PROGRAMA ȘCOLARĂ

DISCIPLINA: TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI ȘI A COMUNICAȚIILOR

NIVEL DE ȘCOLARITATE: LICEAL
DENUMIRE: LIMBAJ HTML

PARTEA I: IDENTITATEA DISCIPLINEI „TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI ȘI A

COMUNICAȚIILOR” ÎN ANSAMBLUL DISCIPLINELOR ŞCOLARE

1. PROGRAMA ŞCOLARĂ, CA INSTRUMENT AL REFORMEI CURRICULARE

Programa şcolară este, potrivit Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, una dintre
componentele de bază ale Curriculumului Naţional, alături de planurile-cadru propuse pentru
învăţământul preuniversitar.
Societatea cunoaşterii a impus utilizarea TIC ca punct de referinţă al schimbărilor de
fond în sistemele de învaăţământ, iar provocările s-au conturat, la început, pe trei direcţii
majore, având ca punct de plecare summit-urile de la Lisabona şi Feira: dotarea şcolilor,
pregătirea cadrelor didactice şi asigurarea resurselor necesare . Ulterior, conjugându-se cu alte
direcţii prioritare, cum ar fi asigurarea calitaţii în educaţie, învăţarea pe parcursul întregii
vieţi, profesionalizarea meseriei didactice, aceste trei direcţii au fost detaliate şi completate.
Acum se vorbeste tot mai mult de o accelerare a procesului, însă premisele se modifică
sensibil, prin prisma necesităţii de fundamentare teoretică psihologică şi pedagogică, spre
formarea de competenţe transferabile şi construirea de structuri si operaţii mentale, spre o
regândire a strategiilor de predare-învăţare şi a sistemului de educaţie în sine.
Din ce în ce mai clară apare ideea conform căreia cele trei reflexe cognitive dobândite,
universale, scris, citit, socotit nu sunt suficiente pentru dinamica informatională ce se
pregăteste, dacă nu este deja prezent. Astfel, gândirea computerială tinde să devină al patrulea
reflex format în şcoală. Sub orice denumire am regasi aceasta "gândire computeriala" -
gândire statistica sau gândire adaptivă, necesitatea găsirii pârgiilor care să o stimuleze este
evidentă. Şi elementele componente ale unui software educational-simulare, emulare de
proces, interactivitate în învăţare, crearea propriei cunoaşteri - par acum a fi precursori ai
mecanismelor de formare pentru gândirea computeriala.
Ca orice instrument dedicat educatiei, oricum s-ar numi acesta, şi calculatorul trebuie să
producă învăţare! Calculatorul în sine nu aduce pus valoare în actul educational. Este ca şi
tabla goală sau ca o carte cu paginile albe. Tot carte se numeste, dar nu spune nimic.
Dinamica fluxului informațional în ultimii ani crează o perspectivă uluitoare asupra
activităţii şcolare.
Într-o perspectiva de doar 10-15 ani ştim astăzi că elevii noştri, datorită diversificării
tehnologice la care vor fi participanţi direcţi vor trebui să schimbe 10-14 locuri de muncă
pâna la vârsta de 38 de ani. Asta şi pentru că primele cele mai râvnite 10 locuri de muncă ale
anului 2013 nu existau în 2004.
Ce valenţe noi ar trebui să aducă un sistem educațional în condiţiile în care astazi sunt
pregătiţi elevi si studenti pentru:
 meserii care încă nu există, care nu sunt încă definite;
 a folosi tehnologii ce nu au fost încă inventate;
 a rezolva probleme despre care încă nu știm că ar fi probleme
În felul acesta ceea ce învaţă elevii în primii doi ani de studiu va fi învechit în al treilea
an.
 Modificari în modul de predare, modificari în esența a ceea ce se numește educație vor
trebui făcute foarte repede.

În ansamblul programelor şcolare, un rol important revine programei de Tehnologia

informației și a comunicațiilor – disciplină care este dezvoltată în cadrul ariei curriculare
Tehnologii şi care este propusă spre studiu la nivel liceal, elevilor de clasele IX-XII. Demersul
de proiectare în cadrul disciplinei Tehnologia informației și a comunicațiilor este concordant
cu recomandările Parlamentului European şi ale Consiliului Uniunii Europene privind
competenţele cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi şi se realizează potrivit
cu sugestiile Cadrului de Referinţă avansat prin CRCN-2012, propunând valorificarea
principiilor metodologice promovate de acesta, respectiv, principiile generale şi specifice de
elaborare a programelor şcolare:
 principiul descrierii finalităţilor programelor şcolare în termeni de competenţe
(exprimate în termeni de abilităţi, cunoştinţe şi atitudini-valori): competenţele generale
– disciplinare şi transversale – şi competenţe specifice;
 principiul alinierii/coerenţei:
­ coerenţa orizontală, între rezultatele specifice (abilităţi, cunoştinţe şi atitudini-
valori) obţinute la disciplina Tehnologia informației și a comunicațiilor şi cele ale
altor discipline, din aceeaşi arie curriculară sau din arii diferite;
­ coerenţa verticală între rezultatele specifice obţinute succesiv, în cei doi ani de studiu;
 principiul corelării cu particularităţile de vârstă ale elevilor (conformarea la ansamblul
caracteristicilor biologice, psihologice şi fizice ale elevilor claselor IX-XII);
 principiul centrării pe elev, pe activitatea acestuia (centrarea pe strategii de tip active
şi interactive, centrarea pe învăţarea prin descoperire, rezolvare de probleme),
respectiv, dezvoltarea de contexte de instruire care să promoveze învăţarea activă,
contextuală, socială şi responsabilă;
 principiul flexibilizării/individualizării curriculumului (prin cele 25 de procente din
programă lăsate la dispoziţia cadrului didactic);
 principiul organizării modulare a programei şcolare (astfel încât să se obţină
organizarea şi conducerea optime ale învăţării, ca şi o decelare mai eficientă a
reuşitelor şi a dificultăţilor);
 principiul îmbinării abordărilor disciplinare cu cele de tip multi-, pluri-, inter- şi
transdisciplinare (prin dezvoltarea unui set de criterii complementare celor
tradiţionale, care să permită o abordare de tip integrată);
În acord cu prevederile Legii Educaţiei Naţionale şi ale Cadrului de Referinţă sugerat în
CRCN-2012, în scopul realizării unei reforme coerente şi avansate la nivelul curriculumului,
programa şcolară pentru disciplina Tehnologia informației și a comunicațiilor propune o nouă
organizare, modulară, care să faciliteze deopotrivă centrarea programului de formare pe
competenţe predefinite, o mai bună pregătire şi administrare a învăţării, o evidenţiere mai
bună a reuşitelor şi a dificultăţilor de învăţare ale elevilor în relaţie cu un modul sau altul, o
personalizare optimă şi mai eficace a traseelor de învăţare.

2. STATUTUL ACADEMIC ŞI DIDACTIC AL DISCIPLINEI

2.1. Evoluţii, tendinţe în cunoaşterea ştiinţifică a domeniului Tehnologia

informației și a comunicațiilor. Specificul Tehnologia informației și a comunicațiilorîn
cadrul domeniului/ariei de cunoaştere
Dezvoltarea în domeniul tehnologiei informației și a comunicațiilor a dus la schimbări
importante în conceperea, reproiectarea și folosirea noilor produse și servicii. Noile tehnologii
informaționale au sporit volumul informațiilor ”circulate”, prelucrarea și stocarea acestora au
dus la dezvoltarea unor abilitați noi, au redus distanțele și timpul, și au modificat relațiile
sociale, acestea devenind o reflecție a noilor tehnologii.
Specificul disciplinei Tehnologia informației și a comunicațiilor la dezvoltarea
competenţelor-cheie europene şi a competenţelor generice româneşti este una complexă:
 oferă cadrul propice formării şi dezvoltării unei anumite categorii de competenţe-cheie
(competenţele TIC) şi de competenţe generice (competenţele care vizează integrarea,
participarea activă şi responsabilă la viaţa socială şi asimilarea şi interiorizarea unui
sistem de valori care să orienteze atitudinile şi comportamentele);
 sensibilizează/pregăteşte în vederea formării de alte competenţe;
 dezvoltă competenţe transversale TIC valorificate pe parcursul ciclului următor de
pregătire şcolară (ciclul liceal).

2.2. Poziţia disciplinei Tehnologia informației și a comunicațiilor în planul de

învăţământ
Disciplina Tehnologia informației și a comunicațiilor face parte din aria curriculară
Tehnologii, ea prefaţând şi pregătind demersurile teoretice şi practice dezvoltate în cadrul
ciclului liceal prin disciplinele înrudite sau prin discipline din celelalte arii curriculare.
Demersul ei are ca particularităţi definitorii faptul că:
 dezvoltă gândirea logică și critică;
 cultivă respectul de sine şi de celălalt, în paralel cu acceptarea pluralismului, sub
multiplele lui aspecte;
 creează abilităţi de management a informaţiei la standarde înalte şi abilităţi de
comunicare;
 creează oportunităţi de apropiere şi de colaborare (profesor-elev, elev-elev, elev-
profesor) dezvoltând astfel competenţe sociale;
 particularizează actul de învăţare oferind elevului posibilitatea de a percepe, de a-şi
organiza şi reprezenta materialul informativ în funcţie de inteligenţa sa dominantă
(spaţială/vizuală, logică);
 valorifică aplicaţiile software pentru amplificarea performanţelor în învăţare asigurând
astfel formarea armonioasă a personalităţii elevului;
 analizează procesele şi fenomenele sub aspect global şi secvenţial ajutând astfel la
descoperirea legăturilor reciproce;
 creează situaţii de învăţare necesare pentru dobândirea competenţelor cheie
transferabile, adaptate cerinţelor societăţii digitale;
 facilitează înţelegerea şi asimilarea optimă a conţinutului educaţional prin utilizarea
elementelor interactive şi a celor multimedia.

2.3. Organizarea modulară generică a programei disciplinei şcolare Tehnologia

informației și a comunicațiilor
Programa şcolară de Tehnologia informației și a comunicațiilor respectă principiul
modularităţii stipulat în Cadrul de Referinţă pentru Curriculumul Naţional-2012, propunând
un set de module relativ autonome, fiecare cu funcţii specifice:
 un modul iniţial: cu acesta debutează anul şcolar, el fiind un modul preparatoriu
(urmăreşte determinarea stării iniţiale de pregătire a elevilor, în vederea unei proiectări
optime a demersului didactic, astfel încât să existe reale şanse de reuşită în formarea
competenţelor prestabilite);
 module disciplinare (centrate pe formarea competenţelor generale disciplinare) şi un
modul integrat (orientat pe formarea competenţelor generale transversale);
 un modul deschis, aflat la decizia cadrului didactic şi având funcţii de remediere,
consolidare, extindere, sinteză etc., căruia îi va fi alocat 25% din timpul de predare-
învăţare al disciplinei.
3. STANDARDUL CURRICULAR AL DISCIPLINEI
3.1. Competenţele generale vizate de disciplina Tehnologia informației și a comunicațiilor
în corelaţie cu competenţele generice:

Competenţe generice Competenţe generale

1. Utilizarea de modalități de CGT1 Utilizarea limbajului, instrumentelor

comunicare în limba română, în limba şi a aplicațiilor folosite în domeniul
maternă și în cel puțin o limbă străină, într-o tehnologic
varietate de situații
2. Utilizarea conceptelor și a metodelor CGD2 Utilizarea instrumentelor, aplicaţiilor
specifice diferitelor domenii ale cunoașterii și şi informaţiilor relevante mediilor specifice
a instrumentelor tehnologice în vederea de lucru
rezolvării de probleme în contexte școlare,
extrașcolare și profesionale
3. Integrarea, participarea activă și CGT2 Promovarea spiritului competitiv și a
responsabilă la viața socială cooperării în grupurile/situaţiile de învățare
online
4. Utilizarea eficace a instrumentelor CGD1 Analizarea funcţionalităţii
necesare educației pe tot parcursul vieții instrumentelor şi a operaţiilor în care acestea
sunt utilizate în medii specifice de lucru
5. Interiorizarea unui sistem de valori CGT3 Dezvoltarea respectului faţă de
care să orienteze atitudinile și adevărurile demonstrate şi faţă de produsul
comportamentele muncii altora
6. Manifestarea creativității și a spiritului CGD3 Crearea de proiecte în medii specifice
inovator în scopul obținerii de produse finite complexe
7. Managementul vieții personale și al CGT4 Elaborarea proiectelor inter, pluri- și
evoluției în carieră transdisciplinare în plan educațional și
profesional
Competenţe generale disciplinare (CGD) ale disciplinei Tehnologia informației și a
comunicațiilor sunt:
CGD1 Analizarea funcţionalităţii instrumentelor şi a operaţiilor în care acestea sunt utilizate
în medii specifice de lucru
CGD2 Utilizarea instrumentelor, aplicaţiilor şi informaţiilor relevante mediilor specifice de
lucru
CGD3 Crearea de proiecte în medii specifice în scopul obținerii de produse finite complexe

Competenţe generale transversale (CGT) ale disciplinei Tehnologia informației și a

comunicațiilor sunt:
CGT1 Utilizarea limbajului, instrumentelor şi a aplicațiilor folosite în domeniul tehnologic
CGT2 Promovarea spiritului competitiv și a cooperării în grupurile/situaţiile de învățare
online
CGT3 Dezvoltarea respectului faţă de adevărurile demonstrate şi faţă de produsul muncii
altora
CGT4 Elaborarea proiectelor interdisciplinare, pluridisciplinare și transdisciplinare în plan
educațional și profesional
3.2. Indicatori de performanţă

CGD/ INDICATORI DE PERFORMANŢĂ

CGT Indicatori bazali Indicatori superiori
CGD1 Identificarea operațiilor și Identificarea și analizarea corectă a
instrumentelor uzuale în contexte operațiilor și instrumentelor în contexte
specifice variate
CGD2 Utilizarea eficientă a instrumentelor și Utilizarea eficientă a instrumentelor și
aplicaţiilor pentru rezolvarea sarcinilor a aplicaţiilor pentru rezolvarea
de lucru date sarcinilor de lucru complexe
CGD3 Crearea de proiecte individuale sau de Crearea de proiecte în echipă cu scopul
grup pe baza unor teme date obținerii de produse finite cu grad
ridicat de complexitate, inovând variate
metode și tehnici de lucru specializate și
raportând propriile puncte de vedere
creative la opiniile altora
CGT1 Utilizarea eficientă și corectă a Utilizarea eficientă și corectă a
limbajului, a instrumentelor și a limbajului, a aplicațiilor specializate și
aplicațiilor uzuale complexe, a instrumentelor specifice
acestora
CGT2 Participarea activă la realizarea de Participarea activă la realizarea de
proiecte pe teme date în scopul proiecte complexe pe teme variate în
promovării spiritului competitiv scopul promovării spiritului competitiv
și de performanță
CGT3 Prezentarea produselor proprii prin Analizarea, evaluarea comparativă și
promovarea inițiativei și a spiritului ierarhizarea produselor realizate
antreprenorial
CGT4 Identificarea și utilizarea propriilor Analizarea și evaluarea resurselor
resurse pentru elaborarea de proiecte personale pentru elaborarea de proiecte
inter, pluri- și transdisciplinare inter, pluri- și transdisciplinare

PARTEA a II-a: ORGANIZAREA MODULARĂ A DISCIPLINEI PE AN ŞCOLAR

CLASA a XI-a

4. SISTEMUL MODULELOR

Competențe Competențe specifice Module

generale
Modul inițial
CGD1 CS.D1.1 Identificarea necesitatii folosirii Modul disciplinar 1
limbajului HTML Elemente specifice
CS.D1.2 Cunoaşterea structurii unui document limbajului
CGD2 CS.D2.1Aplicarea tehnicilor de prelucrare a Modul disciplinar 2
textului la nivel fizic Prelucrarea textului in
CS.D2.2Aplicarea tehnicilor de prelucrare a limbaj HTML
textului la nivel logic
CGD3 CS.D3.1 Dezvoltarea abilităților de transpunere Modul integrat
CGT1 în practică a noțiunilor teoretice studiate pentru Tehnologiile și viața
CGT2 crearea de proiecte individuale și de grup cotidiană
CGT4 CS.D3.2 Dezvoltarea abilităţilor de prezentare
publică a produselor realizate
CS.T1.1 Dezvoltarea abilităţilor de utilizare a
limbajului specific mediilor de lucru
CS.T2.1 Dezvoltarea abilităţilor de colaborare şi
cooperare într-un grup de lucru
CS.T4.1 Valorizarea achizițiilor dobândite pentru
elaborarea unor proiecte pe teme interdisciplinare
Modul deschis.
Sugestii: remediere,
consolidare, stimulare,
sinteză, etc.

5. MODULE SPECIFICE

5.1. MODULUL INIŢIAL

În cadrul modulului iniţial profesorul îşi propune:
 să constate gradul de pregătire al elevilor în raport cu cerinţele programei pentru clasa
a XI-a printr-un test care să conţină itemi, construiţi pe conţinuturile esenţiale studiate
în clasele IX-X;
Concepte vizate: registru de lucru, foaie de calcul, celulă, referinţă de celulă, domeniu,
operatori aritmetici, sintaxă funcţie, documentare online, drepturi de autor.
Abilităţi: recunoaşte obiectele şi instrumentele specifice operaţiilor elementare de
calcul tabelar, operează cu instrumente specifice mediului de lucru al unei aplicaţii de
calcul tabelar, cunoaşte modalităţile de formatare a unei celule, identifică semnificaţia
operatorilor aritmetici şi sintaxa funcţiilor de bază în calculul tabelar, utilizează
formule de calcul şi a funcţiile de bază, identifică sursele de documentare educaţionale
online, cunoaşte prevederile legislative în vigoare cu privire la drepturile de autor.
 să reexamineze rezultatelor învăţării realizate pe parcursul anilor anteriori de studiu în
cadrul disciplinelor înrudite care au conexiuni cu problematica disciplinei Tehnologia
informației și a comunicațiilor caz în care poate fi sugerată o temă de proiect care să
vizeze legătura cu viaţa cotidiană, cu alte discipline ori diverse domenii de activitate.
 să sistematizeze cunoştinţele elevilor în raport cu mediile specifice de lucru şi să
dezvolte deprinderile de a rezolva cerinţe standard. În funcţie de necesităţi se pot
folosi ore din modulul deschis pentru activităţi remediale în vederea atingerii
standardelor minimale necesare abordării cu succes a etapei următoare.
 să prezinte elevilor noii problematici de studiu cu argumentarea celor trei module
disciplinare obligatorii şi a celor două module diferenţiate (la alegere). Pentru
familiarizarea cu noile concepte şi dezvoltarea unei mai bune apetenţe de învăţare este
recomandat să se prezinte o anumită cronologie a introducerii şi utilizării noţiunilor
noi în situaţii concrete. În funcţie de interese şi oportunităţi elevii îşi vor exprima
opţiunea privind alegerea unuia dintre cele patru module diferenţiate, modul care va
urma a fi tratat alături de modulele disciplinare obligatorii. De asemeni vor fi precizate
resursele software/platformele utilizate în activitatea de instruire.
 în cadrul modulului iniţial evaluarea nu va fi făcută prin notare.
 5.2. MODULUL DISCIPLINAR 1: Elemente specifice limbajului HTML
A. Competenţe specifice vizate de modul
CS.D1.1Identificarea elementelor limbajului HTML
CS.D1.2 Cunoaşterea principiilor de utilizare avansată a limbajului HTML
Competenţe
Abilităţi Cunoştinţe Atitudini
specifice
CS.D1.1  Cunoaste sintaxa Formate grafice Disponibil
limbajului HTML  Sintaxa privitoare la pentru însuşirea
 Înțelege fontul, culoarea textului, unor noi
caracteristicile diferitelor marimea caracterelor cunoştinţe
sintaxe ale limbajului  Combinarea mai multor Deschis către
instructiuni. Caracteristici. nou
CS.D1.2  Recunoaște Operaţii de prelucrare a Disponibil şi
instrumentele specifice textului eficient în
unei aplicații de realizare  Redimensionare, realizarea
a unei pagini web colorare, formatare a sarcinilor de
textului
lucru
 Selectare, copiere,
mutare Deschis către
 Modificare parametrilor nou
paginii, dimensiune,
margini, rezolutie

B. Aspecte metodologice:
 realizarea de activităţi de învăţare diverse (exerciții practice de utilizare a unei aplicații
de calcul prelucrare grafică, exerciții de transformare a imaginilor într-un alt format,
exerciții de retușare, duplicare, clonare și scalare, etc.), prin care elevii să îşi formeze
competenţele specifice vizate de modul disciplinar 1 „Elemente specifice limbajului
HTML” într-o manieră deschisă, modernă, cu profund caracter practic-aplicativ;
 utilizarea de metode active (învăţare prin cooperare şi prin comunicare reciprocă,
studiu de caz, simulare, joc de roluri, învăţare prin descoperire, învăţare
problematizată, analiză de text, dezbatere), metode prin care elevii să devină
coparticipanţi la propria formare;
 folosirea unui mediul de instruire adecvat (laboratorul de informatică dotat cu
calculatoare, videoproiector, conexiune la internet) pentru a reuși un demers didactic
eficient;
 utilizarea de conținuturi suplimentare

C. Aspecte evaluative

 Evaluarea continuă/formativă se realizează pe tot parcursul modulului, fie prin probe

orale, fie prin probe scrise/practice, fiind, astfel, parte a procesului de învăţare.
 Evaluarea finală, realizată prin probe scrise sau orale, folosind activităţi precum eseul,
proiectul individual sau de grup, exerciţiul de reflecţie, dezbaterea, testul sumativ etc.,
indică nivelul de formare a competenţelor urmărit şi, implicit, orientează acţiunea
viitoare (spre trecerea la modulul următor sau spre revenirea asupra aspectelor
deficitare, prin alocarea unui timp suplimentar din cadrul modulului deschis).
 Competenţe Indicatori de performanţă
specifice Bazal Superior
CS.D1.1  recunoașterea instructiunilor  înțelegerea modului în care
pentru prelucrarea textului in limbaj poate fi prelucrat un text
HTML
CS.D1.2  Recunoaște instrumentele  Recunoașteși utilizează corect
specifice unei aplicații de realizare instrumentele specifice unei
de pagini web aplicații de realizare de pagini web

MODULUL DISCIPLINAR 2: Prelucrarea imaginilor in limbaj HTML

A. Competenţe specifice vizate de modul

CS.D2.1 Inserarea imaginilor
CS.D2.2 Folosirea clipurilor video

Competenţe
Abilităţi Cunoştinţe Atitudini
specifice
CS.D2.1  Înțelege modul de operare cu Operaţii de inserare și Deschis către
instructiunile limbajului HTML prelucrare a unei nou
privind inserarea imaginilor imagini
 Recunoaște obiectele și  Inserarea simplă a Implicat în
instrumentele specifice unei imaginii realizarea
aplicații prin care se poate insera  Control pe culoare, sarcinilor de
o imagine într-o pagină web. dominante de culoare lucru
 Modificare
caracteristici imagine.
Nivel de culoare
 Transformare
imagine dintr-un format
în altul
 Aliniere şi
distribuire obiecte
 Aranjare obiecte pe
linii şi coloane
CS.D2.2  Operează cu instrumente Editare şi inserarea Deschis către
specifice mediului de lucru a unei unui clip video nou
aplicații de prelucrare a clipurilor  Realizarea unui clip
video video cu aplicatii Implicat în
 Operează cu instrumente specifice realizarea
specifice mediului de lucru a unei  Inserarea unui clip sarcinilor de
aplicații de prelucrare a clipurilor video in pagina web lucru
video  Formatarea clipului
video din pagina web
B. Aspecte metodologice:
 realizarea de activităţi de învăţare diverse (exerciții practice de transformare și
modificare a imaginilor, de editare și prelucrare a imaginilor raster, editare și
prelucrare a imaginilor vectoriale etc.), prin care elevii să îşi formeze competenţele
specifice vizate de modul disciplinar 2 „Prelucrarea imaginilor in limbaj HTML”
într-o manieră deschisă, modernă, cu profund caracter practic-aplicativ;
 utilizarea de metode active (învăţare prin cooperare şi prin comunicare reciprocă,
studiu de caz, simulare, joc de roluri, învăţare prin descoperire, învăţare
problematizată, analiză de text, dezbatere), metode prin care elevii să devină
coparticipanţi la propria formare;
 folosirea unui mediul de instruire adecvat (laboratorul de informatică dotat cu
calculatoare, videoproiector, conexiune la internet) pentru a reuși un demers didactic
eficient;
 interpretarea creativă a informaţiilor şi rezolvarea unei situaţii problemă cu ajutorul
calculatorului;
 utilizarea de conținuturi suplimentare;

C. Aspecte evaluative
 Evaluarea continuă/formativă se realizează pe tot parcursul modulului, fie prin probe
orale, fie prin probe scrise/practice, fiind, astfel, parte a procesului de învăţare.
 Evaluarea finală, realizată prin probe scrise sau orale, folosind activităţi precum eseul,
proiectul individual sau de grup, exerciţiul de reflecţie, dezbaterea, testul sumativ etc.,
indică nivelul de formare a competenţelor urmărit şi, implicit, orientează acţiunea
viitoare (spre trecerea la modulul următor sau spre revenirea asupra aspectelor
deficitare, prin alocarea unui timp suplimentar din cadrul modulului deschis).

Competenţe Indicatori de performanţă

specifice Bazal Superior
CS.D2.1  Înțelege modul de operare cu  Recunoaște obiectele și
instrumentele specifice pentru instrumentele specifice unei
modificarea caracteristicilor imaginilor aplicații prin care se poate
transforma o imagine în alt
format
CS.D2.2  Operează cu instrumente specifice  Operează cu instrumente
mediului de lucru a limbajului HTML specifice mediului de lucru a
limbajului HTML

5.3. MODULUL INTEGRAT: TEHNOLOGIILE ȘI VIAȚA COTIDIANĂ

A. Competenţe specifice vizate de modul

CS.D3.1 Dezvoltarea abilităților de transpunere în practică a noțiunilor teoretice studiate
crearea de proiecte individuale și de grup
CS.D3.2 Dezvoltarea abilităţilor de prezentare publică a produselor realizate
CS.T1.1Dezvoltarea abilităţilor de utilizare a limbajului specific mediilor de lucru
CS.T2.1 Dezvoltarea abilităţilor de colaborare şi cooperare într-un grup de lucru
CS.T4.1 Valorizarea achiziţiilor dobândite pentru elaborarea proiecte pe teme intra-, inter- şi
transdisciplinare
Competenţe Abilităţi Cunoştinţe Atitudini
specifice
CS.D3.1  Analizează situaţii din  Aplicaţii practice de calcul Disponibil,
viaţa cotidiană tabelar flexibil
 Explorează diferitele  Aplicaţii practice de creare a
soluţii bazelor de date
 Aplicaţii practice de realizare a
unei pagini web de prezentare a
unei institutii
 Aplicaţii practice de realizare
produse specifice în mediul vizual
CS.D3.2  Îmbină materialele după  Asamblarea unui produs Viziune de
structura stabilită specific ansamblu
 Publică şi prezintă  Realizarea de sinteze de
materiale realizate prezentare
 Realizare expoziţii, publicare
pe site
CS.T1.1  Apreciază şi recunoaşte  Elaborarea de produse specifice Respect
munca semenilor utilizator respectând drepturile de
pentru legile
autor în vigoare
Respect și
apreciere
pentru munca
semenilor
CS.T2.1  Elaborează un plan de  Aplicaţii practice de calcul Viziune de
acţiune tabelar ansamblu
 Aplicaţii practice de creare a
CS.T4.1  Realizează produse bazelor de date Interesat,
specifice  Aplicaţii practice de realizare a disponibil, și
unei pagini web creativ
 Aplicaţii practice de realizare
produse specifice în mediul vizual

B. Aspecte metodologice
 realizarea de activităţi de învăţare diverse (aplicaţii practice de crearea proiectelor
individuale/în grup după o tematică propusă care vizează competenţele specifice cu
referire la calculul tabelar, baze de date, realizarea unei cărţi în format mic sau a unui
articol ştiinţific), prin care elevii să îşi formeze competenţele specifice vizate de modul
disciplinar integrat „Tehnologiile şi viaţa cotidiană” într-o manieră deschisă, modernă,
cu profund caracter practic-aplicativ;
 utilizarea de metode active (învăţare prin cooperare şi prin comunicare reciprocă,
studiu de caz, simulare, joc de roluri, învăţare prin descoperire, învăţare
problematizată, analiză de text, dezbatere), metode prin care elevii să devină
coparticipanţi la propria formare;
 folosirea unui mediul de instruire adecvat (laboratorul de informatică dotat cu
calculatoare, videoproiector, conexiune la internet) pentru a reuși un demers didactic
eficient;
 utilizarea de conținuturi suplimentare;
C. Aspecte evaluative
 Evaluarea continuă/formativă se realizează pe tot parcursul modulului, fie prin probe
orale, fie prin probe scrise/practice, fiind, astfel, parte a procesului de învăţare.
 Evaluarea finală, realizată prin probe scrise sau orale, folosind activităţi precum eseul,
proiectul individual sau de grup, exerciţiul de reflecţie, dezbaterea, testul sumativ etc.,
indică nivelul de formare a competenţelor urmărit şi, implicit, orientează acţiunea
viitoare (spre trecerea la modulul următor sau spre revenirea asupra aspectelor
deficitare, prin alocarea unui timp suplimentar din cadrul modulului deschis).

Competenţe Indicatori de performanţă

specifice Bazal Superior
CS.D3.1  Crearea de produse specifice  Crearea de proiecte individuale şi
prin utilizarea cunoștințelor de grup prin îmbinarea și combinarea
acumulate cunoștințelor acumulate
CS.D3.2  Îmbinarea materialelor după  Publicarea şi prezentarea
structura stabilită materiale realizate
CS.T1.1  Studierea surselor de  Elaborarea de produse specifice
documentare online și culegerea precizând bibliografia/resursele
informațiilor pertinente utilizate
CS.T2.1  Propunerea de soluții în grupul  Elaborarea unui plan strategic de
de lucru pentru stabilirea unui plan acțiune pentru rezolvarea sarcinilor
de acțiune de lucru
CS.T4.1  Rezolvarea sarcinilor de lucru  Asamblarea produselor proprii în
primite în cadrul grupului proiectul creat în colaborare

5.4. MODULUL DESCHIS: REMEDIERE ŞI PERFORMANŢĂ

Este un modul derulat pe 25% din perioada de timp alocată activității didactice de
planul cadru pentru disciplina Tehnologia informației și a comunicațiilor. Cadrul didactic are
latitudinea de a hotărî destinația modulului deschis, în urma evaluărilor continue și sumative
și a consultărilor cu elevii. Locul ocupat de acesta nu este prestabilit, el fiind influențat de
elementele vizate (consolidare, exersare, îmbogățire a achizițiilor anterioare) sau/și de
funcțiile ce-i revin (remediere, consolidare, stimulare, sinteză); ca atare, modulul deschis
poate fi plasat după finalizarea unuia, a mai multora sau a tuturor celorlalte module.
Modulul deschis are un caracter reglator, fracționar, la decizia profesorului, utilizat în
vederea remedierii /întăririi unor abilități și atitudini, a aprofundării acestora prin extindere a
conținuturilor sau stabilirea unor relații intradisciplinare.
Acest modul are ca scop sistematizarea și dezvoltarea achizițiilor anterioare, având funcții de
remediere, consolidare și sinteză.
 Aspecte metodologice
În urma evaluărilor formative și sumative, profesorul, are posibilitatea de a hotărî, în urma
consultării cu elevii, modul în care se folosesc orele aferente. Acestea pot fi folosite după
finalizarea unuia sau mai multor module.
Este un bun prilej pentru diferențierea activităților în funcție de nivelul atingerii
standardelor de către elevi. Profesorul poate organiza simultan activități remediale cu unii
elevi și activități de stimulare a performanței cu alți elevi.
Pentru organizarea activităților remediale, profesorul trebuie să considere ca și repere,
indicatorii de nivel bazal de la fiecare modul precedent, în timp ce, pentru organizarea
activităților de stimulare a performanței, profesorul trebuie să folosească reperul dat de
indicatorii de nivel superior.
 Numărul de ore alocat fiecărei teme va avea în vedere dificultatea acesteia, nivelul de
cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care lucrează, complexitatea materialului didactic
implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.
Orientarea modulului, în cazul activității remediale, va fi orientată, cu preponderență, pe
activități ce pun accent pe analiza problemelor, înțelegerea conceptelor și rezolvarea unor
situații problemă pornind de la modele de rezolvare.
În cazul activităților de stimulare a performanței se va pune accent pe stimularea
creativității, formularea unor judecăți de valoare asupra ideilor proprii, dezvoltarea gândirii
critice și rezolvarea unor sarcini de lucru cu grad sporit de dificultate.

6. STANDARDUL CURRICULAR AL DISCIPLINEI PE UN AN DE STUDIU

Competențe Indicatori de performanță de Indicatori de performanță de nivel

generale nivel bazal superior
 recunoașterea sintaxei si  înțelegerea modului în care poate
intructiunilor limbajului HTML fi realizată o pagină web
CGD1  Recunoaște instrumentele  Recunoașteși utilizează corect
specifice unei aplicații de instrumentele specifice unei aplicații
realizare de pagini web de realizare de pagini web
CGD2  Înțelege modul de operare  Recunoaște obiectele și
cu instrumentele specifice instrumentele specifice unei aplicații
pentru modificarea prin care se poate formata un text sau
caracteristicilor textului și o imagine
imaginilor în limbaj HTML

 Operează cu instrumente  Operează cu instrumente

specifice mediului de lucru a
unei aplicații de prelucrare a
unui clip video
CGD3  Crearea de produse specifice
prin utilizarea cunoștințelor
acumulate
 Îmbinarea materialelor după
structura stabilită
CGT1  Studierea surselor de
documentare online și culegerea
informațiilor pertinente
CGT2  Propunerea de soluții în
grupul de lucru pentru stabilirea
unui plan de acțiune
CGT3  Personalizarea înainte de
salvarea finală, a documentele
create prin menționarea
autorului și a temei
CGT4  Rezolvarea sarcinilor de
lucru primite în cadrul grupului
specifice mediului de lucru a unei
aplicații de prelucrare a unui clip
video
 Crearea de proiecte individuale şi
de grup prin îmbinarea și combinarea
cunoștințelor acumulate
 Publicarea şi prezentarea
materiale realizate
 Elaborarea de produse specifice
precizând bibliografia/resursele
utilizate
 Elaborarea unui plan strategic de
acțiune pentru rezolvarea sarcinilor
de lucru
 Personalizarea documentelor
create prin modificarea după salvare
a autorului și a temei și le protejează
la următoarele posibile modificări
 Asamblarea produselor proprii în
proiectul creat în colaborare