Dreptul penal reprezintă instrumentul prin care se apără cele mai importante valori sociale împotriva faptelor periculoase.

România, suveranitatea, independența, unitatea și Dreptul penal reprezintă instrumentul prin care se apără cele mai
importante valori sociale împotriva faptelor periculoase.
România, suveranitatea, independența, unitatea și
indivizibilitatea statului, persoana, drepturile și libertățile acesteia, proprietatea precum și întreaga ordine de drept sunt
valorile sociale importante pe care le apără legea penală română.

Cuprins

 1Noțiunea Dreptului Penal

o 1.1Definiție
o 1.2Caracteristicile Dreptului penal în România
 2Obiectul Drepului penal
 3Scopul Dreptului Penal
 4Subramurile Dreptului Penal
 5Dreptul penal în România
 6Dreptul penal în viziunea avocatilor
 7Surse
 8Vezi și
 9Note

Noțiunea Dreptului Penal[modificare | modificare sursă]

Definiție[modificare | modificare sursă]
Denumirea de Drept penal este folosită în două accepțiuni:

 1. Ramură specifică a dreptului, ce reunește sistemul normelor juridice penale;

 2. Știință - ramură distinctă a științelor juridice care studiază aceste norme.
În literatura de specialitate, dreptul penal este definit ca o ramură a sistemului de drept, alcătuit din totalitatea normelor
juridice legiferate de puterea legislativă, care stabilesc ce fapte constituie infracțiuni, condițiile răspunderii
penale, sancțiunile și alte măsuri ce urmează a fi aplicate sau luate de către instanțele de judecată persoanelor care au
săvârșit infracțiuni, în scopul apărării celor mai importante valori sociale ale statului de drept.

Caracteristicile Dreptului penal în România[modificare | modificare sursă]

 1. Dreptul penal este o ramură de drept distinctă, care face parte din sistemul dreptului românesc, alături de alte ramuri
de drept - dreptul constituțional, dreptul administrativ, dreptul civil etc.;
 2. Dreptul penal are o autonomie în raport cu celelate ramuri de drept, deoarece reglementează un domeniu distinct de
relații sociale - cele care privesc reacția socială împotriva infracțiunilor;
 3. Dreptul penal are o structură unitară, întrucât dispozițiile sale, fie din partea generală sau specială, au un caracter
unitar, se completează reciproc și nu ar putea exista unele fără celelalte;
 4. Dreptul penal este format dintr-o totalitate de norme juridice care au un conținut normativ și care reglementează o
anumită sferă de relații sociale, totalitatea normelor jurice penale alcătuind conținutul normativ al legii penale;
 5. Normele dreptului penal stabilesc faptele considerate infracțiuni, condițiile de tragere la răspundere penală, precum
și sancțiunile ce trebuie aplicate sau luate în cazul încălcării lor;
 6. Normele juridice penale se aplică în scopul ocrotirii statului de drept, a ordinii de drept din România împotriva
faptelor socialmente periculoase.

Obiectul Drepului penal[modificare | modificare sursă]

 1. După unii autori, (I. Oancea și M. Zolyneak) obiectul dreptului penal îl constituie relațiile de represiune penală, care
se stabilesc după săvârșrea infracțiunii, între stat și infractor, prin care statul are dreptul și obligația să tragă
la răspundere penală pe infractor, iar infractorul are obligația să suporte pedeapsa.
Definiția a fost criticată pentru că reduce obiectul dreptului penal doar la relații de conflict, de represiune penală, nu ține
seama de rolul preventiv al dreptului penal. [necesită citare]

 2. După alți autori, (Vintilă Dongoroz, Costică Bulai, Constantin Mitrache, Alexandru Boroi, Gheorghe Nistoreanu)
obiectul dreptului penal cuprinde relațiile de apărare socială, relații ce se nasc din momentul intrării în vigoare a legii
penale. Legea penală îndeplinind funcția de recomandare și pretindere a unei anumite conduite din partea membrilor
societății față de normele jurice penale.
Astfel între stat și membrii săi sub aspect penal se nasc două tipuri de rapoarte jurice penale:

 1. Raport juridic de conformare - obligația penală instituită este respectată de destinatarii legii penale;
 2. Raport juridic de conflict - obligația cuprinsă în norma penală este nesocotită, săvârșindu-se fapte prin care se pune
în pericol sau se vatămă valorile sociale, făptuitorul fiind obligat să suporte sancțiunea prevăzută de norma penală
încălcată.

Scopul Dreptului Penal[modificare | modificare sursă]

Scopul dreptului penal este determinat de necesitatea apărării valorilor sociale și a ordinii de drept împotriva criminalității și
de combaterea acesteia.
Art.1 din Codul penal prevede că scopul legii penale este de a apăra România, suveranitatea, independența, unitatea și
indivizibilitatea statului, persoana, drepturile și libertățile acesteia, proprietatea precum și întreaga ordine de drept. Această
enumerare limitativă urmărește să menționeze cele mai importante valori ce pot fi periclitate prin săvârșirea unor infracțiuni.
Alături de celelate ramuri de drept, dreptul penal prin mijloacele sale specifice asigură protecția ordinii de drept prin
complexul său de măsuri și reglementări juridice. În același timp problema infracționalității apare nu doar pe plan intern ci și
pe plan internațional ce justifică măsurile de reacție socială, politica penală pe care fiecare stat trebuie să o stabilească
pentru prevenirea și combaterea fenomenului infracțional.
În acest context scopul dreptului penal este de a apăra societatea, în ansamblu, membrii săi, în particular, împotriva oricăror
fapte antisociale ce cad sub incidența legii penale.[necesită citare]

Subramurile Dreptului Penal[modificare | modificare sursă]

După structura și diviziunea codului Penal, dreptul penal se împarte în două părți:

 1. Partea Generală a dreptului penal (corespunzătoare normelor din Partea generală a Codului penal) - cuprinde
regulile cu caracter general ce sunt aplicabile părții speciale: dispoziții cu privire la aplicarea legii penale, reglementări
referitoare la infracțiune și infractor, la sistemul sancțiunilor de drept penal și criteriile de aplicare a acestora, cauzele
care înlătură caracterul penal al faptei etc.
 2. Partea Specială a dreptului penal (corespunzătoare normelor din Partea specială a Codului Penal și a legilor
speciale) cuprinde norme de incriminare care stabilesc conținutul concret al fiecărei infracțiuni și sancțiunile
corespunzătoare pentru acestea.
Această sistematizare în partea generală și partea specială, nu diminuează cu nimic unitatea dreptului penal, între cele
două părți existând o strânsă legătură și interdependență. (C. Bulai, I. Oancea)

Dreptul penal în România[modificare | modificare sursă]

Legea penală română prevede contopirea pedepselor și executarea celei mai mari dintre ele. [1]

Dreptul penal în viziunea avocatilor[modificare | modificare sursă]

[2]

Surse[modificare | modificare sursă]

 1. Gheorghe Nistoreanu, Alexandru Boroi - Drept Penal. Partea Generală (Ed. All, Beck, 2002);
  2. Costică Bulai - Manual de drept Penal. Partea Generală. (Ed. All, București, 1997)
 3. facultateadrept.ru

Vezi și[modificare | modificare sursă]

 Drept procesual penal

Note[modificare | modificare sursă]

1. ^ De exemplu Prezumtia de nevinovăție, Avocat, accesat la 26 ianuarie 2018
2. ^ Bojin junior, condamnat, 4 decembrie 2007, Evenimentul zilei, accesat la 26 iulie 2016
[ascunde]

Drept
Drept administrativ

Drept constituțional

Contract

Drept penal

aptă

Echitate

Dovadă

Drept internațional

Obligație

rocesual
Civil

enal

Drept de proprietate

Drept public

Restituire
Normă juridică

Răspunderea delictuală în dreptul comun

Drept agrar

Dreptul aviației

Dreptul bancar

aliment

Drept comercial

Dreptul concurenței
Drept internațional privat

Dreptul construcțiilor

Drepturile consumatorului

Drept corporativ

Drept informatic

Drept electoral

Dreptul energiei

Dreptul media

Dreptul mediului

Dreptul familiei

Reglementare bancară

Dreptul sănătății

Dreptul imigrației

roprietate intelectuală

Drept penal internațional

Drepturile internaționale ale omului

Legile internaționale ale sclaviei

Dreptul muncii

Dreptul războiului

Arheologie juridică

icțiunea juridică

Drept maritim

Drept media

Drept militar
uccesiune (drept)
atrimoniu

Testament

Răspunderea producătorilor

Drept internațional public

Drept aero-spațial

Dreptul sportului

Drept fiscal

iducia
Cartă

Constituție

Cutumă

Drept divin

Drepturile omului

Drepturile naturale și juridice

urisprudența
recedent
Referendum

Codificare

Decret
Edict

Ordin executiv

roclamație

Legislație
Delegarea legislativa

Reglementare

Decret

romulgare

Abrogare

Tratat

Normă juridică
Lege

Actele Parlamentului

Actele Congresului (SUA)

Drept civil

Drept comun

Drept chinez

luralismul juridic

Drept bisericesc
Drept canonic

Drept hindus

Drept jain

Legea iudaică

aria

Drept roman
Drept socialist
tudii critice ale dreptului

Drept comparat

eministă

Drept și economie

ormalismul juridic

storic

Drept natural

Teoriile juridice internaționale

Legalitate

upremația dreptului

ociologie
Adjudecare

Administrarea justiției

ustiția în materia penală

Curte marțială

oluționare a litigiilor

iqh

roces/Litigiu

Opinie juridică

Compensație judiciară

udecător
ustiția păcii

Magistrat
Hotărâre

Control jurisdicțional

Competență

uriu

ustiție

Avocatură
Avocat

Barrister

Consilier juridic

Apărare (drept)
 rocuror

olicitor

roces

udecata de fond

Verdict
Birocrație

Barou

ocietate civilă

Curte

Comisia electorală

Executiv

udiciar

Aplicarea legii

Educație juridică
acultate de Drept

Legislativ

Armata

oliția

artid politic

Tribunal
 Categorie

 Portal

 Proiect
GND: 4057795-8

NARA: 10638607

NDL: 00565337
Categorie:
 Drept penal
indivizibilitatea statului, persoana, drepturile și libertățile acesteia, proprietatea precum și întreaga ordine de drept sunt
valorile sociale importante pe care le apără legea penală română.

Cuprins

 1Noțiunea Dreptului Penal

o 1.1Definiție
o 1.2Caracteristicile Dreptului penal în România
 2Obiectul Drepului penal
 3Scopul Dreptului Penal
 4Subramurile Dreptului Penal
 5Dreptul penal în România
 6Dreptul penal în viziunea avocatilor
 7Surse
 8Vezi și
 9Note

Noțiunea Dreptului Penal[modificare | modificare sursă]

Definiție[modificare | modificare sursă]
Denumirea de Drept penal este folosită în două accepțiuni:

 1. Ramură specifică a dreptului, ce reunește sistemul normelor juridice penale;

 2. Știință - ramură distinctă a științelor juridice care studiază aceste norme.
În literatura de specialitate, dreptul penal este definit ca o ramură a sistemului de drept, alcătuit din totalitatea normelor
juridice legiferate de puterea legislativă, care stabilesc ce fapte constituie infracțiuni, condițiile răspunderii
penale, sancțiunile și alte măsuri ce urmează a fi aplicate sau luate de către instanțele de judecată persoanelor care au
săvârșit infracțiuni, în scopul apărării celor mai importante valori sociale ale statului de drept.

Caracteristicile Dreptului penal în România[modificare | modificare sursă]

 1. Dreptul penal este o ramură de drept distinctă, care face parte din sistemul dreptului românesc, alături de alte ramuri
de drept - dreptul constituțional, dreptul administrativ, dreptul civil etc.;
 2. Dreptul penal are o autonomie în raport cu celelate ramuri de drept, deoarece reglementează un domeniu distinct de
relații sociale - cele care privesc reacția socială împotriva infracțiunilor;
 3. Dreptul penal are o structură unitară, întrucât dispozițiile sale, fie din partea generală sau specială, au un caracter
unitar, se completează reciproc și nu ar putea exista unele fără celelalte;
 4. Dreptul penal este format dintr-o totalitate de norme juridice care au un conținut normativ și care reglementează o
anumită sferă de relații sociale, totalitatea normelor jurice penale alcătuind conținutul normativ al legii penale;
 5. Normele dreptului penal stabilesc faptele considerate infracțiuni, condițiile de tragere la răspundere penală, precum
și sancțiunile ce trebuie aplicate sau luate în cazul încălcării lor;
 6. Normele juridice penale se aplică în scopul ocrotirii statului de drept, a ordinii de drept din România împotriva
faptelor socialmente periculoase.

Obiectul Drepului penal[modificare | modificare sursă]

 1. După unii autori, (I. Oancea și M. Zolyneak) obiectul dreptului penal îl constituie relațiile de represiune penală, care
se stabilesc după săvârșrea infracțiunii, între stat și infractor, prin care statul are dreptul și obligația să tragă
la răspundere penală pe infractor, iar infractorul are obligația să suporte pedeapsa.
Definiția a fost criticată pentru că reduce obiectul dreptului penal doar la relații de conflict, de represiune penală, nu ține
seama de rolul preventiv al dreptului penal. [necesită citare]

 2. După alți autori, (Vintilă Dongoroz, Costică Bulai, Constantin Mitrache, Alexandru Boroi, Gheorghe Nistoreanu)
obiectul dreptului penal cuprinde relațiile de apărare socială, relații ce se nasc din momentul intrării în vigoare a legii
penale. Legea penală îndeplinind funcția de recomandare și pretindere a unei anumite conduite din partea membrilor
societății față de normele jurice penale.
Astfel între stat și membrii săi sub aspect penal se nasc două tipuri de rapoarte jurice penale:

 1. Raport juridic de conformare - obligația penală instituită este respectată de destinatarii legii penale;
 2. Raport juridic de conflict - obligația cuprinsă în norma penală este nesocotită, săvârșindu-se fapte prin care se pune
în pericol sau se vatămă valorile sociale, făptuitorul fiind obligat să suporte sancțiunea prevăzută de norma penală
încălcată.
Scopul Dreptului Penal[modificare | modificare sursă]
Scopul dreptului penal este determinat de necesitatea apărării valorilor sociale și a ordinii de drept împotriva criminalității și
de combaterea acesteia.
Art.1 din Codul penal prevede că scopul legii penale este de a apăra România, suveranitatea, independența, unitatea și
indivizibilitatea statului, persoana, drepturile și libertățile acesteia, proprietatea precum și întreaga ordine de drept. Această
enumerare limitativă urmărește să menționeze cele mai importante valori ce pot fi periclitate prin săvârșirea unor infracțiuni.
Alături de celelate ramuri de drept, dreptul penal prin mijloacele sale specifice asigură protecția ordinii de drept prin
complexul său de măsuri și reglementări juridice. În același timp problema infracționalității apare nu doar pe plan intern ci și
pe plan internațional ce justifică măsurile de reacție socială, politica penală pe care fiecare stat trebuie să o stabilească
pentru prevenirea și combaterea fenomenului infracțional.
În acest context scopul dreptului penal este de a apăra societatea, în ansamblu, membrii săi, în particular, împotriva oricăror
fapte antisociale ce cad sub incidența legii penale. [necesită citare]

Subramurile Dreptului Penal[modificare | modificare sursă]

După structura și diviziunea codului Penal, dreptul penal se împarte în două părți:

 1. Partea Generală a dreptului penal (corespunzătoare normelor din Partea generală a Codului penal) - cuprinde
regulile cu caracter general ce sunt aplicabile părții speciale: dispoziții cu privire la aplicarea legii penale, reglementări
referitoare la infracțiune și infractor, la sistemul sancțiunilor de drept penal și criteriile de aplicare a acestora, cauzele
care înlătură caracterul penal al faptei etc.
 2. Partea Specială a dreptului penal (corespunzătoare normelor din Partea specială a Codului Penal și a legilor
speciale) cuprinde norme de incriminare care stabilesc conținutul concret al fiecărei infracțiuni și sancțiunile
corespunzătoare pentru acestea.
Această sistematizare în partea generală și partea specială, nu diminuează cu nimic unitatea dreptului penal, între cele
două părți existând o strânsă legătură și interdependență. (C. Bulai, I. Oancea)

Dreptul penal în România[modificare | modificare sursă]

Legea penală română prevede contopirea pedepselor și executarea celei mai mari dintre ele. [1]

Dreptul penal în viziunea avocatilor[modificare | modificare sursă]

[2]

Surse[modificare | modificare sursă]

 1. Gheorghe Nistoreanu, Alexandru Boroi - Drept Penal. Partea Generală (Ed. All, Beck, 2002);
 2. Costică Bulai - Manual de drept Penal. Partea Generală. (Ed. All, București, 1997)
 3. facultateadrept.ru

Vezi și[modificare | modificare sursă]

 Drept procesual penal

Note[modificare | modificare sursă]

1. ^ De exemplu Prezumtia de nevinovăție, Avocat, accesat la 26 ianuarie 2018
2. ^ Bojin junior, condamnat, 4 decembrie 2007, Evenimentul zilei, accesat la 26 iulie 2016
[ascunde]

Drept
Drept administrativ

Drept constituțional

Contract

Drept penal

aptă

Echitate

Dovadă

Drept internațional

Obligație

rocesual
Civil

enal

Drept de proprietate

Drept public

Restituire
Normă juridică

Răspunderea delictuală în dreptul comun

Drept agrar

Dreptul aviației

Dreptul bancar

aliment

Drept comercial

Dreptul concurenței

Drept internațional privat

Dreptul construcțiilor

Drepturile consumatorului

Drept corporativ

Drept informatic

Drept electoral

Dreptul energiei

Dreptul media

Dreptul mediului

Dreptul familiei
Reglementare bancară

Dreptul sănătății

Dreptul imigrației

roprietate intelectuală

Drept penal internațional

Drepturile internaționale ale omului

Legile internaționale ale sclaviei

Dreptul muncii

Dreptul războiului

Arheologie juridică

icțiunea juridică

Drept maritim

Drept media

Drept militar
uccesiune (drept)
atrimoniu

Testament

Răspunderea producătorilor

Drept internațional public

Drept aero-spațial

Dreptul sportului

Drept fiscal

iducia
Cartă

Constituție

Cutumă

Drept divin

Drepturile omului

Drepturile naturale și juridice

urisprudența
recedent
Referendum

Codificare

Decret
Edict
Ordin executiv

roclamație

Legislație
Delegarea legislativa

Reglementare

Decret

romulgare

Abrogare

Tratat

Normă juridică
Lege

Actele Parlamentului

Actele Congresului (SUA)

Drept civil

Drept comun

Drept chinez

luralismul juridic

Drept bisericesc
Drept canonic

Drept hindus

Drept jain

Legea iudaică

aria

Drept roman

Drept socialist
tudii critice ale dreptului

Drept comparat

eministă

Drept și economie

ormalismul juridic

storic

Drept natural

Teoriile juridice internaționale

Legalitate
 upremația dreptului

ociologie
Adjudecare

Administrarea justiției

ustiția în materia penală

Curte marțială

oluționare a litigiilor

iqh

roces/Litigiu

Opinie juridică

Compensație judiciară

udecător
ustiția păcii

Magistrat
Hotărâre

Control jurisdicțional

Competență

uriu

ustiție

Avocatură
Avocat

Barrister

Consilier juridic

Apărare (drept)

rocuror

olicitor

roces

udecata de fond

Verdict
Birocrație

Barou

ocietate civilă

Curte

Comisia electorală
Executiv

udiciar

Aplicarea legii

Educație juridică
acultate de Drept

Legislativ

Armata

oliția

artid politic

Tribunal
 Categorie

 Portal

 Proiect
GND: 4057795-8

NARA: 10638607

NDL: 00565337
Categorie:
 Drept penal