrul initial
o Pot mentine o contractie de 40% pe termen lung
o Cresterea sau scaderea resistentei are efect de lunga durata direct pe fluxul sanguin si TA
sistemic
 Trimite sangele unde este neceasar
 In alergat  sange catre muschii locomotori si reducerea fluxului catre viscre
 Dupa mese  reversul este adevarat
Capilarele
 Sunt cele mai mici vase de sange, uneori mai mici in diametru decat hematiile
o Formeaza patul vascular
o Permit gazelor, metabolitilor, rezidurilor de metabolism sa traverseze peretele

SISTEMUL CARDIOVASCULAR | 2 doggos and 1 human


o In total reprezinta peste 100.000 km de capilare
o Ele sunt alcatuite dintr-un singur strat de CE si LB
o Formeaza un tub suficient de larg sa treaca un singura hematie
 In multe capilare hematiile se pliaza ca sa traverseze  difuzie minima de gaze si
nutrienti
 La MET apar ca si cand ar fi facute dintr-o singura CE sau parti din mai multe
 Datorita peretilor lor subtiri si adiacenta cu celule metabolic active, capilarele sunt
adaptate pentru schimbul de gaze si metaboliti intre celule si fluxul sanguin
 Ratia dintre Volumul capilar/ Suprafata endoteliala si grosime  favorizeaza
deplasarea prin perete
Clasificarea capilarelor
 Sunt 3 tipuri diferite de capilare:
o Continui
o Fenestrate
o Discontinue/ sinusoidale
 Variaza in functie de tipurile diferite tesuturi si organe  pe baza morfologiei capilarele se
clasifica ca mai sus
 Capilarele CONTINUE
o Ex: tes. conj, tes. muscular cardiac/ scheletic/ neted, piele, plamani si SNC
o Sunt caracterizate prin endoteliu vascular neintrerupt care se afla pe LB continua
 CE au organitele comune
 Cativa microvili scurti pe Suprafata luminala
 Corpi densi legati de membrana
 Numeroase vez. De pinocitoza la pol apical si bazal
 Vez au 70 nm in diametru
 Joaca rol in transcitoza
o La MET ele apar ca 2 membrane ce incapsuleaza un lumen de citoplasma care poate
include un nucleu
o CE sunt unite prin jonctiuni stranse care se pot vedea in sectiunile transversale ale
capilarelor
 Permit pasajul moleculelor sub 10 kDa
 Capilarele FENESTRATE
o Se gasesc de obicei in glandele endocrine, locurile unde au loc de obicei absorbtia =
vezicula biliara, rinichi, pancreas si intestin
o CE au numeroase fenestratii (70 – 80 nm) = canale de a lungul peretelui vasului
o LB e continua
 Se afla deasupra fenestratiilor si pe suprafata bazala a membranei
o CE au numeroase vezicule de pinocitoza = ele se deschid la un pol si se continua pana la
polul opus cu un strat subtire de citoplasma, adevarate tunele prin celule
o O fenestratie poate un strat subtire ne-membranar numit diafragma la nivelul deschiderii
 Are forma unei roti de carusel cu axul central si 14 gap-uri intre “spite”
 E format de glicocalixul inclus anterior in vez de pinocitoza
 Loc de transport la nivelul CE = pori de filtrare
 Nu permit pasajul liber al plasmei ca in capilarele sinusoide

SISTEMUL CARDIOVASCULAR | 2 doggos and 1 human


o Cele din tractul gastro-intestinal si vezica biliara au mai putine fenestratii si perete mai
gros cand nu are loc absorbtia
o Modificarile ionice din tesutul conj adicent cauzate de solvitii absorbiti stimuleaza
pinocitoza
 Capilarele DISCONTINUE/ SINUSOIDE
o Ex: ficat, splina, maduva osului
o Sunt mai mari in diametru si neregulate ca forma
o CE vasc au deschideri mari intre celule si in citoplasma si permite pasajul proteinelor
plasmei sanguine
 Au o LB discontinua
 Variaza de la organ la organ si include celule speciale
 Cel. Kupffer (macrofage stelate) si celuleli Ito (acumuleaza vit. A) se afla asociate
cu CE vasculare din sinusurile hepatice
 In splina  aspect fusiform specific cu gap-uri intre ele
 LB partial sau complet absenta

 Pericitele
o O populatie de cel stem mesenchimale nediferentiate asociate cu endoteliul
o Pericitele = celulele Rouget
 Ele inconjoara intim capilarul, cu procese citoplasmatice acoperite de LB continua cu
cea a endoteliului
 Sunt contractile si controlate de NO produs de CE
 Exista dovezi ca pot modula fluxul sanguin in patul capilar (ex: creier)
 Ofera suport, comunicare fizica, chimica bidirectionala pt CE
o Prezinta aspecte histologice precum cele ale cel. stem nediferentiate mesenchimale
 Nucleu mare
 Bogat in heterocromatina
o Experimentele au aratat ca semnalele din mediu pot modula
 Proliferarea
 Capacitatea de migrare
 Si diferentierea pericitelor in diferite tipuri celulare, inclusiv cel. adipoase, fibroblasti,
osteocite, CMScheletice
o In angiogeneza si repararea vaselor, pericitele dau anstere CE si CMN

SISTEMUL CARDIOVASCULAR | 2 doggos and 1 human


 Direct implicate in patogeneza bolilor vasculare = retinopatie diabetica/ tumori
angiogenetice
 Diferentierea necontrolata  hemangiopericitoma = poate aparea oriunde exista
capilare
Aspecte functionale ale capilarelor
 Vasomotilitate + densitatea retelei capilare = rol important in aspectele functionale
 Fluxul sanguin e controlat prin semnale locale si sitemice
o NO si pO2 scazut  CMN se relaxeaza  vasodilatare  flux sanguin crescut  creste
TA  plasma ajunge in tesuturi  edema periferica
o Eliberarea de factori endoteliale, semnalele SNA si eliberarea NE din MSR  contractia
CMN  vasoconstrictie  scade fluxul sanguin prin patul capilar  scade fluxul 
creste absorbtia de fluid in tesut  se intampla in pierderea de sange majora  previne
socul hipovolemic
 Densitatea capilara determina suprafata de schimb
o Legata de activitatea metabolica a tesutului
o Bogata in: ficat, rinichi, CMC/ CMS
o Tesutul dens conjunctiv e mai putin activ metabolic si are o retea capilara slab dezvoltata
Sunturi arterio-venoase
 Ofera rute directe intre arteriole si venulele post-capilare, suntand capilarele
 In genere patul microvascular are ordinea: arteriole  capilare  venule
 Cand aceasta ruta e suntata avem = Anastomoze arterio venoase/ sunt AV
o In pielea buricelor degetelor, nasului, buze si in tesutul erectil: clitoris/ penis
o Sunt rasucite
o Au strat de CMN relativ gros
 Arteriola suntului AV e incojurata de o capsula de tes. conj. si e bogat inervata
o Contractia unui sunt nu blocheaza fluxul sanguin  trimit sangele spre un pat capilar
o Relaxarea CMN sunteaza paturile vascualre si trimite sangele catre o venula postcapilara
 Au rol in termoreglare la surpafata corpului  contractand sunturile AV fluxul ajunge la
capilarele de la Suprafata sangelui/ la corpora venosa = erectie
 Meta-arteriolele permit unei cantitati de sange sa treaca mai direct dinspre artere spre vene
o Capilarele pornesc din arteriole si metaarteriole
o Capilarerele nu au CMN proprii in perete, dar sfincterul precapilar e la originea
metaarteriolei din arteriola  controleaza cantitatea de sange spre patul vascular
Venele
 Tunicile venelor nu se disting la fel de bine ca cele ale arterelor  traditional se separa in 4
categorii pe baza marimii:
 Venule = Diametrul sub 0.1 mm
 Postcapilare
 Musculare
o Vene mici = diametrul sub 1 mm
o Vene medii = majoritatea venelor cu nume = diametrul mai mic de 10 mm
o Vene mari = diametrul peste 10 mm
 VCS, VCI, Vena porta
 Chiar daca venele mari si medii au 3 tunici = ele nu sunt la fel de evidente ca la artere

SISTEMUL CARDIOVASCULAR | 2 doggos and 1 human


 De obicei venele circula impreuna cu arterele in m.v.n. si asfel compararea histologica ne
ajuta sa le identificam
 Lumenul venelor este de obicei mai mare comparat cu grosimea peretelui
o Are forma ovala, alungita
o Au valve
 Flapuri semilunare
 Tes conj la mijloc
 CE la suprafata
Venelule si venele mici
 Aduna sange de la reteau de capilare
 Endoteliu aflat pe LB
o Locul principal de actiune al agentilor vasocactivi ca Histamina si HT-5
 Extravazarea plasmei
 Diapedeza leucocitelor  inflamatii/ alergii
 Venulele postcapilare ale nodurilor limfatice participa in migrarea transmurala a
limfocitelor din lumenul vascular  tesutul limfatic
 Pericitele
o Formeaza legaturi cu aspect de umbrele (cred ca se refera la bratele care tin panza) cu CE
o Legaturile promoveaza proliferarea si supravietuirea mutuala
 Ambele sintetizeaza si impart LB, sintetizeaza LB, GFs si comunica prin jonctiuni
stranse si jonc GAP
 Acoperirea pericitelor e mai extinsa in venulele postcapilare decat in capilare
o Venule cu endoteliu inalt (HEVs)
 Au celulele cuboidale, nu plate  de aici numele
 Se gasesc in toate organele limfatice secundare (cu exceptia splinei) precum:
 Noduli limfatici
 Amigdale
 Confluente limfatice
 Abilitatea de a recruta cantitati mari de limfocite
o Se observa des traversand membrana HEVs
 La MET prezinta:
 AG proeminent
 Poliribozomi si RER abundenti/ extinsi  rol secretor  prezinta vezicule
secretorii
 Corpi multivesiculari, vezicule de transport, corpi Weibel-Palade
 Venule musculare
o Distal de postcapilare
o Aproximatix 0.1 mm
o Au tunica medie
 1 – 2 straturi de CMN
o Tunica adventice subtire
 Venele mici
o Continuari ale venulelor musculare
o Diametrele variaza intre 0.1 – 1 mm
o Au toate cele 3 tunici

SISTEMUL CARDIOVASCULAR | 2 doggos and 1 human


o Tunica medie are 2 – 3 straturi
o O tunica adventice mai groasa
Vene medii
 Diametrul de cel mult 10 mm
 Acompaniaza arterele si iau numele lor
o Ex: radiala, tibiala, poplitee
 Au valve = caracteristica cea mai evidenta
o Numeroase la venele din partea inferioara a corpului  previne curgerea retrograda
cauza de gravitatie
 Deep venous thrombosis = DVT = tromboza venoasa adanca  inabilitatea de
miscare a unui membru ca urmare a lipsei miscarii
 Se asociaza cu starea de orto-statism prelungit = in urma interventiilor
chirurgicale, gipsuri ortopedice, restricted movement pe parcursul zborurilor lungi
 Potential de embolism pulmonar  prin dislocarea trombilor din venele adanci

 Cele 3 tunici sunt evidente cel mai bine la venele medii


o Tunica intima
 CE cu LB
 Strat subendotelial subtire
 CMN ocazionale in elementele tes conj
 LEI subtire
o Tunica medie
 Mult mai subtire ca media arterelor adiacente
 Cateva straturi de CMN concentrice cu COL si elastina intre ele

SISTEMUL CARDIOVASCULAR | 2 doggos and 1 human


o Tunica adventice
 Mai groasa ca tunica medie
 Fibre de COL si retele de fibre de elastina
Vene mari
 Vene cu diametrul mai mare de 10 mm
 Tunica intima
o Alcatuita din stratul endotelial cu LB
o Tes subendotelial adiacent tes conj si cateva CMN
o De multe ori limita dintre intima si medie nu e clara
 Tunica medie
o Subtire
o CMN aranjate circumferential, fibre de COL si fibroblasti
 Tunica adventice
o Cel mai gros strat al venelor mari
 Pe langa fibrele de COL si elastina, fibroblasti are si CMN in adventice
 Extensii atriale miocardice numite = myocardial sleeves = prezente in adventicea
VCI, VCS si trunchiului pulmonar

 Difera ca grosime, dispunere si aranjare


 Prezenta CMC in adventicea venelor mari = confirma posibilitaea fibrilatiei
atriale
Vase de sange atipice
 Artele coronare = artere medii = origine in baza aortei ascendente = aflate in epicard,
incojurate de tes. adipos
o Peretii sunt mai grosi ca la altele a. medii  au mai multe straturi de CMN
o In H&E la tineri, stratul subendotelial nu se obsera
 Se ingroasa cu varsta si acumuleaza CMN si tes. fibroelastic
o LEI bine dezvoltat  poate disparea/ fragmenta la batrani
o Elementele laxe ale adventicei sunt unite de fibre de COL  rezistenta la modificari
continue a diametrului vascular

SISTEMUL CARDIOVASCULAR | 2 doggos and 1 human


 Modificarile aterosclerotice in a. coronare  oprirea fluxului sanguin  scade
aportul O2  boli cardiace ischemice
 Sinusul venos dural = canale venoase in cavitatea craniana
o Spatii largi in dura mater
o Captusite cu CE
o Nu au CMN
 Vena safena mare
o Vena subcutanata in membrul inf
o Se varsa in v. femurala sub lig inghinal
o E descrisa de obicei ca vena musculara = are mult CMN in medie
o Numeroase manunchiuri CMN asezate longitudinal in intima si adventice
o LEI slab dezvoltat
o Folosita ca grefa de transplant in bypass coronarian (CABG) daca grefe din a. toracica
interna nu sunt disponibile sau e nevoie de mai multe grefe
 Vena adrenomedulara centrala
o Traverseaza MSR
o Impreuna cu afluentii ei  au o tunica medie modificata
 Manunchiuri de CMN aranjate longitudinal, variaza in marime si aspect
 Numite perne musculare = muscle cushion
  modificari de grosime a peretelui vascular
 Daca sunt absente  lumenul e despartit de tesutul adrenal de un strat subtire de
adventice
 Contractia favorizeaza efluxul de hormoni din CSR in circulatie
 Venele din alte locuri (ex: retina, placenta, trabeculele splenice) difera, dar sunt discutate la
cap. organului
Vasele Limfatice
 Limfa circula prin majoritatea partilor corpului
 Vasele limfatice sunt adjuctele vaselor sanguine
 Cele mai mici sunt numite limfatice capilare
o Numeroase in tes conjuctiv lax adiacent epiteliului si membranelor mucoase
o Incep in capat-orb din paturile microcapilare
o Converg  vase limfatice
 In cele din urma formeaza 2 modalitati de varsare in fluxul sanguin, care duc la jonctiunea
dintre VJI si VSbClv
 Cel mai mare vas limfatic = ductul toracic, iar urmatorul = trunchi limfatic drept
 Capilarele limfatice
o Parte uunica a Sistemului Circulator  formeaza retea de vase in tesut
o Au permeabilitatea mai mare decat capilarele sanguine  indeparteaza mai bine fluide
bogate in proteine din spatiul intercelular
o Specializate in primirea moleculelor inflamatorii, lipide din dieta si celule imune
o Odata colectat, fluidul se numeste = limfa
o Servesc ca transportor pentru proteinele si lipidele care nu traverseaza fenestratiile in
capilarele de absorbtie in intestinul subtire

SISTEMUL CARDIOVASCULAR | 2 doggos and 1 human


o Inainte sa ajunga in sange, limfa traverseaza nodulii limfatici  expuse cel. sis imun 
vasele limfatice = parte integrata a sis imunitar
 Capilarele limfatice sunt tubi de endoteliu care nu au LB continua  permeabilitate mare
o Filamente de ancorare se extind intre LB incomplete si COL perivascular
o Microfibrile de fibrilina
 Fibrilin-1 cu proteina asociata microfil = emilin-1, similare cu cele din tes. conj.
 Mentin deschiderea in tensiunea tisulara in cazul inflamatiilor
 Defectele genetice ale emilin-1  afectarea capilarelor limfatice
 In contrast cu capilarele, vasele limfatice au structuri care le previn in a-si varsa continutul
din lumen:
o Jonctiuni stranse intre CE
o LB continua inconjurata de CMN
 Cu cresterea diametrului vaselor  peretele devine mai gros  datorita tes conj si
manunchiurilor de CMN
 Vasele au valve care favorizeaza sensul unidirectional;
 Nu exista o pompa  miscarea e data de muschii scheletice adiacenti  miscare greoaie a
limfei
o Contractia CMN poate ajuta curgerea limfatica

!!! La CURS a vorbit de venele porte, in ROSS nu e nimic la capitolul SCV !!!

CURS I - 27.02.2018
 Tes. Componenete ale SCV
o Epitelial
 Simple pav
 Endoteliu
 Mezoteliu
o Muscular
 M. striat cardiac
 M. neted
o Conjunctiv
 Lax
 Dens
o Nervos
 Term. Nervoase + ggl. Nervosi
 SCirculator contine
o SCV
 Cord
 Sistem vascular sanguin
o Sistem vascular limfatic
 2 circuite in SCV
o PULMONAR
o SISTEMIC

SISTEMUL CARDIOVASCULAR | 2 doggos and 1 human


 SCV
o Sange desoxigenat  VCI + VCS  AD  VD  a pulmonare  plamani  sange
oxigenat  AS  VS  A. aorta  corp
 Inima
o Marimea unui pumn
o Schelet fibros
o Muschi cardiac
o Cel. Musculare cardiace modificate  sistemul de conducere
o Are mai multe straturi
 Endocard
 Miocard
 Epicard
 Pericard
 Scheletul fibros pe care se prind toate celelalte straturi
o Tesut conj. dens semiordonat
o Inele fibroase
 Suport pentru inserarea valvelor
o Trigoane fibroase intre inele
o Septuri membranoase inter-atrial/ventricular = are un segment scurt de fascicul His
o Valvele
 Parte spongioasa
 T conj lax areolar
 Parte fibroasa
 T conj dens semiordonat
 Parte ventriculara
 T conj dens
 Cel musculare netede
 Organizarea ofera elasticitate si rezistenta
o Muschiul cardiac cu particualritatile lui din sem. 1
 Sectiune prin CORD:
o Int: endocard
o Ext: pericard
o Mijloc: epicard
o Endocard
 Interior
 Endoteliu
 Se continua cu endoteliul vascular
 Sub e tes. Conj subendotelial
 Strat musculo-elastic
 Strat subendocardic – fara cel. Musculare
o Miocardul e bine reprezentat
 Subtire la niv A
 Gros la niv V
o Epicardul
 Ep. Scuamos simplu pe MB bazala

SISTEMUL CARDIOVASCULAR | 2 doggos and 1 human


 T. conj lax
 T. adipos
o Pericard
 Seros – epiteliu scuamos simplu – mezoteliu
 Foita viscerala
 Spatiu pericardic cu 15 – 50 ml fluid pericardic
 Foita parietala
 - tes conj dens + tes adipos
 Cordul e o pompa care det. Circulatia sangelui in sis. Vascular
o 5 L pe minut
o 7500 L intr-o zi
o Sistemul vascular = 100.000 km
 Sangele e trimis prin vase de calibru diferit
o Artere = sange cu presiune mare  artere de mici dim.  arteriole = control al
circualtiei sangelui  pat capilar = schimburi de subst. nutritive si gaza  venule 
vene mici/ medii  VCI/VCS
o Toate vasele au 3 tunici concentrice care delimiteaza un lumen
 1. Tunica interna – intima
 Endoteliu cu tes. Conj adiacent
 2. Tunica musculara – medie
 3. Tunica ext – adventice
 Tes conj
 Organele tubulare in sectiune au aspecte dif. In functie de modul in care s-a realizat
sectiunea:
o Lumen oval, circular
o Sectiuni tangentiale
o Sectiuni de 2 ori prin vas
o Sectiuni cu fund de vas
 Img MO:
o Sectiune prin artera
 Intima
 Medie
 Delim de lame elastice
 Adventice
o Facem diferenta dintre vase datorita morfologiei lor
 Dif artera de vena prin peretele gros cu lumen rotund
 Venele au perete mai subtire, lumen mare turtit/ oval
o De cele mai multe ori: arterele, venele, limfaticele merg impreuna in tesuturi fiind
sectionate toate pe aceiasi lama
 Exista mai multe tipuri de vase, artere, capilare
 Majoritatea vaselor respecta structura clasica cu 3 tunici, indiferent de natura arteriala sau
venoasa, se produc modificari a strat. In capilare
 Vase – organizare genereala
o Cel. Endoteliale

SISTEMUL CARDIOVASCULAR | 2 doggos and 1 human


 Ep specializat – bariera semipermeabila intre sange si fluidul interstitiall,
eterogenitate teritoriala
 Cel. Scuamoase, poligonale, elongate pe directia de curgere
 Lamina bazala
o Cel musculare netede
 Organizate concentrice
 Uneori formeaza struct helicoidale discpuse circumferential
 Conectate prin jon. GAP care formeaza realizarea fenomenelor de transmiterea inf.
rapide  vasodil/ vasoconstrictie
o Tes conjunctiv
 In toate cele 3 tunici
 Fibre de col
 Fibre de eleastina
 PGly si Hialuronat
o INTIMA:
 1. Strat celule endoteliale
 2. Lamina bazala
 3. Strat subendotelial
 Variaza ca dim.
 Tes. Conj lax cu COL I/ III
 Cel musculare netede dispuse long
 +/- 4. Lamina elastica interna
 Fenestrata
o MEDIA:
 Cel musc netede in nr. variat
 Fibre de COL
 Lamele elastice
 Fibre de ret.
 PGly
 +/- lamina elastica externa
o ADVENTICEA:
 Tunica externa
 Col I + Fibre elastice
 Cel conj.: fibroblaste dispuse paralel
 Fibre. Musc netede
 +/- vasa vasorum – arteriole-cap-venule
 Asigura nutritia peretilor vasc in vasele mari
o Sangele din lumen nu poate ajunge la cel din peretii grosi
 Tipuri de vase de sange:
o Endoteliul e factorul comun al tuturor structurilor vasculare din organism
 Cel. Endoteliala
o Grad mare de heterogenitate funt. Si struct
o Cel. Plata
o Poligonala
o Dim cu L= 30 – 50 microm

SISTEMUL CARDIOVASCULAR | 2 doggos and 1 human


o Cel e foarte subtire = 100nm in periferie
o Axul lung se dispune paralel cu axul de curgere al sangelui = nu mereu in vene
o Numar variabil in functie de diam. vascul
o Rata de reinoire scazuta = 0,1 – 1% CE/zi
o CE circulante, pot fi izolate in sange, nr. studiate
o Suprafata de 7.000m2 de cel endoteliale la niv carora au procese fiziologice f. importante
o Au microfilamente + fil intermediare
 VIMENTINA
 Folosita pentru evidentiere cu fluorescenta
o Au prop contractile in anumite sectoare
o Corpii weibel-Palade
o Caveole – vez. De pinocitoza
o Jonctiuni intercel
 Stranse
 Adeziune
 GAP
 Asigura impermeabilitatea vasului pentru unele elemente
o Un capilar poate fi format de 1-2 celule endoteliale
o Nucleul
o Morfologia corpilor Weibel-Palade
 Au FvW
 P-selectina
 Angiopeietina II
 IL-8
 Endotelina-1
 Markeri pentru cel endoteliala
o Caveole = specializari de membrana pe fata lum/ bazala
 Se dispun si formeaza canale prin grosimea cit endoteliale
o RER
 Sintetizeaza factori
o AG
o CE fac o barierea semipermeabila
 Definita de elementele moleculare care compun complexele jonctionale
 Jonctiuni stranse – polul luminal
 Jonc. Adeherens – stab mecanica a acestui endotel
 Cadherina VE
 Jonc GAP
 Permit transportul paracelular selectiv (la niv. Barierei sange-creier = nu permite acest
transp)
 Mecanism de prindere stecher – priza �
o Functiile CE:
o 1. Bariera cu permeabilitate selectiva
 Difera in diverse tesuturi
 Data de complexele jonc
 Prezenta complexelor de pinocitoza – asigura transportul transcelular al subt

SISTEMUL CARDIOVASCULAR | 2 doggos and 1 human


o 2. Bariera netrombogena
 Secreta factori anti-coagulanti
 Antitrombogeni
o 3. Regleaza fluxul sanguin si rezistenta
 Secreta NO  vasodilatare
 Facuta de sintetaza endoteliala a complexului nitrix
 Secreta factori vasoconstrictori
 ANG II/ trombina det. Eliberarea unor subst vasocostrict
o Endotelina  pompe de Ca  contractie cel musculare din medie
o Anioni de O- ataca NO  contractie
o 4. Regeleaza si moduleaza raspunsul imun
 Pot fi activate de citokine
 IL
 Detecteaza mol de adeziune, detecteaza unde trebuie sa se ataseze  diapedeza
 Diapedeza
 La niv. Venulelelor post capilare
 migrare paracelulara
 Migrare transcelulara
o Canale speciale de transfer formate cu structuri citoplasmatice
o 5. Activitate met imp in controlul TA si met lipidic
 Conversia Ang I  ANG II pt control TA
o 6. Sinteza de hormoni
 Arterele elastice:
o A. aorta, pulmonare, carotida com
o Intima:
 Groasa
 Nu are LEI
o Media
 40 – 70 nm de lamele elastice, fenestrate concentrice
 Intre lamele avem cel. musc netede
 Nu are LEE
 Fibre de col si subst. fund
o Adventicea
 Vasa vasorum  ramifiactii in 1/3 externa a mediei
 Limfatice
 Nervi
o Nr. de cel musculare e de 70 de strucuturi in aorta la iesirea din CORD si scade progresiv
o Nu permit schimburile de gaze si nutrienti
o Mentin TA
 Asigura curgerea sangelui
 Arterele musculare
o Calibrul mai mic
o Intima
 Endoteliu crenelat
 Strat subendotelial subtire cu fibre de colagen si CMN rare

SISTEMUL CARDIOVASCULAR | 2 doggos and 1 human


 LEI groasa/ dubla uneori  fenestrata pentru dif. Nutrientilor
o Media
 40 randuri -5 randuri de cel musc netede
 Variaza cu diametrul vascular
 Fibre de reticulina in medie
 LEE subtire sau absenta la calibru mic
o Adventicea
 Vasa vasorum pentru cele de calibru mare
 Limfatice
 Microggl. = nervi vasomotori
o Peretele gros:
 Coronare + membre inf.
o Peretele subtiere:
 A. intracraniene + pulmonare
o Cel endoteliale pot avea cap fagocitice  cel spumoase = au acumulat lipide  placi de
aterom
 Arteriolele
o Intima
 Endoteliu/ membrana bazala
 Stratul endotelial f. subtire
 Nu are LEI cand diam < 0,5 mm
o Medie …
o Adventice slab dezvoltata
 Metaarteriole
o Ramifiactii ale arteriolelor
o Se unesc cu venulele postcapilare
o Regleaza fluxul sanguin = cantitatea de sange care intra in capilare
o Mentine presiunea scazuta in capilare
o Nu avem tes endotelial
o Intima = endotel + membrana bazala
o Media cu un strat de CMN discontinuu
o Inel de CMN de emergenta unde se ramifica in pat capilar
 Circulatia sangelui in patul capilar:
o Sfincterul precapilar
 Inel complet de cel musculare netede
 Poate opri completa a circ sangelui intr-un anumit pat cap
 LUAT TABEL DIN CURS !!!
 Capilar
o Endoteliu + membrana bazala
o La nivelul lor se face transferul de gaze si nutrienti intre tesuturi
o Microcirculatia
 Implica schimbul de gaza, fluide
 Fluxul sanguin e reglat de
 Arteriole

SISTEMUL CARDIOVASCULAR | 2 doggos and 1 human


 Metaarteriole
 Sfincterul precapilar
 Sunturile venoase
 Reteaua capilara
o Sunturi arteriovenoase
 Importante in termoreglare si reglarea fluxului sanguin la niv extremitatilor
o Sisteme speciale de capilare
 Sistem venos PORT
 CAP  VEN  CAP
 Ficat/ hipofiza
 Sistem port arterial
 CAP  ART  CAP
 Rinichi
o Aaf  cap glomerular  aef  cap. peritubulare
o Tipuri de capilare
 Continue
 Somatice
 Tipul cel mai frecvent
 10 microm
 Fenestrate
 Orificii speciale transcelulare
 Schimburi de rapide
 Cap. sinusoide
 Spatii inter cel largi + fenestre
 20 – 40 microm
 Incetineste circulatia
 Ficat/ splina/ maduva osoasa hem
o CONTINUE:
 Organizare morfologica:
 Endoteliu continuu = 1 - 3cel
o Invelis glicoprot
o Microvili scurti
 …
 …
 La periferie avem pericite
o Fenestrate
 Endoteliu continuu
 Cel endoteliale fenestrata
 Fenestre
 80-90 nm diametru
 Structuri mol = diafragme, dar nu in toate
 Mb continua
 Pericitele rare
 Putine f. colagen I/ III
o SINUSOIDE

SISTEMUL CARDIOVASCULAR | 2 doggos and 1 human


 Mai mari
 Spatii largi de pana la 2 microm intre celule
 Membrana bazala discontinue
 Pericitele sunt absente complet
 Bariera sange – tesuturi
o Distanta medie a unei celule de capila = 20 – 40 nm
o Bariera sange sistem nervos central
 Pericite si astrocite
 Extrem de selectiva
 Alterarea det mod si pat tisulare
o Bariera sange – aer
 Membrana bazala subtire intre cele endoteliala si cel res
o Bariera mai putin selectiva – ULTRAFILTRARE
o Stratigrafia generala a barierei sange tes
 Glicocalix cu incarcare -
 Jonctiuni intercelulare
 Prezenta sau absenta fenestratiilor
 Intergritatea membranei bazal si compozitia ei
 Pericitele
o Gazele difuzeaza liber din lumenul vascular in tesuturi
o Glucoza necesita transport activ
o Apa si mol mici pot trece paracelular
o Mol > 10 nm au nevoie de transport transcelular
 Pericitul
o Cel mesenchimala nediferentiata
o Se poate dif in cazul unor leziuni in:
 Cel adipaose
 Cel musculare
 Etc
o Cel contractila controlata de NO
o Lamina bazala care se afla in rap cu lamina bazala a a CE
o Are prelungiri care se ataseaza strans de perete extern al CE
o La niv capilarelor au cap de a creste sub influenta factorilor:
 Ex: in urma unei leziuni
 Venule postcapilare:
o Diametru de 15 – 50 nm
o 3 celule endoteliale pe circumferinta
o Structura similara capilarelor
 Pericitele in strat continuu
 Cel endoteliale contractile
 Joncitiuni intercel slabe
o Rol in procesul inflamator, schimburi met, diapedeza leucocitelor
 Venule colectoare
o Nr de pericite in crestere
 Venule musculare

SISTEMUL CARDIOVASCULAR | 2 doggos and 1 human


o Pericitele sunt inlocuite de CMN
 Venele de calibru mare
o Au toate cele 3 tunici
o Limitele sunt destul de incerte
o Incep sa prezinte valve care ajuta la intoarcerea sangelui
o Pot fi
 Mici
 Medii
 Mari
o Intima
 Endoteliu + membrana bazala continua
 Strat subendotelial fibro elastic
 Valve = 2 pliuri semilunare in jurul unui ax fibroelastic
 +/- LEI
 CMN dispuse longitudinal la nivelul venelor
 Safena
 Femulara
 Jugulara
 Valvele asigura fluxul sangelui unidirectional
 Incompetenta sistemului vascular duce la VARICE
o Media
 CMN
 Cateva straturi, mai ales in venele musculare
 Prezente in toate cele 3 tunici la uterul gravid
 F de colagen si elastina dispuse long
o Adventicea
 Fibre de COL si elastina
 F musc netede dispuse long/ circular
 Vasa vasorum
 Numeroase cel conjuctive
 Putem avea cel musculare cardiace la baza venelor care intra in cord
 VENELE MEDII
o Intima
 endoteliu cu membrana bazala
 Unele CMN
 Valve
o Media
o Adventicea
 Venele mari
o Intima subtire
o Media are fibre musculare cu 1-2 straturi
 Uneori fibroblaste
o Adventicea cea mai bine dezvoltata
 Pachete de f musc netede
 TABEL DIN CURS!!!

SISTEMUL CARDIOVASCULAR | 2 doggos and 1 human


Sistemul limfatic
 Vasele limfatice au structura asemanatoare cu arterele si venele
o Intima
 Valve numeroase
 Nu avem hematii in lumen
o Media
 Fibre de col
o Adventicea
 Capilarele limfatice
o Pornesc intr-un capat orb/ inchis
o Dreneaza fluidul interstitial
o Formeaza structuri tubulare
o Peretele neregulat
 Asezat pe membrana bazala
 Ancorate in tes conj
 Fil. De ancorare
o Au celule endoteliale cu complex jonc slab reprezentat
 Prezinta fante generate de CE cu forma de frunza de stejar care se suprapun fara
jonctiuni  jonctiuni in buton
 Ductul toracic
o 3 tunici concentrice care del lumenul
o Intima
 CMN
o Media
 Straturi musculare netede

SISTEMUL CARDIOVASCULAR | 2 doggos and 1 human