BOLI INFECTIOASE

1. Urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru rujeola:

A. Incubatia 15-21 de zile
B. Semnul Koplik prezent
C. Calea de transmitere digestiva
D. Tratament etiologic cu penicilina
E. Nu exista vaccin
Raspuns corect: B
2. Urmatorul antibiotic este de electie in profilaxia si terapia etiologica din infectiile cu
streptococ
beta-hemolitic:
A. Cloramfenicol
B. Gentamicina
C. Tetraciclina
D. Penicilina G
E. Ciproblaxacina
Raspuns correct: D
3. Semnul Grozovici se intalneste in urmatoarele boli infectioase:
A. Varicela
B. Dizenterie
C. Leptospiroza
D. Scarlatina
E. Tifosul exantematic
Raspuns corect: D
4. Lichidul cefalorahidian in meningita tuberculoasa este de aspect:
A. Purulent
B. Hemoragic
C. Normal
D. Opalescent
E. Intermediar intre a, b, c, d
Raspuns corect: C
5. Hepatita virala de tip A debuteaza in principiu cu simptomatologia:
A. Febra, frisoane
B. Redoarea cefei
C. Angina pultacee
D. Inapetenta, greata, varsaturi
E. Hemoragie digestiva
Raspuns corect: D
6. Tratamentul etiologic in erizipel se efectueaza cu:
A. Gentamicina
B. Florochinolone
C. Cloramfenicol
D. Doxaciclina
E. Penicilina G
Raspuns corect: E
7. Tratamentul in holera se efectueaza in principal cu:
A. Medicatie antialergica
B. Solutii pentru rehidratare
C. Vitamine din grupul B
D. Calmante de tuse
E. Antitermice
Raspuns corect: B
8. Tratamentul etiologic de electie in infectia cu Leptospira se efectueaza cu:
A. Cotrimoxazol
B. Nitrofurani
C. Florochinolone
D. Streptomicina
E. Penicilina
Raspuns corect: E
9. Insuficienta hepatica acuta este determinata in principal de virusul:
A. Hepatitei A
B. Hepatitei B
C. Hepatitei C
D. Hepatitei D
E. Hepatitei E
Raspuns corect: B
10. Reactia adversa cea mai severa la administrarea parenterala a penicilinei:
A. Febra, frisoane
B. Greata, varsaturi
C. Cefalee
D. Diaree
E. Soc anafilactic
Raspuns corect: E
11. In perioada de contagiozitate bolnavii cu boli infecŃioase reprezintă o sursă de
infecŃie pentru:
A. membrii familiei
B. personalul de grijire
C. bolnavii din spital
D. toate de mai sus;
E. nici o varianta corecta.
Raspuns corect : D
12. Aceeasi ploscă trebuie folosită de către:
A. un bolnav
B. doi bolnavi
C. patru bolnavi
D. toate de mai sus
E. nici o varianta corecta
Raspuns corect : A
13. Bolnavul cu dizenterie bacteriană poate fi externat numai cand:
A. lipsesc scaunele diareice
B. nu prezintă colici abdominale
C. coprocultura este negativă
D. toate de mai sus
E. nici o varianta corecta
Raspuns corect : D
14. In perioada prodromală a hepatitei acute virale A, gradul de infecŃiozitate este:
A. redus
B. ridicat
C. absent
D. hepatita virala A nu are perioada prodromala
E. pacientii cu hepatita virala A nu sunt infectiosi
Raspuns corect : B
15. In perioada de convalescenŃă a hepatitei acute A gradul de infecŃiozitate este:
A. maxim
B. scăzut
C. crescut
D. hepatita virala A nu are perioada prodromala
E. pacientii cu hepatita virala A nu sunt infectiosi
Raspuns corect: B
16. Ingrijirea bolnavilor cu boli infecŃioase se face:
A. concordanŃă cu fazele evolutive ale bolii
B. la fel pentru toate afecŃiunile
C. la fel toate stadiile bolii
D. bolnavii infectiosi nu trebuie spitalizati
E. nici o varianta de mai sus
Raspuns corect : A
17. Pe langă efectuarea tratamentului asistenta va urmări:
A. apariŃia unor simptome
B. apariŃia complicaŃiilor
C. igiena corporală a bolnavilor
D. toate de mai sus
E. nici o varianta corecta
Raspuns corect : D
18. Lenjeria de corp a bolnavilor trebuie schimbată:
A. săptămanal
B. la 3 zile
C. ori de cate ori este nevoie
D. nu se schimba pe perioada internarii
E. nici o varianta de mai sus
Raspuns corect : C
19. Nerespectarea grijirii mucoaselor la pacienŃii cu boli infecŃioase poate produce:
A. otite secundare
B. stomatite
C. conjunctivite purulente
D. toate de mai sus
E. nici o varianta corecta
Raspuns corect : D
20. La pacienŃii trataŃi cu antibiotice, mucoasa bucală si limba se poate bandijona cu:
A. glicerină boraxată + o substanŃă antifungică
B. neopreol
C. hidrocortizon
D. solutie de penicilina
E. apa oxigenata
Raspuns corect : A
21. Pentru prevenirea unor reacŃii alergice grave se recomandă:
A. aplicarea antibioticelor pe mucoase
B. aplicarea sulfamidelor pe mucoase
C. evitarea aplicării de antibiotice si sulfamide pe mucoase
D. administrarea concomitenta cu hidrocortizon
E. nici o varianta corecta
Raspuns corect : C
22. Dizenteria bacteriană se transmite pe cale:
A. respiratorie
B. digestivă
C. sexuală
D. intravenos
E. nici o varianta corecta
Raspuns corect : B
23. Scarlatina se transmite pe cale:
A. digestivă
B. sexuală
C. respiratorie
D. intravenos
E. nici o varianta corecta
Raspuns corect : A
24. Gripa se transmite pe cale:
A. digestivă
B. cutanată
C. respiratorie
D. intravenos
E. nici o varianta corecta
Raspuns corect : C
25. Pentru prevenirea infecŃiilor stafilococice se recomandă:
A. reutilizarea lenjeriei de pat fara sterilizare neaparata
B. reutilizarea saltelelor fara sterilizare neaparata
C. sterilizarea instrumentelor medicale
D. ozonizarea aerului din saloane
E. nici o varianta corecta
Raspuns corect : C
26. Pe cale digestivă se transmite:
A. meningita meningococică
B. hepatita virală A si B
C. dizenteria
D. tuberculoza
E. nici una din variantele de mai sus.
Raspuns corect : C
27. Prevenirea infecŃiilor intraspitalicesti nu se poate realiza prin:
A. procedee umede de curăŃenie
B. folosirea substanŃelor si soluŃiilor antiseptice
C. izolarea bolnavilor saloane separate
D. internarea pacientilor infectiosi
E. nici o varinata corecta
Raspuns corect : D
28. Sindromul icteric nu poate fi prezent la pacienŃii cu:
A. hepatite acute
B. ciroze hepatice
C. icter mecanic
D. dizenterie
E. nici o varianta corecta
Raspuns corect : D
29. Redoarea de ceafă poate fi prezentă la pacienŃii cu:
A. menigită bacteriană
B. meningită virală
C. meningită TBC
D. toate de mai sus
E. nici o varianta corecta
Raspuns corect : D
BOLI INFECŢIOASE
Autor: Şef lucr. Dr. Valentina Ionescu

1. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la febră sunt reale:

a. febra însoţeşte toate bolile infecţioase
b. febra apare ca o dereglare a centrului termoreglării
c. febra constituie o reacţie de apărare a organismului
d. febra este sinonimă cu boala infecţioasă
e. inducţia febrei este realizată de substanţe pirogene exo- şi endogene
R: b, c, e
2. Boala infecţioasă acută ciclică are o evoluţie stadială care cuprinde:
a. numai incubaţia
b. numai invazia
c. numai perioada de stare
d. numai perioada de declin
e. incubaţie + invazie + perioada de stare + perioada de declin +
convalescenţă
R: e
3. Apariţia constantă într-un teritoriu a unui număr redus, dar constant, de
îmbolnăviri, fără legătură evidentă între ele, caracterizează:
a. periodicitatea
b. endemicitatea
c. sporadicitatea
 d. epidemia
e. pandemia
R: b
4. În faţa unui pacient cu boală infecţioasă, nursa trebuie să ştie:
a. dacă pacientul necesită izolare obligatorie în spital
b. modul de transmitere a infecţiei
c. ce măsuri specifice se iau faţă de contacţi
d. numărul de internări din anul precedent
e. ce măsuri de igienă personală se iau
R: a, b, c, e
5. Prelevarea exudatului intranazal se face pentru:
a. diagnosticul bolilor cu transmitere aerogenă
b. stabilirea stării de purtător sănătos de germen
c. diagnosticul hepatitei acute virale tip B
d. diagnosticul difteriei
e. diagnosticul trichinelozei
R: a, b, d
6. Erori frecvente în practica antibioterapiei pot fi considerate:
a. antibioprofilaxia la tineri cu infecţii virale pentru prevenirea suprainfecţiei
bacteriene
b. administrarea de oxacilină la un pacient cu S.aureus în exudatul faringian
c. utilizarea antibioticelor la pacienţi febrili cu granulocitopenie
d. utilizarea de rutină a antibioticelor la un pacient febril
e. schimbarea antibioticului după 3 zile dacă nu se obţine îmbunătăţirea
simptomatologiei
R: a, b, d, e
7. La un tânăr cu angină streptococică i se va prescrie de primă intenţie:
a. penicilina G sau eritromicină daca este alergic la beta-lactamine
b. cefalosporine gen.II
c. oxacilină
d. tetraciclină
e. ciprofloxacină
R: a
8. Infecţia nosocomială este:
a. infecţia dobândită în primele 24 ore de la externarea din spital
b. infecţia dobândită în afara unei unităţi spitaliceşti
c. infecţia dobândită numai de copii
d. infecţia dobândită prin muşcătură de animal necunoscut
e. infecţia dobândită în spital sau orice unitate de asistenţă medicală,
indiferent de profilul medical sau chirurgical.
R: e
9. Care din măsurile următoare sunt utile în profilaxia infecţiilor nosocomiale:
a. profilaxie cu antibiotice cu spectru larg la pacienţii din grupele de risc
b. izolarea corespunzătoare a pacienţilor
c. supraveghere şi control permanent
d. curăţenie, dezinfecţie şi sterilizare corect efectuate
 e. evitarea spitalizărilor inutile
R: b, c, d, e
10. Prevenirea infecţiilor urinare nosocomiale implică:
a. folosirea sondelor urinare
b. evitarea utilizării sondelor urinare
c. respectarea asepsiei în timpul montării sondei
d. sondă urinară închisă
e. administrarea profilactică de nitrofurantoin
R: b, c, d
11. Exantemul din scarlatină are următoarele caracteristici:
a. respectă palmele, plantele
b. este accentuat la nivelul plicilor de flexiune
c. este însoţit de semnul Koplik
d. apare iniţial la nivelul feţei
e. este urmat de descuamaţie
R: a, b, e
12. Tratamentul de elecţie în scarlatină se face cu:
a. ampicilină
b. penicilină
c. clormafenicol
d. cefalosporine
e. tetraciclină
R: b
13. Elementele clinice sugestive pentru rujeolă sunt:
a. erupţie polimorfă
b. catar oculo-nazal şi traheo-bronşic
c. semnul Pastia
d. semnul Koplik
e. ciclul lingual
R: b, d
14. Semnul caracteristic în rubeolă este reprezentat de:
a. angina roşie „în flacără”
b. erupţia maculo-eritematoasă, confluentă, intens pruriginoasă
c. adenopatiile retroauriculare, occipitale, latero-cervicale
d. semnul Koplik
e. faciesul plâns
R: c
15. Erupţia din varicelă are următoarele caracteristici:
a. este universală
b. este de tip polimorf
c. apare în mai multe pusee
d. lasă întotdeauna cicatrici
e. este de tip maculo-eritematos
R: a, b, c
16. Virusul varicelo-zosterian se transmite prin:
a. saliva bolnavilor, cu 1-2 zile înainte de apariţia erupţiei
 b. prin urină
c. prin fecale
d. contact direct cu conţinutul veziculelor
e. numai prin cruste
R: a, d
17. Angina difterică se caracterizează prin:
a. debut brusc, cu febră mare
b. disfagie intensă
c. exudat opalescent, cu formarea de false membrane, alb-sidefii
d. exudat pultaceu
e. este însoţită de semne de toxemie
R: c, e
18. Difteria se poate transmite:
a. de la persoana bolnavă, prin picăturile de salivă
b. de la animalul bolnav, prin urină
c. de la bolnav, prin sânge
d. prin contact cu obiecte contaminate
e. de la purtători sănătoşi
R: a, e
19. Bolnavul cu difterie este tratat:
a. numai în spital
b. cu ser antidifteric + antibiotic + anatoxină + simptomatice
c. numai cu antibiotic
d. numai cu ser antidifteric
e. la domiciliu
R: a, b
20. Tabloul clinic în gripă cuprinde:
a. stare de curbatură
b. secreţie nazală muco-purulentă
c. hipertensiune arterială
d. febră înaltă, frisoane
e. vărsături în jet
R: a, d
21. Tratamentul în gripă presupune:
a. antibioterapie în toate cazurile
b. combaterea febrei cu aspirină la copii
c. corticoterapie în formele toxice
d. hidratare largă pentru tusea productivă
e. aciclovir
R: c, d
22. În stadiul cataral, sugestive pentru tusea convulsivă sunt:
a. tusea tenace, emetizantă, rezistentă la terapia uzuală
b. rinoreea seroasă
c. tusea productivă
d. vărsăturile
e. cefaleea
R: a
23. Tratamentul etiologic în tusea convulsivă se face cu:
a. penicilină
b. eritromicină
c. gentamicină
d. fluorochinolone
e. cloramfenicol
R: b, d
24. În deshidratările de 5%, reechilibrarea hidroelectrolitică se face prin:
a. administrare de săruri per os
b. administrare de electroliţi parenteral
c. administrare de sânge
d. administrare de imunoglobuline
e. administrare de plasmă
R: a
25. În perioada de stare a dizenteriei bacteriene scaunele au aspect:
a. apos
b. muco-pio-sanguinolent
c. galben-verzui
d. riziform
e. muco-grunjos
R: b
26. Tabloul clinic în febra tifoidă este caracterizat prin:
a. debut brusc în toate cazurile
b. prezenţa rozeolelor tifice
c. puls bradicardic, discordant cu febra
d. angina Duguet
e. hipertensiune arterială
R: b, c, d
27. Tabloul clinic al holerei cuprinde:
a. scaune diareice apoase, afecaloide, riziforme
b. scaune diareice muco-pio-sanguinolente
c. sindrom de deshidratare, de diverse grade
d. hipertermie pe toată perioada bolii
e. tenesme
R: a, c
28. Cea mai frecventă determinare în infecţia cu virusul urlian este la nivelul:
a. pancreasului
b. meningelui
c. glandei parotide
d. encefalului
e. ovarului
R: c
29. Hepatitele acute virale (HAV) cu transmitere fecal-orală sunt:
a. HAV tip A
b. HAV tip B
 c. HAV tip C
d. HAV tip D
e. HAV tip E
R: a, e
30. În perioada prodromală a HAV se pot întâlni:
a. greţuri
b. icter pruriginos
c. vărsături
d. febră înaltă
e. inapetenţă
R: a, c, e
31. HAV tip B se transmite:
a. prin sânge şi derivate de sânge contaminat
b. sexual
c. fecal-oral
d. prin instrumentar medical şi nemedical contaminat
e. vertical, de la mamă la făt
R: a, b, d, e
32. Semnele de alarmă pentru nursă în supravegherea unui pacient cu HVA:
a. somnolenţă diurnă, scăderea capacităţii de concentrare
b. prezenţa sindromului de colestază
c. urinile hipercrome
d. apariţia manifestărilor hemoragipare
e. apariţia scaunelor diareice
R: a, d
33. Care din următoarele modificări ale LCR pledează pentru o meningită bacteriană:
a. glicorahie mult crescută
b. elemente celulare cu miile
c. predominenţa mononuclearelor
d. proteinorahie mult crescută
e. glicorahie normală
R: b, d
34. Care este obiectivul principal al tratamentului în meningitele bacteriene:
a. combaterea hipertensiunii intracraniene
b. combaterea convulsiilor
c. sterlizarea rapidă a LCR
d. combaterea vărsăturilor
e. controlul strict al aportului de lichide
R: c
35. Pentru diagnosticul meningitei, indispensabilă este:
a. hemocultura
b. tomografia cerebrală
c. puncţia lombară
d. hemoleucograma
e. radiografia craniană
R: c
36. Care este cea mai frecventă formă clinică de infecţie cu virusurile poliomietice:
a. poliomielita paralitică
b. poliomielita neparalitică
c. infecţia inaparentă
d. boala minoră
e. boala minoră şi meningita cu LCR clar
R: c
37. Caracteristicile paraliziei poliomielitice sunt:
a. paralizii simetrice, cu hipertonie
b. paralizii asimetrice, flasce, cu hipotonie şi tulburări ale sensibilităţii
obiective
c. paralizii asimetrice, flasce, cu reflexe osteotendinoase diminuate sau
abolite
d. paralizii asimetrice, cu hipertonie
e. sunt urmate de atrofii şi sechele
R: c, e
38. Atitudinea în faţa unei plăgi rabigene:.
a. toaleta plăgii
b. administrare de ATPA + vaccin
c. administrare de ser antirabic numai la indicaţiile absolute, după testare
d. administrare de ser + vaccin la toate plăgile
e. administrare obligatoriu de antibiotice
R: a, b, c
39. Referitor la tetanos, sunt adevărate următoarele:
a. este o boală contagioasă severă
b. este determinat de un bacil Gram negativ
c. este produs de toxina unui bacil Gram pozitiv, anaerob
d. boala lasă imunitate durabilă
e. rezervorul natural este uman
R: c
40. Tetanosul generalizat se caracterizează prin:
a. trismus
b. alterarea senzoriului
c. contractură tonică permanentă, cu crize de contractură paroxistică
d. febră prezentă în toate cazurile
e. evoluţie cu atât mai severă cu cât incubaţia e mai scurtă
R: a, c, e
41. Profilaxia toxoplasmozei implică:
a. consumare de carne pregătită termic
b. evitarea contactului cu dejectele pisicii
c. spălarea fructelor, zarzavaturilor, înainte de consum
d. tratarea tuturor contacţilor bolnavilor cu toxoplasmoză
e. consumul de lapte crud
R: a, b, c
42. Tabloul clinic: mialgii + febră + edeme palpebrale + greţuri + dureri abdominale - vă
sugerează:
 a. trichineloză
b. chist hidatic
c. toxoplasmoza
d. oxiuraza
e. rubeolă
R: a
43. Tratamentul în trichineloză se poate face cu:
a. albendazol
b. mebendazol
c. metronidazol
d. cotrimoxazol
e. clorochină
R: a, b
44. Leptospiroza se poate trata etiologic cu:
a. aciclovir
b. vancomicină
c. penicilinăG
d. ampicilină
e. kanamicină
R: c, d
45. Profilaxia în leptospiroză presupune:
a. chimioprofilaxia contacţilor
b. internarea obligatorie a contacţilor
c. deratizare
d. clorinarea bazinelor de înot
e. vaccinarea animalelor domestice
R: a, c, d, e
46. Care din condiţiile următoare se consideră a fi patognomonică pentru mononucleoza
infecţioasă:
a. febra înaltă
b. hepatosplenomegalia
c. diaree
d. adenopatii latero-cervicale
e. limfocitoză şi prezenţa de limfocite atipice
R: e

47. Dintre lichidele biologice implicate în transmiterea infecţiei cu HIV fac parte:
a. sângele
b. sperma
c. urina
d. secreţiile vaginale
e. lapte matern
R: a, b, d, e
48. Cele mai frecvente infecţii oportuniste întâlnite la pacienţii HIV+ sunt:
a. pneumonia cu Pn. Jirovecii
b. tuberculoza pulmonară
 c. candidoza diseminată
d. histoplasmoza
e. citomegalviroza
R: a, b
49. Diagnosticul de infecţie cu HIV la un nou-născut din mamă HIV+ se pune pe baza

următoarelor teste biologice:

a. test ELISA- ac anti HIV1, 2

b. test Western blot
c. 2 teste ELISA+W. Blot
d. determinarea încărcăturii virale (PCR- ARN-HIV)
e. determinarea numărului ly CD4
R: d

50. Care din următoarele boli digestive intră în discuţie pentru diagnostic diferenţial în
cazul unui pacient întors recent dintr-o ţară din zona tropicală, regiune caracterizată prin
nivel redus desanitaţie şi lipsa controlului apei potabile?
a. hepatită acută virală tip B
b. holeră
c. dizenterie amoebiană
d. diareea călătorilor
e. febră tifoidă
R: b, c, d, e