Sunteți pe pagina 1din 8

TESTUL 1

1. REACTII ADVERSE LA GENTAMICINA

RA – toxicitatea scade cu generatie:


1) nefrotoxicitate reversibila – lez.in TCP prin acum.de Agl in corticala.
- Kana > Genta si Amika > Tobra, Netil
Fact.fav.:
 doze mari;
 trat.mai lung de 10 zile;
 IR ant.tratam.;
 Asoc.cu alte subst.nefrotoxice;
 Asoc.cu diuretice;
 Cure repetate la mai putin de 6 sapt.
- In timpul tratam.trebuie adaptata posologia la clearance, dozata ureea si creatinina si spatierea dozelor la
nevoie.
2) toxicit.oto-vestibulara irev,cumulativa – acum.Agl in urechea interna cu lez.cohleovestibulare
- Kana > Amika > Genta, Tobra > Netil
3) efect curarizant – bloc neuro-muscular (blocare rec.pentru Ach). Fact fav.:
- inj.iv rapide;
- aplicatii pe seroase;
- asoc.cu curarizante;
- miastenie.
4) R.alergice – rar;
- CI la gravide caci determ.toxicitate cohleovestib.la fat.

2. REACTII ADVERSE LA CLORANFENICOL

RA :
1) depresie medulara (cloram.> tiamf.)
 reversibila, depinde de doza – pancitopenie;
 irev., idiosincrazica, la dist.de tratam – anemie aplastica letala;
 impune monitoriz.hematologica sau tratam.de scurta durata.
2) sdr.cenusiu la nn – cianoza, colaps. Sunt CI la nn si copilul mic si gravide.
3) disbacterioze intest.: Candida, stafilo, colita pseudomembr.;
4) fen.Herx-Heimer – in febra tifoida daca se creste progresiv doza;
3. ANTIBIOTICE IN SARCINA

4. ANTIBIOTICE CONTRAINDICATE IN SARCINA

- Trim I = penicilina G, Oxacilina, Ampicilina , Eritomicina


- Trim II = Nitrofurani
- Trim III ………….

1
5. TABLOUL CLINIC IN SCARLATINA

Incubatia : 2-5zile;
Debut :
- brusc cu febra, frisoane, ASG, varsaturi, odinofagie.
Obiectiv se constata o angina eritematoasa sau eritemato-pultacee.
Stare: elem.majore :
1. EXANTEM-ul :
- Apare in puseu unic;
- Respecta fata, palme, planta;
- Eritematos micromaculo-papulos cu aspect aspru la pipait;
- Localiz. : abd, fete ant-int coapse, fete, ab;
- Descuamarea se prod.in convalescenta;
- Masca Filatov : facies plans cu eritem obraji, buze carminate si paloare circumoronazala;
- Semn Grozovici-Pastia : linii echimotice la nivelul pliurilor de flexie.
2. ENANTEM-ul :
- Angina eritematoasa Scharlach;
- Ciclul lingual : modif.de la o zi la alta. Nu lipseste niciodata fiind patognomonic.
- Prima zi : depozit alb-slaninos – limba de portelan;
- A 2-a zi : se descuam.dinspre margini spre baze = limba descuamata pe margini;
- A 3-a zi : varful este descuamat insa baza prezinta depozitul alb – limba celor 2 V;
- Limba descuamata total, se vad papilele – limba zmeurie;
- Limba se reepitelizeaza – limba lacuita
Convalescenta :
- descuamare care se amelioreaza la adm.de Ab. In caz contrar, desc.in lambouri, manusa, ciorap.
Forme clinice :
1. Forma tipica;
2. Forme fruste :
- eruptie atipica / fugace care poate nici sa nu existe.
- Ciclul lingual exista insa intotdeauna;
3. Forme severe (scarlatina mg) : cant.crescuta de toxina. Afectare multiviscerala :
- Nefrita toxica;
- Miocardita;
- Encefalita;
- Artrita.
Aceasta forma necesita CoTer in doze mari.
4. forme cu poarta de intrare diferita de cea faringiana :
- Cutanat ( poarta de intrare : lez.cutanate) – eruptie in jurul portii de intrare. Nu exista angina, doar ciclu
lingual.
- Genital ( forma agresiva, hipertoxica) – nu exista angina ci doar ciclu lingual.
6. TABLOUL CLINIC IN RUJEOLA

1. Faza prodromala – simptome de catar bland fata de cel din rujeola.


2. Adenopatie caracteristica ferma: retroauricular, cervical posterior si occipital.
3. Limfadenopatia se evidentiaza la 24 ore inaintea rash-ului & persista 1 saptamana sau mai mult.
4. Enantem - imediat dupa exantem
- roz, pal, pe palatul moale. (Forchheimer spots). Rash-ul pe fata & extindere rapida;
- rash -discret maculo-papulos, catifelat; extindere rapida , generalizata in 24 ore.
2
5. Rubeola fara rash dar fara ggl nu
6. Subfebrilitate sau afebrilitate + rash & persista timp de 1-2 sau occazional 3 zile

7. COMPLICATII POSTSTREPTOCOCICE TARDIVE SI IMEDIATE

- precoce:
- nefrita toxica
- miocardita toxica
- soc toxic
- hepatita toxica
- encefalita toxica
- eruptie hemoragica
- artrita toxica
- medii (septice) de vecinatate
- flegmon amigdalian
- flegmon retrofaringian sau de planseu bucal
- adenoflegmoane, otite,sinuzite, abcese pulmonare
- medii la distanta:
- meningite
- sepsis
- tardive (alergice)
- poststreptococice date de similitudinea dintre antigenele streptococice si unele tesuturi
(miocard, sinoviala, muschi striati, glomeruli renali, nc. subtalamici)
8. COMPLICATII RUJEOLA

Imediate
- Diarea
- Otita medie
- Pneumonia, crup
- Encefalita rujeolica
- Hospitalismul (sepsis)
- Deces
Tardive
- PESS
- SM ??

3
TESTUL 2

1. DIAREEA DIN DIZENTERIE


- -incubaţie variabilă : 12-24 h
- -debut acut:
- -febră înaltă
- -alterarea stării generale
- -greţuri,vărsături
- -dureri abdominale
- -scaune diareice apoase sau cu produse patologice
- -semne de deshidratare de grade diferite
2. BUBELE DIN VARICELA

Per.de stare : eruptia :


- Apare in mai multe valuri eruptive, fiecare val insotindu-se de un croseu febril;
- Generalizata;
- Eliminarea mucoase lasa in urma ulceratii;
- Intens pruriginoasa;
- Evolutie ciclica;
- Maculele in cateva ore devin papule si apoi vezicule (elem.definitoriu) si apoi pseudopustula (vezicula cu
lichid tulbure). In final crustificare;
- Caract.polimorf (pe piele apar deodata toate felurile de elem.)
- Nu lasa cicatricic caci afecteaza doar dermul. Cicatr.apar daca pac.scarpina veziculele si
ele se suprainfecteaza.
3. TABLOUL CLINIC IN MONONUCLEOZA INFECTIOASA
- -incubaţia : 4-6 săptămâni
- -debutul poate fi brusc sau insidios cu:
- -febră
- -frisoane
- -alterarea stării generale
- -cefalee
- -mialgii
- -examen obiectiv:
- -adenopatie generalizată,predomină cea latero-cervicală (ganglioni măriţi de
volum,dispuşi
- sub formă de cordoane),dar este prezentă şi în zona axilară,inghinală,occipitală
- -splenomegalie (distensia capsulei->pericol de ruptură de splină->repaus fizic 6 luni)
- -angină->în zona căilor respiratorii superioare se produce necroză->suprainfectare
bacteriană
- (streptococ 􀈕-hemolitic,fuzospirili)
- elemente eruptive tegumentare:

4
- -micropapule cu aspect scarlatiniform,rubeoliform
- -macule cu aspect rujeoliform
- -erupţia apare usu.după administrare de ampicilină
- -afectare hepatică:
- -transaminaze ↑
- -bilirubină ↑
- -Timol ↑
- -miocardită
- -există forme clinice asemănătoare febrei tifoide->ascensiuni termice în plato
- există forme clinice de tip anginos->elementul de bază = angina
- există forme clinice ganglionare->elementul de bază = adenopatia
- în funcţie de severitatea bolii->forme clinice uşoare/medii/grave/foarte grave

4. TABLOUL CLINIC IN GRIPA

- Incubaţia este scurtă de 24-72h.


- Debutul este în general brusc, uneori brutal cu frisoane, febră înaltă (39°-40°C), mialgii intense,
cefalee, astenie marcată. În formele severe, debutul este cu hipotermie, colaps, deces la
persoanele cu boli cronice şi imunodeprimate.
- Perioada de stare domină simptomatologia toxică generală, catarul respirator este mai discret,
sindromul infecţios se menţine şi poate dura 3-5 zile. Curba termică prezintă deseori un aspect
difazic, denumit „V”-gripal. Faciesul bolnavului este vultuos, cu conjunctive injectate,
prezentând fotofobie. Cefaleea este intensă, dominând în regiunea frontală şi supraorbitală.
Mialgiile sunt puternice, generalizate, comparate uneori de bolnavi cu senzaţia de “zdrobire
musculară”, este prezentă astenia şi adinamia. Se pot asocia, de la început sau pe parcurs
semne de afectare respiratorie: tuse iritativă, arsuri retrosternale, junghi toracic, dispnee, spute
sangvinolente.
- Frecvent bolnavii cu gripă prezintă bradicardie, scăderea tensiunii arteriale, constatându-se
uneori modificări EKG – alterarea undei T.
- Din punct de vedere a aparatului digestiv se remarcă: greţuri, vărsături, anorexie. Obiectiv
limba este acoperită de depozite albicioase aderente, realizând aspectul de “limbă de
porţelan”.

- Forme clinice
- După intensitatea simptomelor există forme atipice uşoare, forme comune şi forme severe
hipertoxice. Acestea din urmă apar la persoanele cu risc crescut: sugari, copii, vârstnici, bolnavi
cronici pulmonari, cardiovasculari, diabetici şi alte persoane imunodeprimate.

5. COMPLICATII IN SIDA

5
6. ANGINA DIN DIFTERIE
1) Angina difterica simpla
- involutie in 10-14 zile :
- inflam.scazuta la niv.gatului, in faringe :
- decolare marg.,
- false membr.care se elim.spontan fara cicatrici conj.
2) Angina difterica mg
- forma hipertoxica cu letalitate 70-80% :
- moarte prin miocardita acuta,
- colaps circulator,
- stop cardioresp,
- afect.centrii bulbo-pontini.
7. TABLOUL CLINIC IN ZONA ZOSTER

- Clinic :
- nu exista incubatie.
- Debutul este cu durere iar din a doua zi apare eruptia:
- Strict metamerica;
- Nu depaseste linia mediana;
- Buchete de vezicule in zona respectiva. Ele se crustifica rapid.
- In cazuri grave de imunodepresie severa pot apare elem.si in afara acestui teritoriu – herpes zoster
varicelizat.
- Forme clinice :
1. Cel mai frecv. – Ic, durere foarte intensa cu car.de arsura;
2. Lomboabdominal;
3. Cervico-brahial;
4. Crural;
5. Pe extem.cefalica :
- Pe V mai ales pe ramura oftalmica (HZ oftalmic) – durere foarte mare, risc crescut de
- complicatii (keratita, uveita, glaucom);
- Pe VIII – zona Ramsey-Hunt cu eruptie la niv.pavil.urechii, conduct auditiv extern cu
- sau fara paralizie de facial.
- Formele usoare apar la tineri si crustifica rapid. Formele grave apar la varstnici, imunodepresii
severe (pot apare disem.hematogene cu afect.organica). Herpes sines herpete – nu apare durerea.
8. COMPLICATII IN DIFTERIE (CARDIO/RENAL/SNC)
- CARDIO
o Miocardita acuta – toxina penetreaza in cel.mioc. – ribozomi – enz.de elongatie – blocheaza
form.proteinelor din aa si deci toata activit.celulei moarte cel.Mioc.acuta in faza de stare
apartine difteriei mg. Ea poate sa apara si in convalescenta dupa o aparenta remisiune.
- SNC

6
o afect.subst.albe (mielina) cu suferinta fibrelor lungi. Lez. SNC sunt clinic mute.
o Cele perif, prin disparitia mielinei , inhiba transm.impulsului nv cu paralizie. Patognom.,
o precoce (16-18 zile de la debut) apare paralizia valului palatin.
o Clinic – bv.nu poate inghiti lichide, ii ies pe nas;
o Ex.ob – valul palatin atarna vertical ca o cortina care impiedica ex.fundului de gat.
o Glota este atona la baza limbii.
- Alte paralizii :
o Nv.oculomotori (III, IV, VI) – strabism, diplopie, rar oftalmoplegie totala;
o Af.fb.veg.din III determ.paral.acomod.la distanta cu ment.RFM (semn Argyll-Roberston
o inversat);
o Fibre lungi : sciatic popliteu extern : caderea labei si mersul stepat;
o Nv.cubital : mana balanta.
- Specific aceste paralizii sunt reversibile –apar noi celule in locul celor afectate care reiau functia
- acestora (recuperare in aprox. 2 luni)
- RENAL

9. TABLOUL HEMATOLOGIC IN MONONUCLEOZA INFECTIOASA

- -VSH usu.normal
- -în faza iniţială->leucocite normale sau chiar leucopenie
- -ulterior leucocitoză (până la β0-30.000/mm3)
- -monocite prezente în faza iniţială (5-10-15%);ulterior ↑ până la 80%
- -tablou polimorf:
- -monocite mature
- -monocite tinere (plasmocite)->nucleu excentric,în spiţe de roată,citoplasmă bazofilă
- -diagnostic diferenţial cu limfomul->tablou monomorf (predomină sau elementele tinere sau
cele mature)

10. TABLOUL CLINIC IN PAROTIDITA

1. infecţia cu localizare parotidiană


-incubaţie = 3 săptămâni
-debut:
- febră
- frisoane
- alterarea stării generale
- cefalee moderată
-examen obiectiv:
- -dureri moderate în loja parotidiană
- -uneori trismus
- -durere în loja parotidiană la masticaţie
- procesul infecţios începe unilateral
- -ştergerea şanţului în loja parotidiană
- -sensibilitate moderată la palpare
- -zonă elastică,nu există semne celsiene
- -cavitatea bucală->congestie periorificeală a canalului Stenon
-în evoluţie->prinderea parotidei opuse->facies cu aspect de „pară”
7
- debutul se poate produce prin prinderea glandelor submandibulare sau glandelor sublinguale
- se produce edem->glande mărite de volum şi distrugerea endoteliului canalelor salivare-
>obstrucţie->îngreunarea eliminării salivei
- -sunt afectaţi şi acinii

S-ar putea să vă placă și