11.03.

2005

CONCEPT – LIMBAJ – DISCURS

TITULAR DE CURS: CONF. DR. ARH AUGUSTIN IOAN

CATEDRA: ISTORIA SI TEORIA ARHITECTURII

OBIECTIVE: INTRODUCEREA STUDENTILOR IN CONCEPTE ARHITECTURALE

CARE PROVIN DIN FILOZOFIA MODERNA SI CONTEMPORANA A SPATIULUI SI A
ARHITECTURII

TITLURI DE CURS:

1. Originea arhitecturii: “ipoteze” filozofice si arhitecturale in

confruntare. Actualizarea unui arche(tip) sau evolutie?
Tratate de arhitectura despre origini

2. Spatiu si loc din perspectiva filozofica contemporana: definitii,

evolutia conceptului, perspective teoretice contemporane

3. Loc public. Vizibilitatea “actorilor” in loc public. Arhitectura ca in-

scenare

4. Spatiul privat. Este spatiul privat opusul spatiului public?

1
 Originea arhitecturii: “ipoteze” filozofice si arhitecturale in confruntare.
Actualizarea unui arche(tip) sau evolutie?
Tratate de arhitectura despre origini

- CURS 1 -

1. Antologii tratate si discurs despre origini

2. arhitektura: arché + tectonica →

3. origini ale arhitecturii →

definitii ale arhitecturiii

3.a origini “istorice”

arhitectura

complexificarea arhitecturii

Adopost
animal uman
aparitia omului

3.b. origini [arhe]tipale

3.b’. → tip = traditie
3.b”. → arhetip = imagine a constiintei (Jung)
3.b.”’→ arhetip = revelatie (divina?) (Eliade)

3.c. origini eidale (eidos, idée) Platon

Timaios → CHORA (KHORA)
Lumea
Derrida, Tschumi ideilor
P. Eisemann, T. Bunschotten (eidos)

“Chora L Works”
lumea
experientei
(physis)

3.d. pamint ca origine HEIDEGGER

2
1. Antologie tratate – dicurs despre origini

- perioada dedicata recapitularii fenomenului de arhitectura – din ultimii 20-30 de ani

- investigatii + recapitulare
paradigma arhitecturala – materializat (exprimat) prin investigatii, tratate, texte, antologii.
- de fiecare data cand se schimba paradigma arhitecturala → apar fenomene analoage
→ toate tratatele dau o forma generala a arhitecturii
- fiecare paradigma arhitecturala ofera o imagine proprie a arhitecturii

Ex: - multitudinea de antologii din anii ‘90

- au aparut carti despre originea arhitecturii in toate epocile ( vezi Vitruviu – 10
carti – texte de inceput; Venturii; R. Koolhas; Le Corbusier)
Insasi arhitectura moderna tine de origini – dupa Le Corbusier – arhitectura traseaza
axele adapostului.

2. arhitektra: arché + tectonica

“arché” (greaca) = batran, vechi, primordial, principiu, esenta unui lucru

archi(suficient)- utilizat si pentru intarire

“tectonica” = buna alcatuire, imbinare, bunul raport intre parti si a partilor fata
de intreg – in vederea unei bune asezari pe pamint.
(vezi K. Frampton – “Catre un regionalism critic-sase puncte pentru
o arhitectura a rezistentei” - studiu despre arhitectonica)

arhitecton = sef echipa de mesteri (singurul din echipa carea avea privirea de
ansamblu, detinatorul (autorul) proiectului casei, singurul care
controleaza de la inceput si pina la capat, singurul care vede in
ansamblu cum arata casa inainte ca ea sa fie facuta,respective
terminata).
In comparative cu celelalte arte, arhitectura este mai retinuta, mai conservatoire pina
la post-modernism.

3. origini ale arhitecturii

definitii ale arhitecturii

Destinatia arhitecturii vederea spatiilor, vederea in ansamblu

profesiune de maturitate, de acumulare

Originea arhitecturii - 3.a. origini “istorice” (darwinista)

- geniul PROXIM – cu ceea ce seamana

- diferit de genul PROXIM – diferenta specifica

Le Corbusier – “jocul savant si sublim al volumelor sub lumina”

Th. Darwinista – permite singtama “casa prima”

3
  “arhitectura nu este un privilegiu uman, ea preexista inaintea omului”
 arhitectura – a inceput odata cu nevoia de adapost.
 arhitectura – moment dupa aparitia omului (vitruviu) → complexificarea adapostului
 arhitectura – adapost cu simboluri (Venturi)
 arhitectura – ceea ce este facut de mina omului.
 Arhitectura – este o punere in ordine a modelelor exeplare, a motivelor, a tiparelor, a
arhetipurilor (se repeata)
acelasi prefix ca profesie

3.b. origini [arhe]tipale

3.b’. tip = traditie

De unde vin tipurile? (ORIGINEA)

tip = lucru cel mai general, momentul comun pe care-l au un numar mare de
elemente construite de mina omului. ( se suprapun toate, indiferent de
cultura)
arhitectura = complexitate de tipuri
arhtetipurile – modele exemplare

3.b.” arhetip = imagine a constiintei

arhetip – se transmite din generatie in generatie

C.G. – metoda desenului

ex: MANDALA = imagine a constiintei umane ( este un desen care are un centru)

Jung – elevul lui Freud

- arhetipurile sunt generate de propria noastra
constiinta – originea lor→propria noastra constiinta

Tucci – “Teoria si practica mandelelor”

Planul Villa Rottonda – exemplu de plan mandala

3.b”’ arhetip = revelatie divina (D-zeu)

- revelatie prin modele revelate, dictate de catre Divinitate

(planul templului din Ierusalim)

- cel mai arhaic prototip = PROPORTIA - pentru a obtine divinitatea nu trebuie sa

modificam proportiile → PROPORTIA DE AUR

4
3.c. origini eidale (eidos, idee)

eides = esenta

ex: Platon - ofera explicatii despre cum este alcatuita lumea

- exista 2 lumi
- Eidos = lumea ideilor ;

ideile = sunt principii, nu au origine, nu dispar, sunt

incoruptibile, perfecte, sunt transcendente
- lumea ideilor este “dincolo” de lumea experientei
- lumea senzoriala – este coruptibila, inselatoare, se modifica

Singurul mod de a avea acces la ambele lumi intelectuale este prin intermediul
geometriei.

Timaios – geometria – traduce lumea ideilor, corpurilor perfecte

(geometria = muzica sferelor)

CHORA Derida, Tschumi

Petter Eisemann, T. Bunschotten

lumea ideilor CHORA L. WORKS

lumea corpurilor

CHORA - concept
- pentru Platon – trebuie sa fie impartiala, neutra in raport cu toate fenomenele ce se
petrec in interiorul ei.
CONCEPTUL = cel mai abstract “lucru” care ar putea spune despre ceva; nu se
vizualizeaza.
- teritoriu, tinut, intindere
- nu trebuie sa aiba nici o trasatura
- nu are nici un atribut
- daca exista orice forma de atribut ar tine cont de partea tuturor ideilor ce contin acel
atribut

Pentru ca ceva sa existe, acest ceva trebuie sa raspunda la intrebarea “UNDE ?”, sa aiba
un loc. Problema lumii ideilor – “UNDE?”
“UNDE” – este locul numit CHORA (o metafora, un loc imens ce invaluie lumea)

Robert Venturii – “arhitectura este un adapost decorat cu simboluri”

SIMBOL = forma de semn -

Semn = “este ceva care pentru cineva tine loc de altceva”
= singura modalitate prin care eu pot avea acces la realitatea pe care o
desemneaza acest simbol

5
3.d. pamint ca origine

Hegel – arhitectura originează în monument (turnul Babel)

Monumentul - are legatura cu memoria
= morminte , statui, temple ; primul monument din lume : Babilonul
(exista foarte putine monumente; majoritatea constructiilor reprezinta
arhitectura de mana a II-a)
- inlaturarea de materie nu reprezinta arhitectură, spaţiul fără faţade (Hegel)
ex: pestera = inlaturare de piatra → gol
- acumularea de materie = construit, sedimentat, a rticulat – reprezinta arhitectura

6
 25.03.2005

CONCEPT – LIMBAJ – DISCURS

Spatiu si loc din perspectiva filozofica contemporana: definitii, evolutia

conceptului, perspective teoretice contemporane

- CURS 2 -

LOC (sit, amplasament, topos / topis; KHORA, KHOROS)

A locui → atribuire de loc → fiita

Loc = raspuns la intrebarea unde (are loc) X ?

Heidegger: “Locuirea e modul in care muritorii sunt pe pamant”

Limita - Peras → peratologie (stiinta limitei & limitarii – Liiceanu)

- Parergon (limita poroasa, ambigua si reciproca – DERRIDA)
(limita de granita – teritoriu de granita)

(esenta)

“Heideggereza” → in arh → Genius Loci

(C. Norberg Schulz)

Genius Loci - Motive → daca exista →

- Algoritm
- Patierns → daca nu exista → ?

intensificare ( cand e ambiguu)

pastrare
→ daca exista violenta , infruntare →
daca exista un “geniu rau?” → ??
infiintare

pamantul PRO-PUS in opera -sol natural

-loc, sit, asezare, context edificat
-material – loc opera

STABILIZAREA LOCUILUI ( eveniment + ritual - repetare

- semnificare
- COMEMORARE)

7
De ce concept ?
Concept = modul cel mai abstract cu putinta de a vorbi despre ceva

Topos = loc (Khora)

CHORA – greaca veche vorbita - KHORA – teritoriu, loc, intindere, tara

-KHOROS – loc de batalie, mai inseamna si ring
de dans
- KHOROS - plural

def:
LOC = este o intindere, o destinatie precisa (fizic), dar mai presus de asta
este raspunsul la intrebarea “unde?” ( unde are loc “X”?)

a locui = atribuire de loc → FIINTA

 Pentru ca ceva sa locuiasca – lui i se atribuie un loc. Acest loc nu are

semnificatie fizica.
Daca: - a disparut “X” – a disparut si locul sau
- se muta “X” – se muta si locul sau
- “X” functioneaza deoarece are un loc

Cum putem sa tinem locul deschis?; Cum putem stabiliza un loc?

- un mod de stabilizare pe care are loc “X” este asumarea unei limite.

Heiddeger: “locuirea e modul in care muritorii sunt pe pamant”

Locul – este raspunsul la intrebarea unde sunt muritorii ?

Heidegger - se refera la limita – ca si concept

- spune : limita (peras) = nu este locul sau momentul, sau planul la
care se termina ceva, ci este “ceva” de la care mergand catre centru
putem sa definim esenta acelui “ceva” (de la limita spre centru putem
defini “X”). Asumarea limitei defineste esenta “X”.

- Fiinta umana devine atit mai interesanta cu cit isi asuma niste limite.

Ex: Liceanu - “Despre tragic”; “Despre limita”

descrie notiunea tragica a conditiei umane

Exista 3 limite (“X”, fiinta; categorii):

1. natura – natura este infinita, dar nu stie ca este infinita
2. D-zeu – este infinit si stie ca este infinit
3. omul – este finit, stie ca exista infinitul dar conditia lui tragica este ca nu
are acces la el.

8
Limita – separa esenta de ceva

esenta = un numar, o suma de atribute ireductibile, ultime; aceste trasaturi nu se

explica una prin cealalta

ex: cubul de zahar : - alb

- dulce → esenta lucrului
- prismatic
- cristalizat

Derrida – propune un al concept – PARERGON

definita – linie de granita si teritoriu de granita

loc in care esentele

fuzioneaza ( zone de interferenta, loc
de comunicare)
ex: rama tablou – granita intre tablou si perete
ex: granita de rasa umana – unde exista metisajul

 teritoriu de granita este un loc de comunicare, opus granitei reale

 locul in care construiesti, datorita calitatilor sale, transmite esenta sa cladirii:
- nu exista doua cladiri la fel
- nu exista arhitectura virtuala
- nu exista arhitectura utopica (utopos = fara loc)

Noberg- Schulz
- concept de spirit al locului – “GENIUS LOCI”
- spirite care tutelau, patronau anumite locuri
- bunul arhitect se duce pe un loc pe care urmeaza sa construiasca si asculta
locul (folosind toate simturile). Locul ne poate spune:
- calitatea pamantului
- modalitatea in care cade lumina
- ciclul anotimpurilor
- motive
- elemente repetabile referitoare la arh. deja
existenta

Michell Haar – referitor la Heidegger

pamint – 3 ipostaze - loc natal
- loc, amplasament, asezare, context
- material insusi al operei

- locul ramine deschis spiritual, ritualul tine acest loc atribuit

Stabilizarea locului( evenimet + ritual - repetare

- semnificare
- comemorare )

9
 + ZEI

loc esenta + RITUAL

EDIFICAT ARHITECTURA (1)
limita transfer LOCUINTA

+ RITUAL → CONSTRUCTIE – USTENSIL (2)

LAIC

- RITUAL → RUINA (3)

Locul ramine deschis spiritual prin ritual ( ritualul tine acest loc atribuit).
Locul in care apare ritualui laic, dar nu mai sunt zei → USTENSIL → spatiul serveste
unui alt scop. (2)
Daca incetam sa mai continuam ritualul respective, locul devine o RUINA (3)

10