MONITORUL OFICIAL

AL

ROMÂNIEI
PARTEA I
Anul 181 (XXV) — N r . 313 LEGI, DECRETE, H O T Ă R Â R I Şl ALTE A C T E Joi, 30 mai 2013

SUMAR

Nr. Pagina Nr. Pagina

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI 1.231. — Ordin al ministrului mediului şi schimbărilor

27. — Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Senatului climatice pentru aprobarea derogării în scop ştiinţific
nr. 50/2012 privind aprobarea componenţei numerice în cazul unor specii de faună sălbatică 10-11
şi nominale a comisiilor permanente ale Senatului.... 2
ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE
28. — Hotărâre cu privire la Propunerea de Regulament al Şl JUSTIŢIE
Parlamentului European şi al Consiliului privind măsuri
de reducere a costului instalării reţelelor de comunicaţii Decizia nr. 2 din 18 februarie 2013 11-14
electronice de mare viteză COM (2013)
147 final 2-3 ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI 10. — Circulară privind punerea în circulaţie, în scop
numismatic, a unei monede din argint dedicate Anului
276. — Hotărâre privind stabilirea valorii de intrare a mijloacelor
omagial al Sfinţilor împăraţi Constantin şi Elena 14
fixe 3
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ACTE ALE PARTIDELOR POLITICE
ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE Cuantumul total al sumelor provenite din finanţările private ale
692/982. — Ordin al ministrului sănătăţii şi al ministrului partidelor politice în anul 2012, conform Legii
muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor
vârstnice privind modificarea cap. 1 din anexa la politice şi a campaniilor electorale — Partidul
Ordinul ministrului muncii, familiei şi egalităţi de şanse Conservator 15
şi al ministrului sănătăţii publice nr. 762/1.992/2007
pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe •
baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de
handicap 4-10 Rectificări 15
 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 313/30.V.2013

HOTARARI ALE SENATULUI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI
SENATUL

HOTĂRÂRE
pentru modificarea Hotărârii Senatului nr. 50/2012 privind aprobarea componenţei numerice
şi nominale a comisiilor permanente ale Senatului
în temeiul prevederilor art. 64 alin. (4) şi art. 67 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 46 din
Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, cu modificările şi completările ulterioare,

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. — Hotărârea Senatului nr. 50/2012 privind
aprobarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor
permanente ale Senatului, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 870 din 20 decembrie 2012, cu
modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La anexa nr. VII „Componenţa Comisiei pentru apărare,
ordine publică şi siguranţă naţională", domnul senator Nasta
Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 27 mai 2013, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din
Constitutia României, republicată.
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
CRISTIAN-SORIN DUMITRESCU
Nicolae — Grupul Parlamentar al PNL — se include în
componenţa comisiei.
2. La anexa nr. XV „Componenţa Comisiei pentru cercetarea
abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii", domnul senator Nistor
Vasile — Grupul Parlamentar al PC — se include în componenţa
comisiei, în locul domnului senator Nasta Nicolae — Grupul
Parlamentar al PNL.

Bucureşti, 27 mai 2013.

Nr. 27.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI
SENATUL

HOTĂRÂRE
cu privire la Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind măsuri
de reducere a costului instalării reţelelor de comunicaţii electronice de mare viteză COM (2013) 147 final
în temeiul dispoziţiilor art. 67, art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi Protocolului (nr. 2) anexat
Tratatului de la Lisabona, de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene,
semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,
având în vedere Raportul Comisiei economice, industrii şi servicii nr. 505 din 27 mai 2013, plenul Senatului, în şedinţa din
data de 28 mai 2013, a constatat că propunerea de regulament respectă principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii. în urma
analizării fondului propunerii, Senatul a făcut următoarele observaţii şi a adoptat prezenta hotărâre.

Art. 1. — (1) La articolul 2 „Definiţii", la alineatul (2), ar fi utilă
o clarificare a conţinutului definiţiei privind „physical
infrastructure" deoarece termenul de infrastructură fizică este
neclar. în acest sens se precizează că enumerarea
exemplificativă se referă la elemente de infrastructură în
accepţiune curentă, în schimb „means any element of a network
wich is not active" — „înseamnă orice element al unei reţele care
nu este activ" poate include şi elemente cum sunt fibra, spliter-ul
şi alte elemente de reţea.
(2) La art. 9 pet. 3 propunerea de regulament indică
autoritatea naţională de reglementare ca reprezentând
organismul identificat ca fiind optim în a deveni punct unic de
contact. Dacă în ceea ce priveşte obligaţiile de la art. 4 această
abordare este corectă, în legătură cu obligaţiile de la art. 6,
acestea sunt în totalitate de natura construcţiilor civile, iar
indicarea autorităţii naţionale de reglementare ca fiind punct unic
de contact ar crea confuzie în actualul sistem administrativ al
statelor membre. Ca urmare, este utilă reformularea punctului 3
în sensul păstrării actualei formulări pentru obligaţiile prevăzute
de art. 4 şi neindicării exprese a organismului ce ar putea fi
punct de contact unic pentru obligaţiile prevăzute de art. 6
pentru a da posibilitatea statelor membre să-şi desemneze
organismul propriu cu competenţe în domeniu.
(3) a) Art. 4 pet. 1 prevede obligaţia statelor membre de a
garanta accesul la informaţiile minime prin intermediul punctului
de informare unic la 12 luni de la intrarea în vigoare a
Regulamentului. Având în vedere faptul că pentru realizarea
sistemului este nevoie de o achiziţie publică prin care să se
realizeze analiza, proiectarea şi implementarea sistemului şi
totodată să se încarce sistemul cu informaţiile necesare,
 3 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 313/30.V.2013

considerăm că termenul propus de 12 luni este insuficient şi pe
cale de consecinţă propunem mărirea acestuia la 18 luni.
b) Art. 9 pet. 1 prevede obligaţia statelor membre de a notifica
Comisiei organismele desemnate să îndeplinească rolul de
punct de contact unic până la intrarea in vigoare a
Regulamentului (care va fi in 20 de zile de la publicare). Având
în vedere că, cel puţin în cazul României, desemnarea se va
face prin instrumente legislative, termenul este insuficient şi ar
trebui mărit la cel puţin 60 de zile.
(4) Senatul subliniază faptul că propunerea legislativă face
referire la principalii actori beneficiari, fără a fi însă menţionaţi şi
proprietarii de terenuri. De asemenea, costurile aferente acestor
proprietari şi sarcinilor administrative nu sunt specificate, iar
aplicarea noilor prevederi este de presupus că va necesita
costuri semnificative pentru statele membre.
Senatul a considerat că analiza ar trebui extinsă şi la nivelul
altor instituţii cu responsabilităţi în domeniu, ţinând cont de faptul
că această propunere de regulament nu vizează doar furnizorii
de reţele de comunicaţii electronice, ci şi proprietarii sau titularii
de drepturi de utilizare a unor infrastructuri fizice generalizate şi
extinse, adecvate pentru a găzdui elemente ale reţelelor de
comunicaţii electronice, cum ar fi: reţelele fizice de furnizare a
energiei electrice, a gazului, a apei şi canalizării, energiei
termice, precum şi serviciile de transport.
Art. 2. — Opinia cuprinsă în prezenta hotărâre se transmite
către instituţiile europene şi se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.

Această hotărâre a fost adoptată de către Senatul României în şedinţa din 28 mai 2013, cu respectarea prevederilor
art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
CRISTIAN-SORIN DUMITRESCU

Bucureşti, 28 mai 2013.

Nr. 28.

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE
privind stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe
în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 3 alin. 2 lit. a) din Legea nr. 15/1994 privind amortizarea
capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. — (1) începând cu data intrării în vigoare a prezentei
hotărâri, valoarea minimă de intrare a mijloacelor fixe stabilită
în condiţiile art. 3 alin. 2 lit. a) din Legea nr. 15/1994 privind
amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi
necorporale, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, este de 2.500 lei.
(2) Valoarea rămasă neamortizată a mijloacelor fixe cu
valoarea de intrare cuprinsă între 1.800 lei şi 2.500 lei, existente
în patrimoniul operatorilor economici la data intrării în vigoare a
prezentei hotărâri, se va recupera pe durata normală de
funcţionare rămasă.
Art. 2. — Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 iulie 2013.
Art. 3. — La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se
abrogă Hotărârea Guvernului nr. 105/2007 privind stabilirea
valorii de intrare a mijloacelor fixe, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 103 din 12 februarie 2007.

PRIM-MINISTRU
VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:
Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,
Daniel Chiţoiu
Ministrul delegat pentru buget,
Liviu Voi nea

Bucureşti, 21 mai 2013.

Nr. 276.'
 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 313/30.V.2013

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE A D M I N I S T R A Ţ I E I PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE
Nr. 692 din 23 mai 2013 Şl PERSOANELOR VÂRSTNICE
Nr. 982 din 23 mai 2013

ORDIN
privind modificarea cap. 1 din anexa la Ordinul ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse
şi al ministrului sănătăţii publice nr. 762/1.992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-
psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap
Văzând referatele de aprobare nr. E.N. 5.240/2013 al Direcţiei asistenţă medicală şi politici publice din cadrul Ministerului
Sănătăţii şi nr. 12.118 din 23 mai 2013 al Direcţiei protecţia persoanelor cu handicap din Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei
Sociale şi Persoanelor Vârstnice,
având în vedere prevederile art. 85 alin. (10) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor
cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
în temeiul prevederilor art. 12 din Hotărârea Guvernului nr. 10/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii,
Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, cu modificările ulterioare, şi ale art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului
nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii şi ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice emit următorul ordin:

Art. I. — Capitolul 1 „Funcţiile mentale" din anexa la Ordinul în grad de handicap, publicat în Monitorul Oficial al României,
ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse şi al ministrului Partea I, nr. 885 şi 885 bis din 27 decembrie 2007, cu
sănătăţii publice nr. 762/1.992/2007 pentru aprobarea criteriilor modificările ulterioare, se modifică şi va avea următorul
medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea cuprins:
„CAPITOLUL 1
Funcţiile mentale
1.1. EVALUAREA PERSOANELOR CU DEZVOLTARE INCOMPLETĂ A FUNCŢIILOR MENTALE, ÎN VEDEREA ÎNCADRĂRII
ÎN GRAD DE HANDICAP*

PARAMETRI 1. Evaluarea comportamentului adaptativ, respectiv:

FUNCŢIONALI a) capacitatea de învăţare (Ql, memorie, atenţie);
b) nivelul de dezvoltare bio-psiho-comportamentală (vârsta mentală, nivelul dezvoltării
limbajului);
c) nivelul de autonomie socială.
2. Instrumente de lucru:
a) examen psihiatric;
b) teste psihologice;
c) scala GAFS (Global Assesment of Functioning Scale).

DEFICIENTĂ HANDICAP a) întârzierea mintală uşoară (nivel Ql 50—55 până la 70);

UŞOARĂ UŞOR b) scor GAFS 61— 80; '
c) prezintă capacitate de comunicare orală şi scrisă, dar manifestă o întârziere de 2—3 ani în
evoluţia şcolară, fără ca aceasta să fie determinată de carenţe educative, dificultăţi de
învăţare şi gândire deficitară. Carenţele se manifestă numai în cazul solicitării intelectuale;
d) se pot artrena în activităţi simple;
e) pot desfăşura activităţi lucrative dacă beneficiază de servicii de sprijin.

DEFICIENTĂ HANDICAP a) întârzierea mintală uşoară, asociată cu o altă deficienţă fizică, senzorială, epilepsie şi/sau
MEDIE MEDIU** tulburări comportamentale (care necesită tratament şi monitorizare de specialitate);
b) întârzierea mintală moderată (nivel Ql 35—40 până la 50—55);
c) scor GAFS 51—60;
d) îşi însuşesc cu dificultate operaţiile elementare, însă pot învăţa să scrie şi să citească
cuvinte scurte; au deprinderi elementare de autoservire şi se adaptează la activităţi simple de
rutină; au capacităţi de autoprotecţie suficiente, putând fi integraţi în comunitate şi să
desfăşoare activităţi lucrative în condiţii protejate.
 5 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 313/30.V.2013

DEFICIENTĂ HANDICAP a) întârzierea mintală accentuată (nivel Ql 20—25 până la 35—40);

ACCENTUATĂ ACCENTUAT*** b) scor GAFS 31—50;
c) adaptarea la situaţii noi nu se realizează conform vârstei cronologice;
d) persoana are un ritm de dezvoltare lent, curba de perfecţionare este plafonată, având loc
blocaje psihice;
e) sunt capabili să efectueze sarcini simple sub supraveghere, au nevoie de servicii de sprijin
şi se pot adapta la viaţa de familie, comunitate.

DEFICIENTĂ HANDICAP a) întârzierea mintală profundă (nivel Ql sub 20—25);

GRAVĂ GRAV b) scor GAFS 21—30 grav, fără asistent personal;
c) scor GAFS 1—20 grav, cu asistent personal.
Minimă dezvoltare senzitivo-motorie, reacţionează la comenzi simple îndelung executate, au
nevoie de asistenţă permanentă fiind incapabili de autoconducţie şi autocontrol.

* Se referă la retardul mintal/întârzierea mentală.

Criterii de diagnostic — ICD 10 pentru retardarea/întârzierea mentală:
A. funcţionarea intelectuală generală semnificativ submedie;
B. dificultăţi semnificative în funcţionarea adaptativă în cel puţin două din următoarele domenii: comunicare, autoîngrijire,
familie, aptitudini sociale/relaţii interpersonale, uz de resursele comunităţii, autoconducere, aptitudini şcolare, ocupaţie, timp liber,
sănătate, securitate;
C. debut înainte de vârsta de 18 ani.
** în funcţie de severitatea deficienţe^ asociate se va trece la handicap accentuat sau grav.
*** în funcţie de severitatea deficienţei asociate se va trece la handicap grav.

ACTIVITĂŢI — LIMITĂRI PARTICIPARE — NECESITAŢI

HANDICAP a) dezvoltă, de regulă, aptitudini sociale şi de a) au nevoie de sprijin pentru inserţie socială pe piaţa
UŞOR comunicare în timpul anilor preşcolari, au o muncii pentru a dobândi abilităţi de trai independent, prin
deteriorare minimă în ariile senzitivo-motorii; serviciile de consiliere şi orientare vocaţionalâ/profesională;
b) pot achiziţiona cunoştinţe şcolare b) monitorizare de specialitate şi măsuri educative în cazul
corespunzătoare nivelului clasei a Vl-a, capătă celor cu comportament deviant.
aptitudini sociale şi profesionale adecvate pentru
autoîntreţinere, pot trăi satisfăcător în societate,
dacă nu există o tulburare asociată;
c) uneori asociază tulburări de comportament care
pot atinge intensitatea unor acte antisociale,
adicţii de substanţe psihoactive.

HANDICAP a) pot beneficia de pregătire profesională şi, cu
MEDIU supraveghere moderată, pot avea grijă de ei
înşişi;
b) pot efectua activităţi lucrat ve;
c) au nevoie de servicii de sprijin.
a) au nevoie de sprijin pentru însuşirea unei meserii, în
funcţie de abilităţi/aptitudini;
b) implicarea agenţiei de formare profesională este
necesară pentru inserţia socială pe piaţa muncii;
c) suport psihoterapeutic pentru cei cu tulburări de
comportament, care necesită monitorizare de specialitate.

HANDICAP a) au o dezvoltare psihomotorie redusă; a) pot desfăşura activităţi simple;

ACCENTUAT b) pot dobândi deprinderi igienice elementare; b) au nevoie de sprijin pentru a efectua activităţile pentru
c) pot efectua sarcini simple. care au fost pregătiţi.

HANDICAP — dependenţă parţială sau totală de ajutorul altei — în funcţie de rezultatul evaluării complexe şi de
GRAV persoane stabilirea gradului de autonomie personală, pot beneficia
de asistent personal.

1.2. EVALUAREA PERSOANELOR CU VÂRSTA — interacţiune socială;

CRONOLOGICĂ DE PESTE 18 ANI CU TULBURARE DE
SPECTRU AUTIST, ÎN VEDEREA ÎNCADRĂRII ÎN GRAD DE
HANDICAP
Tulburarea autistă este o tulburare pervazivă de dezvoltare
caracterizată prin: deteriorarea calitativă în interacţiunea socială,
deteriorări calitative în comunicare, precum şi patternuri
stereotipe şi restrânse de comportament, preocupări şi activităţi.
Este de asemenea caracterizată de întârzieri, cu debut înaintea
vârstei de 3 ani, în cel puţin unul din următoarele domenii:
— limbaj, aşa cum este utilizat în comunicarea socială;
— joc imaginativ sau simbolic.
Relaţiile interpersonale generează anxietate mai ales când
interacţionează cu persoane necunoscute. Anxietatea este
generată şi de schimbările ambientale. Aceste persoane au
abilităţi afective şi cognitive în limite variabile, dar nu au
capacitatea de integrare constructivă a funcţiilor mentale, cu rol
determinant în formarea de deprinderi interpersonale, necesare
stabilirii de interacţiuni sociale.
 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 313/30.V.2013

PARAMETRI 1. Evaluarea se va centra pe surprinderea gradului de dezvoltare a:

FUNCŢIONALI a) abilităţilor socioafective;
b) abilităţilor cognitive şi abilităţilor dependente de funcţiile executive centrale;
c) abilităţilor somatice şi motorii.
2. Instrumente de lucru:
a) examen psihiatric;
b) teste psihologice specifice.
DEFICIENTĂ HANDICAP a) socializare: afectarea calitativă uşoară a interacţiunii sociale;
UŞOARĂ UŞOR b) limbaj: afectarea calitativă a limbajului expresiv;'
c) autoîntreţinere: afectarea calitativă a abilităţilor de autoîntreţinere;
DEFICIENTĂ HANDICAP a) socializare: afectarea calitativă moderată a interacţiunii sociale;
MEDIE MEDIU b) limbaj: afectarea calitativă şi cantitativă a limbajului expresiv;
c) autoîntreţinere: afectarea calitativă şi cantitativă a abilitaţilor de autoîntreţinere.
DEFICIENTĂ HANDICAP a) socializare: afectarea calitativă şi cantitativă accentuată interacţiunii sociale, cu
ACCENTUATĂ ACCENTUAT interacţiune socială posibilă într-un mediu controlat;
b) limbaj: afectarea calitativă şi cantitativă a limbajului expresiv şi receptiv;
c) autoîntreţinere: afectarea calitativă şi cantitativă a abilităţilor de autoîntreţinere, cu nevoia
de ajutor din partea adultului.
DEFICIENTĂ HANDICAP a) socializare: afectarea calitativă şi cantitativă severă a interacţiunii sociale, interacţiune
GRAVĂ GRAV socială limitată la familie, interacţiunea cu mediul social exterior familiei este mediată de
adult;
b) limbaj: absenţa dezvoltării limbajului (expresiv şi receptiv) sau dezvoltarea limbajului cu
afectarea rolului de comunicare;
c) autoîntretinere: absenţa abilităţilor de autoconducere şi autodeterminare sau efectuarea
sub supravegherea adultului a activităţilor de autoînqrijire si autoservire.

ACTIVITĂŢI — LIMITĂRI PARTICIPARE — NECESITĂŢI

HANDICAP a) dezvoltă aptitudini sociale şi de comunicare, cu — au nevoie de sprijin pentru inserţie socială pe piaţa
UŞOR limitare uşoară muncii pentru a dobândi abilităţi de trai independent prin
b) capătă'aptitudini profesionale adecvate pentru serviciile de orientare şi consiliere
autoîntretinere vocaţională/profesională
HANDICAP a) dezvoltă aptitudini sociale şi de comunicare, cu a) au nevoie de sprijin pentru însuşirea unei meserii, în
MEDIU limitare moderată funcţie de abilităţi/aptitudini
b) capătă aptitudini profesionale limitate şi, cu b) consiliere şi orientare profesională pentru inserţia pe
supraveghere moderată, pot avea grijă de ei înşişi piaţa muncii
c) pot efectua activităţi lucrative
d) au nevoie de servicii de sprijin
HANDICAP a) dezvoltă aptitudini sociale şi de comunicare a) pot desfăşura activităţi simple, stereotipe
ACCENTUAT limitate, cu interacţiune socială posibilă într-un b) au nevoie de sprijin şi supraveghere pentru a efectua
mediu controlat activităţi de terapie ocu'paţională
b) pot asocia tulburări afective, emoţionale şi de c) monitorizare şi măsuri educative şi terapeutice în cazul
conduită celor cu comportament deviant
HANDICAP a) integrare socială perturbată, limitată la un grup — în funcţie de rezultatul evaluării complexe şi de
GRAV restrâns de persoane din mediul familial şi stabilirea gradului de autonomie personală, pot beneficia
extrafamilial de asistent personal
b) limbaj cu rol de comunicare restrânsă
c) pot dobândi deprinderi de autoservire, în
condiţii de sprijin
d) pot efectua sarcini simple

II. EVALUAREA PERSOANELOR CU REGRESIE (DETERIORARE) A FUNCŢIILOR INTELECTUALE ÎN VEDEREA

ÎNCADRĂRII ÎN GRAD DE HANDICAP*

PARAMETRI — examen psihiatric;

FUNCŢIONALI — teste psihologice (MMSE, Reisberg);
— scala GAFS;
— CT; RMN.

DEFICIENTĂ HANDICAP — scor MMSE 21—25;

UŞOARĂ ' UŞOR — scor GAFS 61—80;
— deteriorare cognitivă;
— uită evenimentele recente;
— ezitare în a răspunde la întrebări.
 7 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 313/30.V.2013

DEFICIENTĂ HANDICAP — scor MMSE 15—20;

MEDIE MEDIU — scor GAFS 51—60;
— tulburări de memorie şi tulburări psihice de intensitate medie;
— orientarea se realizează cu dificultate, informaţiile slab fixate;
— deteriorare socială moderată cu dificultăţi în activitatea profesională.
DEFICIENTĂ HANDICAP — scor MMSE 10—14;
ACCENTUATĂ ACCENTUAT — scor GAFS 31—50;
— deteriorare severă în funcţionarea socială, profesionala şi familială;
— uitarea conversaţiei recente, a evenimentelor curente;
— pot să existe modificări marcate ale personalităţii, afectului şi comportamentului;
— se însoţesc frecvent de halucinaţii, delir, depresie şi anxietate.
DEFICIENTĂ HANDICAP — scor MMSE ^ 9;
GRAVĂ GRAV — scor GAFS 21—30 grav fără asistent personal;
— scor GAFS 1—20 grav cu asistent personal;
— uitarea numelor celor apropiaţi şi a datelor personale;
— incapacitate de memorare;
— deteriorarea judecăţii, a controlului pulsional;
— lipsa capacităţii de autodeterminare şi autoservire.

* Se referă la demenţe atrofico-degenerative şi la cele organice, caracterizate prin alterarea persistentă şi progresivă atât
a funcţiilor cognitive (memorie, intelect, limbaj, judecată), cât şi a celor noncognitive (afectivitate, percepţie, comportament).
Sindromul demenţial apare în boala Alzheimer şi în boala cerebrovasculară (demenţa corticală postinfarcte cerebrale multiple,
encefalopatia aterosclerotică subcortical — boaia Binswanger, forma mixtă), dar şi în alte condiţii medicale care afectează primar
sau secundar creierul: boala Pick, boala Creutzfeldt-Jacob, boala Huntington, boala Parkinson, maladia HIV, hidrocefalie,
traumatismele cerebrale, tumorile cerebrale. Explorările imagistice confirmă diagnosticul etiologic al afecţiunii, dar există ca numitor
comun reducerea populaţiei neuronale, evidenţiată prin atrofia corticală şi/sau subcortical.
Criterii ICD 10:
A. Dezvoltarea mai multor deficite cognitive, dintre care obligatoriu:
a) afectarea memoriei (afectarea capacităţii de învăţare a informaţiilor noi sau de evocare a informaţiilor învăţate anterior);
b) una (sau mai multe ) dintre următoarele tulburări cognitive:
1. afazie (tulburare a limbajului);
2. apraxie (afectarea abilităţii de a efectua activităţi motorii, cu toate că funcţia senzorială este indemnă);
3. agnozie (incapacitatea de a recunoaşte sau de a identifica obiecte, cu toate că funcţia senzorială este indemnă);
4. perturbarea funcţionării executive (planificare, organizare, secvenţializare, abstractizare).
B. Deficitele cognitive menţionate cauzează, fiecare, afectarea semnificativă a funcţionării sociale sau ocupaţionale şi constituie
un declin semnificativ faţă de un nivel anterior de funcţionare.
C. Afectarea memoriei trebuie să fie prezentă, însă, uneori, poate să nu fie simptomul predominant.
D. Evoluţia se caracterizează prin debut gradat şi declin cognitiv continuu.

în procesul evaluării complexe este necesar să fie identificate
elemente precum: factorii motivaţionali sau emoţionali (ideaţia
delirantă, halucinaţiile, depresia, tulburările de comportament),
factori care pot influenţa nivelul general de funcţionare cognitivă,
capacitatea adaptativă şi gradul de autonomie personală şi
socială a persoanei evaluate. Afazia, cu dificultatea înţelegerii
comenzilor sau a exprimării răspunsului corect la o întrebare,
poate influenţa interpretarea unei examinări.
Cerinţa de bază pentru demenţă este dovada declinului
memoriei şi a gândirii, declin care să aibă un grad suficient
pentru a afecta autonomia personală şi socială (capacitatea de
autoîngrijire — inclusiv controlul sfincterian — şi capacitatea de
autoservire, autogospodărire, mobilizare, comunicare).
ACTIVITĂŢI — LIMITĂRI
Evaluarea statusului funcţional şi psihoafectiv se realizează
avându-se în vedere condiţia obligatorie de integritate psihică
şi mentală a persoanei pentru a fi aptă să efectueze activităţile
de bază şi instrumentale ale vieţii de zi cu zi, astfel încât este
necesar să se identifice următoarele elemente:
a) gradul deteriorării cognitive prin examenul MMSE, raportat
la nivelul de studii al persoanei evaluate;
b) gradul funcţionalităţii adaptative sociale prin scala de
evaluare clinică şi funcţională GAFS;
c) alte elemente care furnizează informaţii despre contextul
sociofamilial în care persoana trăieşte.
PARTICIPARE — NECESITĂŢI

HANDICAP — Pot desfăşura activităţi suprasolicitări — Sprijin pentru a fi menţinuţi în activitate sau pentru
UŞOR fizice/psihice, în condiţii de confort psihic şi fizic, desfăşurarea acesteia la domiciliu ori în colaborare.
în mediu colectiv.
HANDICAP — Pot desfăşura activităţi specializate, având — Sprijin pentru a fi menţinuţi în activitate sau pentru
MEDIU nevoie de îndrumare periodică. desfăşurarea acesteia la domiciliu ori în colaborare.

HANDICAP — Sprijin pentru autoservire, îngrijire, viaţă — Sprijin în desfăşurarea activităţilor cotidiene şi implicare
ACCENTUAT socială, autodeterminare. în viaţa socială prin asigurarea participării la anumite
acţiuni preferate.
HANDICAP — Dependenţă parţială sau totală de ajutorul altei — în funcţie de rezultatul evaluării complexe şi de
GRAV persoane. stabilirea gradului de autonomie personală, pot beneficia
de asistent personal.
 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 313/30.V.2013

III. EVALUAREA PERSOANELOR CU TULBURĂRI DE PERSONALITATE ÎN VEDEREA ÎNCADRĂRII ÎN GRAD DE HANDICAP*

PARAMETRI a) examen psihiatric

FUNCŢIONALI b) examen psihologic: testarea funcţiilor cognitive, afective, a comportamentului şi a
personalităţii (prin teste psihometrice şi probe proiective)
DEFICIENTĂ HANDICAP decompensări de scurtă durată cu frecvenţă rară (1—2/an), de intensitate nevrotică, cu
UŞOARĂ ' UŞOR remisiuni bune, spontan sau sub tratament

DEFICIENTĂ HANDICAP a) decompensări mai dese (2—3/an), de durată mai lungă, nevrotice, cu exacerbări
MEDIE MEDIU comportamentale, eventual cu asocierea consumului de substanţe toxice
b) tulburările pot fi compensate parţial prin tratament

DEFICIENTĂ HANDICAP a) decompensări frecvente (peste 3/an) de intensitate psihotică, eventuale elemente
ACCENTUATĂ ACCENTUAT deteriorative, eficienţă terapeutică slabă, asociere cu consumul de substanţe toxice
b) dificultate majoră de relaţionare socio-profesională si familială, conflictualitate marcată

Conform ICD 10, personalitatea poate fi descrisă drept configuraţia pattern-urilor răspunsurilor comportamentale, vizibile
în viaţa de zi cu zi, caracteristică unei persoane, o totalitate care este de obicei stabilă şi predictibilă.
* Se referă la tipurile de tulburări de personalitate (boli structurale-psihopatii):
a) tulburare de personalitate paranoidă;
b) tulburare de personalitate schizoidă;
c) tulburare de personalitate antisocială;
d) tulburare de personalitate instabil-emoţională
— de tip impulsiv şi
— de tip borderline.
Sunt caracterizate prin:
1. controlul incomplet al sferelor afectiv-voliţionale şi instinctive;
2. nerecunoaşterea deficitului structural;
3. incapacitatea de integrare armonioasă şi constantă în mediul social;
4. debutul poate fi trasat retrospectiv cel puţin până în adolescenţă.
în practică se întâlnesc aspecte clinice polimorfe care asociază două sau mai multe trăsături dizarmonice realizând tablouri
simptomatolocjice complexe — tulburări de personalitate mixte (polimorfe).
N.B. In stabilirea deficienţei funcţionale se vor avea în vedere:
a) tipul tulburării de personalitate;
b) frecvenţa şi intensitatea decompensărilor (de tip psihotic);
c) durata decompensărilor,
d) răspunsul terapeutic şi calitatea remisiunilor;
e) integrarea socio-comunitară şi profesională;
f) toxicofilia asociată.
ACTIVITĂŢI — LIMITĂRI PARTICIPARE — NECESITĂŢI

HANDICAP — Pot presta orice activitate profesională în
UŞOR funcţie de calificare, cu evitarea celor care impun
responsabilitate şi contact cu publicul.
— Participare fără restricţii — activitatea profesională
într-un loc de muncă accesibil, având un rol
psihoterapeutic important.
— Monitorizare medico-psihosocială pentru prevenirea
decompensărilor de tip psihotic.

HANDICAP — Pot efectua numeroase activităţi profesionale
MEDIU în funcţie de calificare, fără suprasolicitare
psihică, într-o ambianţă relaţională adecvată.
— Transferul activităţilor de vârf, de
responsabilitate şi mai ales decizionale, altor
membri ai echipei.
HANDICAP — Pot executa nenumărate activităţi profesionale
ACCENTUAT în funcţie de calificarea însuşită sau în curs de
formare, fără solicitare psihică accentuată,
responsabilităţi sau contact cu publicul.
IV. EVALUAREA PERSOANELOR CU PSIHOZE MAJORE ÎN VEDEREA ÎNCADRĂRII ÎN GRAD DE HANDICAP*
— Participare cu condiţia realizării unui climat profesional
tolerant din partea conducerii şi a colectivului de muncă,
fără tensiuni psihice în scopul inserţiei profesionale sau
menţinerii în activităţi organizate;
— Monitorizare medico-psihosocială.
— Facilitarea relaţiilor interpersonale în colectivul de lucru,
în vederea inserţiei sociale.

PARAMETRI — examen psihiatric (aprecierea clinică a intensităţii tulburării psihice şi a prognosticului

FUNCŢIONALI apropiat al afecţiunii);
— examen psihologic: testarea funcţiilor cognitive, afective, a comportamentului şi a
personalităţii (prin teste psihometrice şi probe proiective);
— scala GAFS;
DEFICIENTĂ HANDICAP — scor GAFS 61—80;
UŞOARĂ ' UŞOR în forme clinice reziduale.
 9 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 313/30.V.2013

DEFICIENTĂ HANDICAP — scor GAFS51—60;

MEDIE MEDIU în remisiuni cu dispariţia fenomenelor delirante şi halucinatorii permiţând reluarea activităţii la
un nivel inferior.

DEFICIENTĂ HANDICAP — scorGAFS 31—50.

ACCENTUATĂ ACCENTUAT în formele catatonice, dezorganizate (hebefrenice), paranoide, nediferenţiate, necontrolate
terapeutic.

DEFICIENTĂ HANDICAP — Scor GAFS 21—30, grav fără asistent personal.

GRAVĂ GRAV — Scor GAFS 1—20 grav, cu asistent personal.
în formele cu evoluţie progredientă severă a personalităţii şi a comportamentului, cu potenţial
antisocial

* Se referă la psihoze majore, care se manifestă prin pierderea capacităţii de testare a realităţii, de obicei cu halucinaţii,
deliruri sau tulburări de gândire şi pierderea limitelor egoului:
a) schizofrenie (debut până la împlinirea vârstei de 35 de ani, cu persistenţa simptomelortimp de cel puţin 6 luni, conform ICD
10);
b) alte psihoze majore cu debut precoce (copilărie—adolescenţă): tulburarea schizoafectivă de tip depresiv sau de tip
bipolar, psihoze afective (depresia majoră cronică, tulburarea afectivă bipolară);
c) psihoze grefate pe o întârziere mentală, indiferent de gradul acesteia şi de vârsta solicitantului;
d) psihoze la care se asociază o tulburare de personalitate (structurală);
e) psihoze majore, indiferent de vârstă, la persoane fără venituri.
N.B: La evaluarea gradului de handicap în schizofrenie se vor avea în vedere:
a) forma clinică: catatonică, hebefrenică, paranoidă, nediferenţiată, reziduală, simplă;
b) tipul de evoluţie:
— cronică, cu sau fără episoade de acutizare;
— în remisiune (când o persoană cu schizofrenie nu mai prezintă niciun semn de tulburare);
c) cooperarea la monitorizarea medicală şi eficienţa acţiunilor psihoterapeutice;
d) climatul familial şi socioprofesional;
e) spitalizări frecvente, instituţionalizare.

ACTIVITĂŢI — LIMITĂRI PARTICIPARE — NECESITĂŢI

HANDICAP — Pot presta activităţi în condiţii de confort psihic
UŞOR şi fizic din punct de vedere al ambianţei
relaţionale şi materiale.
— Sunt contraindicate activităţile care implică
suprasolicitare psihică, stresante şi cu
responsabilitate ridicată.
— Sprijin pentru menţinerea în activitate, activităţi
organizate, accesibile.
— Monitorizarea medico-psihosocială la serviciul teritorial
de psihiatrie.

HANDICAP — Pot desfăşura activităţi, cu program integral
MEDIU sau parţial, în acelaşi loc de muncă.
— Schimbarea locului de muncă se va face numai
dacă acesta este corespunzător din punctele de
vedere ale solicitării psihice şi al relaţiilor
interpersonale.
— Evitarea profesiunilor cu rsc de acutizare a
tulburării.
— Sprijin pentru menţinere în acelaşi loc de muncă sau
pentru eventuala schimbare a locului de muncă.
— Facilitarea relaţionării interpersonale în colectivul de
lucru.
— Sprijin pentru monitorizarea medicopsihosocială.

HANDICAP — Nu pot desfăşura activităţi profesionale — Sprijin familial pentru respectarea tratamentului de
ACCENTUAT organizate, indiferent de natura şi nivelul de specialitate, cooperare la activităţile de psihoterapie sau/şi
solicitare. terapie ocupaţională.
— Eventual activităţi în secţii de ergoterapie- — Asigurarea unui climat comunitar şi familial de
terapie ocupaţională, cu rol psihoterapeutic. înţelegere, sprijin, fără factori stresanţi psihoafectivi.
— Au afectată parţial capacitatea de
autodeterminare şi autoservire.
— Nu necesită supraveghere permanentă din
partea altei persoane.

HANDICAP — Dependenţă parţială sau totală de ajutorul altei — în funcţie de rezultatul evaluării complexe şi de
GRAV persoane. stabilirea gradului de autonomie personală, poate
beneficia de asistent personal."
 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 313/30.V.2013

Art. II. — Direcţia protecţia persoanelor cu handicap,
Comisia superioară de evaluare a persoanelor cu handicap din
cadrul Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi
Persoanelor Vârstnice, serviciile de evaluare complexă a
persoanelor adulte din cadrul direcţiilor generale de asistenţă
socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv ale sectoarelor
municipiului Bucureşti, precum şi comisiile de evaluare a
persoanelor adulte cu handicap judeţene, respectiv ale
sectoarelor municipiului Bucureşti, vor duce la îndeplinire
prevederile prezentului ordin.
Art. III. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.

Ministrul sănătăţii, Ministrul muncii, familiei,

Gheorghe-Eugen Nicolăescu protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,
Mariana Câmpeanu

MINISTERUL MEDIULUI SI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE

O R D I N
pentru aprobarea derogării în scop ştiinţific în cazul unor specii de faună sălbatică
Având în vedere prevederile art. 1 alin. (1) lit. b) din Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecţie a
speciilor de floră şi faună sălbatice, aprobată prin Ordinul ministrului mediului şi al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării
rurale nr. 203/14/2009, şi Avizul Academiei Române nr. 3.104/CJ din 22 aprilie 2013,
în temeiul art. 38 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, şi al
art. 13 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 48/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Schimbărilor
Climatice şi pentru modificarea unor acte normative în domeniul mediului şi schimbărilor climatice,

ministrul mediului şi schimbărilor climatice emite următorul ordin:

Art. 1. — Prin derogare de la prevederile art. 33 alin. (1) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul
ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a
florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 49/2011, se aprobă capturarea, transportul, deţinerea
şi eliberarea ulterioară a unui număr de exemplare din specii de
faună sălbatică de pe raza judeţului Bihor, după cum urmează:
— Scardinius racovitzai — 100 de exemplare;
— Melanopsis parreyssii — 50 de exemplare.
Art. 2. — (1) Derogarea se stabileşte de la data intrării în
vigoare a prezentului ordin până la 31 decembrie 2013.
(2) Recoltarea exemplarelor din speciile de faună sălbatică
prevăzute la art. 1 se va face prin capturare, cu eliberarea
ulterioară a acestora în scopul repopulării.
(3) Capturarea exemplarelor din speciile prevăzute la art. 1
în condiţiile alin. (2) se realizează numai de către Muzeul Ţării
Crişurilor, denumit în continuare beneficiarul, în cadrul
proiectului ce prevede colectarea, reproducerea şi menţinerea
ex situ a unei rezerve de exemplare, în colaborare cu
Universitatea din Godollo — Ungaria şi Acvariul din cadrul
Complexului Muzeal de Ştiinţe ale Naturii Galaţi, în vederea
repopulării rezervaţiei naturale Pârâul Peţea.
(4) Pentru activitatea prevăzută la alin. (3) se va solicita şi
se va obţine autorizaţia de mediu pentru recoltare/capturare.
Art. 3. — (1) Beneficiarul are obligaţia să transmită agenţiei
judeţene pentru protecţia mediului de pe raza administrativ-
teritorială unde s-a desfăşurat acţiunea de capturare un raport
asupra acţiunii derulate în baza derogării obţinute, în termen de
30 de zile de la data recoltării; modelul raportului asupra acţiunii
derulate în baza derogării obţinute este prevăzut în anexa care
face parte integrantă din prezentul ordin.
(2) Agenţia judeţeană pentru protecţia mediului transmite
Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, în maximum 45 de
zile de la data aplicării derogării, un raport referitor la rezultatele
acesteia în baza datelor prevăzute la alin. (1).
Art. 4. — Controlul aplicării derogării se exercită de către
personalul împuternicit din cadrul structurilor proprii ale autorităţii
publice centrale pentru protecţia mediului şi care răspunde
pentru silvicultură, în limitele de competenţă.
Art. 5. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.

Ministrul mediului şi schimbărilor climatice,

Rovana Plumb
Bucureşti, 13 mai 2013.
Nr. 1.231.
ANEXĂ

RAPORT
asupra acţiunii derulate în baza derogării obţinute

— model —

Solicitant

Specia pentru care s-a acordat derogarea

Numărul exemplarelor
Stadiul de dezvoltare
Starea exemplarelor înainte de prelevare .
Starea exemplarelor după prelevare
 11 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 313/30.V.2013

Locul de prelevare

Data prelevării
Mijloace, instalaţii şi metode avute în vedere

Stocarea şi destinaţia specimenelor

MOTIVUL RECOLTĂRII/DEROGĂRII
• în interesul protejării faunei şi florei sălbatice, precum şi al conservării habitatelor naturale
• Pentru prevenirea producerii unor daune importante, în special asupra culturilor agricole, animalelor domestice,
pădurilor, pescăriilor, apelor şi altor bunuri
• în interesul sănătăţii şi al securităţii publice sau pentru alte raţiuni de interes public major, inclusiv de natură socială ori
economică, şi pentru consecinţe benefice de importanţă fundamentală pentru mediu
• în scopuri de repopulare şi reintroducere a acestor specii, precum şi pentru operaţiuni de reproducere necesare în
acest scop
• Pentru a permite, în condiţii strict controlate, într-o manieră selectivă şi într-o măsură limitată, prinderea sau deţinerea
unui număr limitat şi specificat de exemplare

(Ataşaţi documentele care să justifice recoltarea exemplarelor în conformitate cu motivul derogării.)

Data
Semnătura

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE
COMPLETUL COMPETENT SÂ JUDECE RECURSUL ÎN INTERESUL LEGII

D E C I Z I A Nr. 2
din 18 februarie 2013
Dosar nr. 21/2012

Livia Doina Stanciu
Lavinia Curelea
Ionel Barbă
Roxana Popa
Corina Michaela Jîjîie
Carmen Elena Popoiag
Mihaela Tăbârcă
Florentin Sorin Drăguţ
Cristina lulia Tarcea
Dănuţ Cornoiu
Andreia Liana Constanda
Aurelia Motea
Paulina Lucia Brehar
Ileana Izabela Dolache
Carmen Trănica Teau
- preşedintele Înaltei Curţi
de Casaţie şi Justiţie —
preşedintele completului
- preşedintele Secţiei I civile
- preşedintele Secţiei de
contencios administrativ şi
fiscal
- preşedintele delegat al
Secţiei a ll-a civile
- preşedintele Secţiei
penale
- judecăto' la Secţia I civilă
- judecăto^ la Secţia I civilă
- judecător la Secţia I civilă
— judecător raportor
-judecător la Secţia I civilă
-judecător la Secţia I civilă
-judecător la Secţia I civilă
-judecător la Secţia a ll-a
civilă
-judecător la Secţia a ll-a
civilă
-judecător la Secţia a ll-a
civilă
-judecător la Secţia a ll-a
civilă —judecător-raportor
Mirela Poliţeanu
Marian Budă
Rodica Florica Voicu
Doina Duican
Gabriela Elena Bogasiu
Carmen Sîrbu
Elena Canţăr
Simona Camelia Marcu
Simona Cristina Neniţă
llie Iulian Dragomir
Completul competent să judece recursurile în interesul legii
ce formează obiectul Dosarului nr. 21/2012 este legal constituit
— judecător la Secţia a ll-a
civilă
—judecător la Secţia a ll-a
civilă
— judecător la Secţia de
contencios administrativ şi
fiscal
— judecător la Secţia de
contencios administrativ şi
fiscal
— judecător la Secţia de
contencios administrativ şi
fiscal
— judecător la Secţia de
contencios administrativ şi
fiscal
—judecător la Secţia de
contencios administrativ şi
fiscal —judecător-raportor
— judecător la Secţia de
contencios administrativ şi
fiscal
— judecător la Secţia penală
— judecător la Secţia penală
 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 313/30.V.2013
conform dispoziţiilor art. 330 6 alin. 1 din Codul de procedură
civilă, modificat şi completat prin Legea nr. 202/2010 privind
unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, şi ale
art. 27 2 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi
funcţionarea administrativă a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,
republicat, cu modificările şi completările ulterioare, în vigoare la
data constituirii.
Şedinţa este prezidată de doamna judecător dr. Livia Doina
Stanciu, preşedintele înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Prim-adjunctul procurorului general al Parchetului de pe
lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este reprezentat de
doamna procuror-şef adjunct Antonia Eleonora Constantin.
La şedinţa de judecată participă prim-magistratul-asistent,
doamna Aneta lonescu, desemnată în conformitate cu dispoziţiile
art. 27 3 din Regulamentul de organizare şi funcţionare
administrativă a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu
modificările şi completările ulterioare, în vigoare la data desemnării.
înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Completul competent
să judece recursul în interesul legii a luat în examinare sesizarea
prim-adjunetului procurorului general al Parchetului de pe lângă
înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind interpretarea şi
aplicarea dispoziţiilor art. XXII alin.'(2) din Legea nr. 202/2010
privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor,
cu referire la aplicarea dispoziţiilor art. 297 alin. 1 din Codul de
procedură civilă, astfel cum a fost modificat prin art. I pet. 27 din
Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea
soluţionării proceselor, în privinţa proceselor începute înainte de
intrarea în vigoare a acestui act normativ.
Reprezentantul prim-adjunctului procurorului general,
doamna procuror-şef adjunct Antonia Eleonora Constantin, a
susţinut recursul în interesul legii şi a solicitat să se stabilească
faptul că dispoziţiile art. 297 alin. 1 din Codul de procedură civilă,
astfel cum au fost modificate prin art. I pet. 27 din Legea
nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării
proceselor, nu se aplică proceselor în care prima instanţă a fost
învestită înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010.
Preşedintele înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, doamna
judecător dr. Livia Doina Stanciu, a declarat dezbaterile închise,
iar completul de judecată a rămas în pronunţare asupra
recursurilor în interesul legii.
ÎNALTA CURTE,
deliberând asupra recursurilor în interesul legii, constată
următoarele:
1. Problema de drept care a generat practica neunitară
Prin recursul în interesul legii declarat în conformitate cu
prevederile art. 329 din Codul de procedură civilă, modificat prin
art. I pet. 32 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru
accelerarea soluţionării proceselor, în vigoare la data sesizării,
de prim-adjunctul procurorului general al Parchetului de pe
lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, s-a apreciat că nu există
un punct de vedere unitar cu privire la „interpretarea şi aplicarea
dispoziţiilor art. XXII alin. (2) din Legea nr. 202/2010 privind
unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, cu
referire ta aplicarea dispoziţiilor art. 297 alin. 1 din Codul de
procedură civilă, astfel cum a fost modificat prin art. I pet. 27 din
Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea
soluţionării proceselor, în privinţa proceselor începute înainte de
intrarea în vigoare a acestui act normativ".
2. Examenul jurisprudential
în urma verificărilor jurisprudenţei la nivel naţional s-a
constatat că în procesele începute anterior datei de
25 noiembrie 2010, data intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010
privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor,
instanţele de control judiciar nu au un punct de vedere unitar cu
privire la problema de drept supusă dezlegării în cauza de faţă.
3. Soluţiile pronunţate de instanţele judecătoreşti
3.1. într-o primă orientare jurisprudential s-a considerat că
dispoziţiile art. 297 alin. 1 din Codul de procedură civilă, astfel
cum au fost modificate prin dispoziţiile art. I pet. 27 din Legea
nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării
proceselor sunt aplicabile numai în situaţia în care cererea
introductivă de instanţă a fost formulată după intrarea în vigoare
a Legii nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea
soluţionării proceselor.
în argumentarea acestui punct de vedere s-a arătat că în
situaţia în care cererea de chemare în judecată a fost formulată
anterior intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010 privind unele
măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor şi prima
instanţă a soluţionat procesul fără a intra în judecata fondului
ori judecata s-a făcut în lipsa părţii care nu a fost legal citată,
devin aplicabile dispoziţiile art. 297 alin. 1 din Codul de
procedură civilă, în forma'anterioară modificării sale prin Legea
nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării
procesejor, conform art. XXII alin. (2) din această lege.
3.2. într-o altă opinie s-a considerat că dispoziţiile art. 297
alin. 1 din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost
modificate prin art. I pet. 27 din Legea nr. 202/2010 privind unele
măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor sunt aplicabile
atunci când cererea de apel a fost formulată ulterior intrării în
vigoare a Legii nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru
accelerarea soluţionării proceselor.
în acest sens, s-a arătat că din interpretarea gramaticală a
dispoziţiilor art. XXII alin. (2) din Legea nr. 202/2010 privind
unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, rezultă
că intenţia legiuitorului a fost aceea ca dispoziţiile art. 297 alin. 1
din Codul de procedură civilă, în forma modificată, să se aplice
cererilor de apel înregistrate după data de 25 noiembrie 2010,
de vreme ce textul face referire la cererile formulate.
Prin urmare, în cadrul unui litigiu pornit înainte de intrarea în
vigoare a Legii nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru
accelerarea soluţionării proceselor, noile reguli de procedură vor
fi aplicabile acelor cereri formulate în cadrul litigiului, după data
intrării în vigoare a legii.
Cererea de apel este o cerere formulată în cadrul unui litigiu,
astfel încât prevederile art. 297 alin. 1 din Codul de procedură
civilă, în noua redactare adusă prin Legea nr. 202/2010 privind
unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, se vor
aplica atunci când calea de atac a apelului a fost exercitată după
intrarea în vigoare a acestei legi.
4. Opinia procurorului general
Exprimându-şi punctul de vedere, prim-adjunctul procurorului
general a apreciat că primul punct de vedere exprimat este în
acord cu litera şi spiritul legii, argumentând, în esenţă, că
modificărilor care privesc aspecte procedurale ce pot fi integrate
unui proces pendinte la data intrării în vigoare a Legii
nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării
proceselor trebuie să li se dea o aplicare unitară, în sensul
raportării acestora la momentul sesizării originare a instanţei,
prin cererea de chemare în judecată. Or, cererea de apel prin
care se declanşează un control judecătoresc total devolutiv din
partea unei instanţe superioare este o cerere care se integrează
unui proces.
5. Raportul asupra recursului în interesul legii
Raportul întocmit în cauză a concluzionat ca fiind corectă
una dintre soluţiile identificate de examenul jurisprudential,
respectiv aceea că dispoziţiile art. 297 alin. 1 din Codul'de
procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin art. I pet. 27
din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea
soluţionării proceselor sunt aplicabile numai dacă procesul a
început, în primă instanţă, după data intrării în vigoare a actului
normativ menţionat.
6. înalta Curte
Examinând sesizarea cu recurs în interesul legii, raportul
întocmit de judecătorul-raportor şi dispoziţiile legale ce se
solicită a fi interpretate în mod unitar, reţine următoarele:
înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost legal sesizată, iar
recursul în interesul legii' este admisibil, fiind îndeplinite
 13 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 313/30.V.2013
cumulativ cerinţele impuse de dispoziţiile art. 329 din Codul de
procedură civilă', în vigoare la data sesizării, cu referire la autorul
sesizării şi existenţa unei jurisprudenţe neunitare relativ la
problema de drept ce se cere a fi interpretată.
în privinţa soluţiilor pe care le puteau pronunţa instanţele de
apel, dispoziţiile art. 297 alin. 1 din Codul procedură civilă (în
redactarea anterioară a Legii nr. 202/2010 privind unele măsuri
pentru accelerarea soluţionării proceselor, prevedeau că, în
cazul în care, în mod greşit, prima instanţă a rezolvat procesul
fără a intra în cercetarea fondului ori judecata s-a făcut în lipsa
părţii care nu a fost legal citată, instanţa de apel va desfiinţa
hotărârea atacată şi va trimite cauza spre rejudecare primei
instanţe.
în situaţia existenţei acestor motive de nelegalitate,
hotărârea primei instanţe era obligatoriu desfiinţată şi cauza
trimisă spre rejudecare, iar numărul desfiinţărilor cu trimitere
spre rejudecare nu era limitat.
în forma supusă examinării, art. 297 alin. 1 din Codul de
procedură civilă stabileşte că regula, în cele două ipoteze
prevăzute de text, este anularea hotărârii aoelate şi evocarea
fondului de către instanţa de apel, iar trimiterea spre rejudecare
constituie o soluţie de excepţie ce poate fi dispusă doar atunci când
sunt îndeplinite şi următoarele condiţii suplimentare: a) cel puţin
una dintre părţi a solicitat expres trimiterea cauzei spre rejudecare,
prin cererea de apel ori prin întâmpinare; b) soluţia trimiterii spre
rejudecare nu a mai fost dispusă anterior în cursul procesului.
în determinarea înţelesului normelor tranzitorii conţinute în
alin. (2) al art. XXII din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri
pentru accelerarea soluţionării proceselor, interpretarea
gramaticală, prin raportare, fie la categoria proceselor începute,
fie la categoria cererilor formulate, conduce la consecinţe
diametral diferite sub aspectul aplicării principiilor noului act
normativ. Pentru acest motiv, interpretarea gramaticală trebuie
dublată de o interpretare sistematică şi teleologică a legii.
Din perspectiva obiectului de reglementare, Legea
nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării
proceselor a operat modificări în privinţa unor norme de
competenţă şi a unor norme de procedură propriu-zisă, menite să
devanseze punerea în aplicare a noului Cod de procedură civilă.
Din perspectiva aplicării în timp a unora dintre modificările
operate, legiuitorul a înţeles să deroge de la regula generală
conţinută de art. 725 alin. 1 din Codul de procedură civilă, potrivit
căreia dispoziţiile legii noi de procedură se aplică, din momentul
intrării ei în vigoare, şi proceselor în curs de judecată începute
sub legea veche, precum şi executărilor silite începute sub
această lege, dat fiind caracterul flexibil al principiului enunţat şi
posibilitatea atenuării sale.
Aceste situaţii constituie tot atâtea ipostaze de supravieţuire
a legii vechi de procedură.
Alin. (1) al art. XXII din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri
pentru accelerarea soluţionării proceselor, cu titlu de derogare de
la principiul enunţat, reia reglementarea cuprinsă în art. 725 alin. 2
din Codul procedură civilă, adăugându-se şi situaţiile de desfiinţare
sau anulare, nemenţionate în norma generală.
De asemenea, alin. (2) al art. XXII din Legea nr. 202/2010
privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor
instituie o serie de derogări de la regula aplicării imediate a
normelor de procedură în procesele pendinte la data intrării în
vigoare a legii noi.
în toate celelalte cazuri, textele de lege care cuprind
modificări ale dispoziţiilor în materie procedurală din Codul de
procedură civilă sau din legi speciale, precum şi cele care
introduc noi reglementări procedurale, sunt de imediată aplicare,
adică produc efecte şi în cauzele sau executările silite începute
înainte de intrarea în'vigoare a Legii nr. 202/2010 privind unele
măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, dacă
respectiva cauză este în curs de soluţionare sau executarea
silită este în desfăşurare.
în demersul de lămurire a înţelesului şi întinderii sintagmei
„se aplică numai proceselor, cererilor şi sesizărilor privind
recursul în interesul legii începute, respectiv formulate după
intrarea în vigoare a prezentei legi", se are în vedere şi materia
în care operează modificările indicate în precedent de text, dacă
ea se integrează unui proces ori dacă poate avea o existenţă
de sine stătătoare (de exemplu, sesizările de recurs în interesul
legii) ori complementară căilor de atac integrate unui proces (de
exemplu, cererile la care se referă art. 281 2a din Codul de
procedură civilă, introdus prin art. I pet. 25 din Legea
nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării
proceselor).
Din aceste perspective, acelor modificări care privesc
aspecte procedurale ce pot fi integrate unui proces pendinte la
data intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010 privind unele măsuri
pentru accelerarea soluţionării proceselor trebuie să li se dea o
aplicare unitară, în sensul raportării acestora la momentul
sesizării originare a instanţei, prin cererea de chemare în
judecată.
Edificatoare în acest context este distincţia dintre noţiunea
de „proces" şi cea de „cerere" la care textul de lege face
trimitere.
în sens larg, noţiunea de „proces civil" este definită în
doctrina juridică ca fiind mijlocul de realizare a justiţiei constând
într-o serie de „activităţi desfăşurate de către instanţă, părţi,
organe de executare şi alte persoane sau organe care participă
la înfăptuirea de către instanţele judecătoreşti a justiţiei, în
vederea realizării sau stabilirii drepturilor civile, conform
procedurii stabilite de lege". în sens tehnic şi juridic, s-a apreciat
că procesul civil parcurge o evoluţie, în faze de desfăşurare,
începând cu etapa sesizării instanţei şi până la actul final al
judecăţii, care este hotărârea. Fiecare etapă evoluează, la
rândul său, cu ajutorul şi în baza unor acte de procedură, care
sunt stabilite de lege astfel încât să asigure scopul final al
procesului — pronunţarea unei hotărâri.
Totodată, pentru a stabili înţelesul noţiunii de „cerere"trebuie
remarcată distincţia dintre cererea ca formă şi formalitate
procedurală, cu referire la condiţiile prescrise pentru constituirea
actului, şi cererea ca act de procedură în sensul dreptului
procesual civil.
în speţă, cererea de apel, ca act de procedură, declanşează
un control judecătoresc total devolutiv din partea unei instanţe
superioare, de unde rezultă că este o cerere care se integrează
unui proces civil aflat deja în evoluţie.
Ca atare, dispoziţiile art. 297 alin. 1 din Codul de procedură
civilă, astfel cum au fost modificate prin art. I pet. 27 din Legea
nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării
proceselor, sunt aplicabile numai dacă procesul a început, în
primă instanţă, după data de 25 noiembrie 2010.
în acelaşi sens, în doctrină s-a susţinut că dispoziţiile legii
noi nu sunt incidente apelurilor promovate după acest moment
împotriva hotărârilor pronunţate în procese începute anterior
intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010 privind unele măsuri
pentru accelerarea soluţionării proceselor.
în conformitate cu principiul previziunii efective, legea trebuie
să fie previzibilă şi, tocmai de aceea, sintagma „cereri formulate"
va trebui să aibă în vedere cererile adresate primei instanţe, nu
şi pe cele de exercitare a căilor legale de atac.
în situaţia în care legiuitorul ar fi dorit ca dispoziţiile noii legi
să se aplice şi cererilor de apel formulate după intrarea sa în
vigoare, ar fi prevăzut în mod expres acest lucru în conţinutul
art. XXII din acest act normativ.
Dezlegarea propusă pentru problema de drept oferă o
soluţionare unitară în aplicarea dispoziţiilor art. 297 alin. 1 din
Codul de procedură civilă, astfel cum a fost modificat prin Legea
nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării
proceselor şi în acele situaţii în care instanţele de apel sunt
învestite cu mai multe cereri de apel, formulate de părţile din
acelaşi proces, cereri care se pot situa la momente anterioare şi,
respectiv, ulterioare, datei de 25 noiembrie 2010.
In astfel de situaţii, raportarea la momentul sesizării
originare, reprezentate de formularea cererii de chemare în
 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 313/30.V.2013

judecată, conferă nu doar previzibilitate, ci şi o unitate de
abordare conceptuală în actul jurisdicţional pe care instanţa de
apel este chemată să îl pronunţe.
Soluţia conferă continuitate de rezolvare a situaţiilor
tranzitorii de genul celor analizate şi din perspectiva viitoarei
aplicări a noului Cod de procedură civilă, de vreme ce soluţia
de principiu, consacrată la momentul sesizării de art. 297 alin. 1
din Codul de procedură civilă, modificat prin art. I pet. 27 din
Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea
soluţionării proceselor, a fost preluată şi de art. 480 alin. (3) din
noul Cod de procedură civilă, iar, potrivit art. 3 alin. (1) din Legea
nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010
privind Codul de procedură civilă, cu modificările ulterioare,
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE
dispoziţiile noului cod vor fi aplicabile numai proceselor începute
după intrarea sa în vigoare.
Pentru considerentele arătate, înalta Curte va admite
recursul în interesul legii şi va statua, în interpretarea şi
aplicarea unitară a dispoziţiilor art. XXII alin. (2) din Legea
nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării
proceselor, că dispoziţiile art. 297 alin. 1 din Codul de procedură
civilă, astfel cum au fost modificate prin art. I pet. 27 din Legea
nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării
proceselor, se aplică proceselor începute, prin cerere de
chemare în judecată, după intrarea în vigoare a actului normativ
menţionat.
Şl JUSTIŢIE

în numele legii

DECIDE:
Admite recursul în interesul legii declarat de prim-adjunctul procurorului general al Parchetului de pe lângă înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţă:
In interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. XXII alin. (2) din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru
accelerarea soluţionării proceselor, stabileşte că:
Dispoziţiile art. 297 alin. 1 din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin art. I pet. 27 din Legea
nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, nu se aplică proceselor în care prima instanţă a fost
învestită înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor.
Obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 18 februarie 2013.
PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE SI JUSTITIE,
LIVIA DOINA STANCIU
Prim-magistrat-asistent,
Aneta lonescu

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

CIRCULARĂ
privind punerea în circulaţie, în scop numismatic, a unei monede din argint
dedicate Anului omagial al Sfinţilor împăraţi Constantin şi Elena
Art. 1. — în conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 Reversul monedei prezintă imaginea unei picturi murale din
privind Statutul Băncii Naţionale a României, Banca Naţională a interiorul Catedralei Patriarhale din Bucureşti, reprezentând pe
României va pune în circulaţie, în scop numismatic, începând Sfinţii împăraţi Constantin şi Elena, inscripţiile „ANUL OMAGIAL
cu data de 20 mai 2013, o monedă din argint dedicată Anului
AL SFINŢILOR IMPARATI", „Constantin si Elena" şi
omagial al Sfinţilor împăraţi Constantin şi Elena.
„Mediolanum 313", respectiv numele localităţii şi anul în care s-a
Art. 2. — Caracteristicile monedei sunt următoarele:
dat Edictul de toleranţă religioasă.
Valoare nominală 10 lei
Art. 3. — Monedele din argint, ambalate în capsule de
Metal argint
metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare a
Titlu 999%o
emisiunii numismatice, redactate în limbile română, engleză şi
Formă rotundă
franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate, pe care se
Diametru 37 mm
găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României
Greutate 31,103 g
şi casierului central.
Calitate proof
Art. 4. — Monedele din argint dedicate Anului omagial al
Cant zimţat
Sfinţilor împăraţi Constantin şi Elena au putere circulatorie pe
Aversul monedei redă imaginea Catedralei Patriarhale din teritoriul României.
Bucureşti, cu hramul Sfinţii împăraţi Constantin şi Elena, stema Art. 5. — Punerea în circulaţie, în scop numismatic, a acestor
României, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA", valoarea monede din argint se realizează prin sucursalele regionale
nominală „10 LEI" şi anul de emisiune „2013". Bucureşti, Cluj, laşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.
Preşedintele Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României,
Mugur Constantin Isărescu
Bucureşti, 30 aprilie 2013.
Nr. 10. '
 15 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 313/30.V.2013

ACTE ALE PARTIDELOR POLITICE

CUANTUMUL TOTAL
al sumelor provenite din finanţările private ale partidelor politice în anul 2012,
conform Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice
şi a campaniilor electorale — Partidul Conservator
în urma închiderii bilanţului s-au constatat următoarele diferenţe:
I. Cuantumul total al cotizaţiilor încasate în anul 2012 s-a mărit cu suma de 132.107,76 lei.
II. Cuantumul total al donaţiilor încasate de la persoane fizice şi juridice este de 413.951 lei.
III. Lista persoanelor fizice care au făcut în anul 2012 donaţii a căror valoare cumulată depăşeşte
10 salarii minime brute pe ţară:

Nr. Felul
Numele şi prenumele CNP Cetăţenia Suma Data
crt. donaţiei

1. Piru Elena 2531129-22-1171 română 7.000,00 bani 14.05.2012

2. Cristei Nicolae 1571207-08-0071 română 5.000,00 bani 08.05.2012
Cristei Nicolae 1571207-08-0071 română 1.150,00 bani 21.05.2012
Cristei Nicolae 1571207-08-0071 română 1.630,00 bani 29.05.2012
3. Mutu Petre 1520103-00-0832 română 8.000,00 bani 10.05.2012
4. Pop Aurora 2660527-38-6045 română 19.030,00 bani 05.06.2012
Pop Aurora 2660527-38-6045 română 150,00 bani 06.06.2012
5. Poenaru Jănică 1521210-40-0581 română 19.416,96 bani 09.05.2012

RECTIFICĂRI

în anexa nr. 3 la Normele tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative pentru anii 2013
şi 2014, aprobate prin Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 190/2013, publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 175 şi 175 bis din 29 martie 2013, se face următoarea rectificare:
— la cap. VI „Modalităţi de plată", art. 8, în loc de: „— tarif/dozare hemoglobină glicozilată: 19lei, ..."se va citi:
,.— tarif/dozare hemoglobină glicozilată: 20 lei, ..."
 ABONAMENTE LA PUBLICAŢIILE OFICIALE PE SUPORT FIZIC
— Preţuri pentru anul 2013 —
Număr Valoare
Nr. (TVA 9% inclus) —lei
Denumirea publicaţiei de apariţii
crt. anuale 12 luni 3 luni 1 lună

1. Monitorul Oficial, Partea I 900 1.200 330 120

2. Monitorul Oficial, Partea I, limba maghiară 88 1.500 140
3. Monitorul Oficial, Partea a ll-a 205 2.250 200
4. Monitorul Oficial, Partea a lll-a 450 430 40
5. Monitorul Oficial, Partea a IV-a 5.000 1.720 160
6. Monitorul Oficial, Partea a Vl-a 250 1.600 150
7. Monitorul Oficial, Partea a Vll-a 48 540 50
8. Colecţia Legislaţia României 4 450 120
9. Colecţia Hotărâri ale Guvernului României 12 750 70
NOTĂ:
Monitorul Oficial, Partea I bis, se multiplică şi se achiziţionează pe bază de comandă.

ABONAMENTE LA PRODUSELE ÎN FORMAT ELECTRONIC

— Preţuri pentru anul 2013 —
Abonamentul FLEXIBIL
(Monitorul Oficial, Partea 1 + alte 3 părţi ale Monitorului Oficial, la alegere)

Produs Lunar Anual

Online/ Reţea Reţea Reţea Reţea Online/ Reţea Reţea Reţea Reţea
Monopost 5 25 100 300 Monopost 5 25 100 300

AutenticMO 50 130 330 790 1.740 500 1.250 3.130 7.510 16.520

ExpertMO 100 250 630 1.510 3.320 1.000 2.500 6.250 15.000 33.000

Abonamentul COMPLET
(Monitorul Oficiat, Partea I + toate celelalte părţi ale Monitorului Oficial)

Produs Lunar Anual

Online/ Reţea Reţea Reţea Reţea Online/ Reţea Reţea Reţea Reţea
Monopost 5 25 100 300 Monopost 5 25 100 300

AutenticMO 60 150 380 910 2.000 600 1.500 3.750 9.000 19.800

ExpertMO 120 300 750 1.800 3.960 1.200 3.000 7.500 18.000 39.600

Colecţia Monitorul Oficial în format electronic, oricare dintre părţile acestuia 50 lei/an

Preţurile sunt exprimate în lei şi conţin TVA.

Mai multe informaţii puteţi găsi pe site-ul www.expert-monitor.ro, unde puteţi aplica online comanda.

EDITOR: GUVERNUL ROMĂNIEI

„Monitorul Oficial" R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, Bucureşti; C.I.F. R0427282,
IBAN: R055RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A.'— Sucursala „Unirea" Bucureşti
şi IBAN: ROI2TREZ7005069XXX000531 Direcţia de Trezorerie şi Contabilitate Publică a Municipiului Bucureşti
(alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro
I A Adresa pentru publicitate: Centrul pentru reiaţii cu publicul, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1,
MONITORUL bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 şi 021.401.00.72
5 TtOJOO OJOOUU
OFICIAL Tiparul: „Monitorul Oficial" R.A.

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313/30.V.2013 conţine 16 pagini. Preţul: 3,20 lei ISSN 1453—4495