ANUL I1.-No. 336. lo BAN!

EXEMPLARUL 1,11,UW, 4 11)18114,183

-
. eef
.r n
`'- gki
44.V
, t ;..2.
a
' - ,. A-

,
,
.
,. .... 1, .'
, , ..--
k,;T ' a4 ;4', -
... ...
at-40 '
1.; '` '!`. '
-..t")......

r '
APARE IN TOATE Z1LELE
e ! ABONAMENTUL: Pentru Abonamente, Anunciuri §i Reclame, a se adresa : ANUNCIURILE:
In Capitala: t an 24 lei, 6 luni 12 lei, 3 luni 6 lei. Linia mica pe pagina IV-a 3 5 bani
In Romania : La Administratie, strada Lipscani, No. i r, Typographia Mihailescn . in Francia : la Social
In Districte: I an 30 lei, 6 luni Is lei, 3 luni 8 lei. . Reclame pe pag. III, i leu; pe pag. II, 2 lei; pe pag. I, 3 I.
Havas Laflit & 08, 8, place de la Bourse, Paris.- In Austria : Abonamente, Anunciuri
In Strainetate: i an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni Inlet Epistole nefrancate se refusa. - Articolii nepublicati nu
Si Reclame la d. B. G. Poppovits, furnisorul Curtei Române, Stadt, Fleischtnarkt, 13, Viena. - Pentru anunciuri, venind
se inapoiaza. - Pentru rubrica :
Director : D. AUG. LAURIAN. din Germania, nu se primesc de cIt prin mijlocirea espeditiunei de anunciuri: ..Adolf Steiner in Hamburg.
Insertiuni si Reclame, Redactiunel nu e responsabila.
' oef ;:e';v'% 7%.??24:et. 04.163NifiiikFrrVaTja:72:114.71727:2;41,P° eee
'',i44ektiiiikt-mtMeiam'a.tiieks'adsemasewsent '
3.11 .,

STIRI TELEGRAFICE Londra, 13 Iuliä. - (Times, anuntg : Trata-

- de pain siarele strains --
cu peirea. Felice de acelea, al ciror car- t Prin aceste cuvinte , nu voim a tAg4dui
tul anglo- tune a fost impärtägit in mod confi-
macl stila s evite stancile, stiü si incon meritele d-lul Lupascu , pe care fractiunea
dential puterilor, putin mal nainte de a se fi jure periclelc; ele ajung, mal tirzin
- '

Pere, 12 Lin. - Aid se yotbffice, oil Fran- publicat. Tratatul se pare ea a foot cunoscut ceva, . a pus mult zel spro a-1 scoate din urni.
ceziT need sA ocupe cetatea St. Jean d'Aere saä anon personae din Constantinopol, car! ail cum- dar ajung la limanul dorit ! Din contrA , d-1 Lupascu are multe talit541,
oragul Beirut, in Siria, spre a eontrabalanta o- Orat numai de cAt meta marT in Cipru. Presa al cirul ochiti vede mat departe, -14. ce nu ne permitem a le pune la indorala ;
cuparea Ciprulul de egtre englezi. a cirel influenti asupra opiniunil publice ! dar 'stint ogre- car! imprejurArY, carl vor de-
Londra, 12 Inlii. - Londra, 13 Lind. - Reuter Office, anuntg
(Times, e autorizat din din Larnaka cu data de 11 : Reprtzentantul este mal puternick de cit rarele discursurl
Berlin, sA declare ca positiv nedreaptA stirea de PorteT Samih page gi al AnglieT, Barir g, all din parlament, speritm cit va putea pregiti
cide, sperAm, chiar pe dnia-sa de a nu pri-
mi demnitatea de membra al curia de comp-
ierT, privitoare la o eventualá actiune din par- proclamat astrid octiparea insula Cipru de ci- spiritele pentru solutiunea cea mal bunk turl. Nu ne vom face ecoul acelor pate ,
tea Franciel. tre Anglia. Aid e un entusiasm mare. in aceste imprejurirl, i va mintinea linis- carl spun cit fractionistil, carl all multe mo-
Petersburg, 13 kilt'. - ,Agentia ring' a-
[N. fr.presse] tea ce trebue sit fie, acum mal mult de cit sil §i pidurl de ale statulul in esploatare, all
manta, d o -eomisittne mixtá turco-rnsg a ple- orl and, in sari. tinut mult, ca la luarea socotelelor sit aibit un
eat ietI din Constantinopol spre a precede la amic in curtea de compturf ; ci vom educe a-
evacuarea Varna ei umeL Serviciul telegrafic al ((Romani& libere* Organele din streinAtate se ocupA acum minte d-luI Lupascu, cA dnia-sa, ca administra-
'
T [Nines Wiener Tagblatt] . - 13 Mill - 4 ore seara - mat toate cu conventiunea anglo- turd., de tor la domenie, a fAcnt multe lucritrl, si cit a-
12 Will. - Care Times, se de- Berlin, 13 build. - Joia Mewed, contele ti- la 4 luniti, prin care Englitera intrA in sti- ceste blear! ail EA fie cercetate i jadecate
Londra , valof a cerut congresuluT de a restiîrg dreptul
peeead din Berlin, on privire la gedinta de panirea Ciprulul si's1 stabilesce protectoratul de curtea de compturl. Dad dnia-sa ar primi
sultanuluT de a autorisa navile de resb31 a trece
MiercurI a congresuluI : Relativ la cestiunea, cum strinotorile. asupra Turciel asiatice. a
si intre in aceasti curte , ar deveni jade-
sg se eseoute rezolutiunile congresuluT, Bismark Aceasti conventiune, publicatä in ziva clitoral proprielor sale fapte.
a zis C o procedere oolectivi a puterilor pen- Marehisul Salisbury re spunse en, de oare-ce
tru acest scop e cu neputintg, de oare ce inte- tratattle de la Paris gi de la Londra s'ae mo- cAnd incepu, in congres, desbaterea asupra . Speritm dar cA vom intälni, la d-1 Lupascu.

resele puterilor aunt age de diferite. Congresul dificat toarte melt, guvernul britanic era obligat granitelor turco-ruse din Asia, nu produse acest scrupul de moral& care si-1 decidi de
a decis, ea fie care putere Breg holmium am- numal a se tine de angejamentele sale fatA eu o intinsi uimire. Ochil Engliteril de mult a nu primi, in caz de va fi numit, functiu-
basadoril gi consuliT, ca privigherea asupra ese- Poarta fi de a respecta in cestiunea strimtorilor ere' indreptatl asupra Ciprulul. CApitanul nea de membru la curtea de compturl, uncle
cutird clauselor in deosebl interesante. orT-ce rezolutiune voluntarg a acesteia.
Kinneir, inch de acum 60 de anl, aritet gu- este intrecut in competinti de d. Cirisanu
-
Berlin, 13 tubs.
primat astral dorinta, ea publicatiunea oficialg
Principele Bismark a es- Londra, 13 Wirt, - Se telegrafiazg din Berlin
&Are "Times,:
vernulul englez insemnAtatea acestel insule : vechiul referendar la cea curte, bitrbat dis-
StipAnirea Ciprulul va da EngliteriI o in- tins prin zel si onestitate. .
a tratatuld ell nu urmeze de cAt dupg ratifica- (Negocierile intre Austria gi Poarta relative fluentä preponderantä in Mediterana i va ;
re. Lordul Salisbury declare, ail el nu se poate la oeuparea Bosnia gi Herzegovina aunt pe o pune in miinele sale viitoarele destine ale I
cale bung.
angeja, de oare-ce trebae rig sepal tratatul maT
Antral parlamentultil englez. Se anuntg din Belgrad care acelagT ziar : Orientulul." , ".
CRONICA ZILEI -
In ultima gedintg a congresuluT, Waddington «Scupoina a votat un project de adred dire Cine l aduce aminte de articlele publi-
principe , necontingnd nid un ate() in contra cate de Times*, dupe intoarcerea lul SEt- Ni se aerie din Zlatna, Transilvania :
a cerut ea pe lane, comisaril turd gi gred, si =pled BosnieT fi Herzegovina de &Are Austria. valof la Londra gi de cam misterioasa frasit Tempesta ce cutrierh :localitatea made! la 3
participe la negooterile ce at sg se denature in-
tre Poazt i Uremia relativ la rezolntia emigre- din memorandul Salisbury- Suvalof, cum cg. mull (st. n.), e maT pre sus de orT-ce deseriere;
suluT, i oomisarI d'al marilor puteri. A se vedea ultimele Ilia in pagina 1114 Uteri,' de a salvegarda imperiul otoman bätrgnii zits, eg nuVi. adnc aminte stt ma! fi pe-
;. .
(Deutsche Zeitung) in Asia va reminea de acum inainte inteun treed aga ceva.
uQuFeEsel 3 JULIO ,) mod special asupra Engliteril",-nu se mid, Pe la ora 8 seam domnia o linite completg ;
Paris , 12 Witt. - 'Le Temps, respinge in i nature 'agree meant, niel o salami de lint cat
mod indirect, asertiunile ziarulul (Republique Tratatul de la Berlin s'a subsemnat si de conventiunea Layard-Savfet. f .)

Franeaise, gi a altor egte-va orgaue, earl bla-
mead conventiunea anglo-turcg ; el aprobg con-
ventiunea anglo-turers el observä, ell Anglia nu
este o natinne cuceritoare gi agresivä gi el ac-
tinnea el nu are e7it hoop de oat acela al inte-
reselor comerciulul , pled, a libertltel publice
fi a eivilizatiund.
maril regulatori al soartel Orientulul se in- Acest tratat defensiv dintre PoartA si ! de linä nu migca aerul ingdugit. Situatiunea era
tore pe la curtile stipinilor lor, vesell ci Anglia, obit ultimel puterI foloase insem- i esceptionalg ; intelegeam ou spaimg preludiul
ail putut scipa Europa de nu not resboid, nate, cum n'a putut dobndi de la congre- ( infrieosata7 so ne ce avea sg urmeze. De abia
ce s'ar fi putut lesne generalisa. Dar cit sul din Berlin. El di Engliterii o insulA treourl ell a-va minute dupg opt, gi vijelia in-
cert..; atmosfera se intunet h de odat f i un yid
va tinea aceasti pace ea temehl subrede?
.
mare, d'o fertilitate minutia* foarte potri-
Un viitor nu prea depArtat va spune ma- vitA pentru un stabiliment comercial si mi- manic, ea eel ce amend. valurile &Ara ping la

- litar. Prin ocuparea Ciprulul, Englezil devin norT, ineepu sg isbeaseg cu o furie nebung. Ste-
3' ,
rilor diplomat!, cit nimic tralnic nu se chi-
Londra, 13 bull. Exist ineg o altA con- desce pe .nesocotinta
principielor de drep- deplin stApAn1 peste Mediterana, ale cArel jarl gi fa gl inalt1 de 30 - 40 metril ere': Hog
ventinne secreta intre poarta gi Anglia, cu pri- port! le plizesc la Gibraltar, iar centru la din rdcin i aruncatI la o depgrtare de 5-6
Tire la insula Cipru. Dupi aceasta , insula nu tate.
va fi tit§ -rtatg intreagA de dare militaril turd, Peste dou-trel zile vom cunoasce, in toate Malta. Din Cipru, Marea &Anil predo- stInjänT. Coperigile caselor din pistil, maT inalte
ci in capitall ei in Soul localitätT litorale vor amanuntele sale, opera de la Berlin, grape mini Siria, Anatolia gi Egiptul. de cAt cele din jur , eral ridicate de pe zidurT
1
remine mid despärtgminte de trupe turcescl , indiscretiunil organulul englez,z the Times*, Englezil §i-an fAcut treburile. Vpnd cA ! gi duse ping in a treia gi a patra stradi. Ceea
asemenea se va acorda flotd turce intrarea in- care si-a putut procura o copii din trata- nu pot hotari nimic in Europa, unde inte- I ce fu insg, maT infrieogat gi sgudui pe loenitoril
tr'un port, respeotiv ancorarea, nepunndu-se niel tul de pace impetritT, a fost oil vintul resturnä turnul Inge-
o period aria statinni de fled pentru Turd. si a si impirtisit-o cititorilor resole lor aunt mal mid, el sl-ati indreptat
Mai departe vor mane la posturile lor func- sI. Atuncl vom eta precis nedreapta sen- toatit incordarea in Asia, unde at interese stos al bisericd cocaine tar treT clopote, de cAte
tenant turd maT inaiT, atAt mutegariful salí tentit data impotriva Romanic!, vom desbate mal insemnate. Cu Turcia a isbutit a face 452 ch. Pomil ail fost despoiatl i produetele
guvernorul din Levkosia, era fi eaimacamiT earl' cu actul in rani §i vom putea s ne pre- mal mult de cit cu congresul. Ea dobin- lor nimicite.
vor fi insgroinati s'A inii ze autoritätile engleze Oft, cu mal multi socotinti,
rspunsul ce desce marl foloase sigure acum, drept un
.Furtena a inettat putin inainte de 9, li-
in registrele de impozite gi comert, controtänd s gndu-ne trel partI din orag in mine ;
imprenni primirea contrIbutiunilor. Escedentul ni se va cere, peste veo luna de zile, de sprijin problematic ce, in viitor, va da Sul- , anima
impozitelor precum ei banil obinu pin alte dare Europa. '1 tanulul. mgnggiere ne este, oil nu avem de a constata
economiT, vor fi intrtbuintatT, dupg estragerea In timpul acesta, representantil IriI cu- Avis celora cart, inteun veac de tisghea, victime de seamen!.
cheltnelelor acute de englezi pentru administra- getAnd in liniste j cu mal multi maturi- umbli dupi politica sentimentallt. Dureroasä
re, nu precum se mesa la Berlin, pentru tezeu- tate, de cit ar putea face La scoala de profesiunT din Midi , kfintatA
sultanuluT, ci in inter( sul creditorilor eta- acum, fatigatl de este directiunea in care se miscä lumea, dar I

mime! east an, esameaul a avut loc la 26 gi

tulni tureen. ,
As I
;

.1
I
[Fremden Blatt]
lunge lor concentrare la
tatl de dureroase impresiunl,
Lament
si consul- sub pedeapsi de a fi sdrobitl.
tindu-se cu alegtoril a ciror vointi aunt
-
si agi- asa este, si trebue sA tinem seami de dinsa,
27 a lunch trecute. "Curierul de Bgelti, ne spans,
eg comitetul permanent n'a fost representat la
Constantinopol, l - Iuliîi. - Negocierile an datorl a o represinta, luminindu'l asupra in- noel mine prin nid un membra ; nu ma! malt
Grecia pentru replace' granitelor ad inceput SAmbAtA, s'a ficut, in camera, alegerea a corespuns chemárd sale d. prefect.
tereselor tAril si citutind la rindul lor de celor don! candidatY, dintre car! se va numi
deja ; Poarta propene ea granite si Mewl la
Kap &gore in Tesalia, sg meargg spre nord de a fi cit mal bine luminatT,--sperim c atuncl, membrul la curtea de compturf. Voturile Ne plgngem adesea, cg progresul 4emicte-
la Sataloja ping la Margariti in Epir, gi de aid rand vor li chiimatl a lua o suprema hotA- deputatilor at fost peutru d. Ciresianu, cel esemplu, lor noastre culturale este mic, el profesiunile, de
print'," in mare. Poarta cere apol niste desdaungrI rire, el vor sti sit nu compromiti, printeun stint representate prea, pntin in kind
&Awed, pentru nnele fortifieatinnl fäoute de ea ma! vechiii referendar de la curtea de comp-
entusiasm nerefles sat printeun calcul gre- turT, i pentru d. Lupascu, administrator al natinnd. Causele aerate! triste imprejurirl ca-
la Payees. Se crede, ett Poarta va face ma
multe concesinnT. , . sit, viitorul mulL amAritel lor patrie. domenielor statute!. Un mu& oare-care de Ott o earacterisare sufieientg prin tindurile de
. Nu ne indoim cá i intreaga presa ro- voturt a intrunit i d. Zira. maT sus. -

Berlin, 12 Wit. - Niegolevski, Ladislati ei

mInt, orl-carV ar fi deosebirile sale in pri- Multumind cameril pentru atentiunea ce 4.

Jan Dobrzanski all imanuat ierT presidenteluT
congresuluT un memorand semnat de 30,000 Po-
lonI din Galitia : Memorandul protesta contra
impIrtireT Polonid gi espune in mod igniurit
asuprirea i estirparea Polonilor din Rusia. Sari-
soarea algturatg protestä in mod solemn contra
aura congresului, fati
Tutulor membrilor congresulni s'ati irepirtit co-
PH do afire doeumentele ¡manilas. . contranil, bunt date Merit i amenintate
vinta celor din Mare, va cerceta, va des- ne a arit+at, votind pentru on. d. Ciresianu, Stim c onor. primärie a capitals! , printer:
bate, va propune, inspirati de adevöratele ne asteptAm ca §i guvernul, dacA inteade- ordonantg, interzice magasiele on lemngrie de
interese ale Wit', resolutiunea cea mal co- vr doresce introducerea oamenilor compe- chiriattgie in ocolul I. Asemenea magazie se a-
respundtoare cu conservarea existentel noa- tint! in afacerile publice i dad. are scru- fig in capul stradeT Belvedere , fatA de ma-
stre de stat, asa ca Europa sit continue a pule de corectitudine , sA numeasci pe d. chine conducttoare a apelor, i dad ordenanta
tar cestiunea puled. se interesa de not. Sunt momente, in earl Ciresianu in inalta functiune , la care este este fiend in amp d'a evita periedle, de sigur,
statele, ca si coribiele bittute de vinturl chiimat prin zelul , capacitatea si distinsa oil' nu se va ingädni i aceastá magazie.
sa onestitate, u

www.dacoromanica.ro
 ROMANIA LTIlleitA '

a
4Monitoriil, lee dumi-neca publied deeretul, prin pe eat se va putea mai malt, implinirea n sae- t sine ? A venit in blazoner en complimentele d-
care se desehide pe seama d-lni ministrn de resbel
.leazg la ajutorul tgra ei ..bravei armate romane,
ces a nobila d-vbastra sareinl, pringnela- v , pe lui ere' mienx (complimentele alianta israelite). oferindn'T gi promitandu'l avantajele gi recom-
en credit de 312,971 la, 37 bani, peutrn. in- eat se va putea Mai bine, in positinne de a a- Francia are republica;
,cum si nn fie multamita pensrle eele maT satisMeltoare. Perieolal pentru
tretinerea arnieta pe lima lut Innid. mange la scopul egrnia v'atT devotat. en ea ? EA are ei sgrbitorile, lampale i stea- Rnsia era apt de mare in eat sorisoarea taraluT,
Societatea intreagg vg va fi ast-fel recanoseg- gurile sale.,
Consilinl judetulni Braila este convocat in se- toare de bunaa direotiune ce vetT -da acestor ti- Diplonaatit, reprezentantil nostri
Buena estraordinarà* pe 21 Wit, 1878, spre a se nere fiinte, i dinsa va bine-envinta ostenelele oi e a lor vine - ad fgent o
-
nu. zicem
trista figura la
in astg cestinne, s'ar fi termingnd age : Eele nom
de Dieu, Venez plus vite,.
Armata romang trine Dangrea ; dupg o cam-
()cup on varii obiecte. d-voaetri. Berlin. El nu ,a5 adtts la 'cale ohiar jiimic. Pu- panie din (Idle- malt lungi ei grele, prin perseve-
Aci in sooli odrgslese fragedele lastare earl tat'ad maT malt ? Se poate ; maT putin nu pu-
ranta yi eroismul sgra salveazi desastrul saferit
Camera e ascultat in gedinta de Sgmbgtg, 1. gli vor desfgenra mal titrzid numeroaaele lor teed face ,ele ignr. s de armatele Rusia, i trecn victoria armelor de
Iu lid, interpelarea d-lui Gamalea, privitoare la ramure in toate direotiunile activitatel Rationale;
Perderea morall c'e a suferit Francia in partea sa. Bravura armata romane a fost recu-
niste abusuri administrative din jud. Suceava; faceti dar Oa aceste lastare ea deving intr'o zi noscut de tog' corespondentii puterilor de fa
dupg ce respunse d. ministru de interne, ea mere puternicii stejail sub earl' sg se poata uMbri ca ultimele evenimente se scrie eLI e mare ; con-
servatoril francezi o atribuesc republica, o campul de resbel. Intreaga presa streing s'ad
a trecut la ordinea zileT. incredere gi en mindrie scumpa i halite noastrg
intrebuinteazd ca armd spre a bajocori si dis- oonpat lunT de eroisrunl tinerel armate' romäne,
Apoi anunta o interpelare d. Pantazi Ghicaa mama, Romania, reennoscnd in popornl roman , un popor eu
relatieg la un pretins abus al prefectului de Do- credita republica; streinil, ca deosebire nemtil,
se'folosesc de ocaziune si de imprejurare spre viata' care meritg s traiasea prin sine insng ,
rohoid. In urmii camera se mesa en substitnirea yi are drept la stima ei eonsideratia :Europa.
conventiunei Crawley, votand legea. a revdrsa asupra natiunel franceze conside-
DIN AFARA ratiuniI putin mAgulitoare, pline de irouie. 'land decoreazg armata rom'ing , pentru erois-
Rizultatele congresulul, cu deosebire insd Nat. Ztg." din Berlin, sl educe aminte mill s, proclama edn-o pretiosnl sgd aliat , gi
4L'Orient, promite cititorilor sgT, eg in ve- da comanda aripel drepte M. S. Domnitoralui
derea viitoarel constitnante, gi ea scop de a face conventiunea anglo-turck ail provocat celè de diseursul prineipelul de Wales, cu ocezia
mal rele impresiuni in Wile latine din deschiderel expozitiuneT, de cele scrise de nostra.-Tarn1 primesce apol decoratia noastra,
canoeing in strginate pe barbatiii nostri ceT dis- 4Steanl Romania,, recun osegnd meritele popo-
ting, va incepe publicarea unel sera' de biografiT, Vest. Italia n'a putut 5i nu poate privi cu Republique Franeaise" atuncl, i dupd carl
Francia si Anglia intrad la congres ca a- rulni roman.
in ordinea nringtoare : a) Mini¡tril acum la pu- indiferentd, cum 'vrAsmasa . el . Austrie se a- . La urmg, cand si ne buouram de pace i li-,s
tere ; - b) Foetii minigtri ; - e) Senatoril ;- satld in peninsula Balcanilor, anexend ter-- liate gi apoI se mind de modal cum ad fost
toral spre ost de la litoralul dalmatin, dejucatl Francesil niste, in arma atator sacrificiT, care este grati-
d) Deputatil ; - e) ZiaritiT, seriitoril, poetil, pu-
Ziarele Vieneze 41 bat jot., fArd deosebire, tudinea Rusisi pentrn colosalele srvciT, ce i-am
advocatiT , medieil, industrialiT , mariT agicul- nnd insA maI ales mane pe intreg comer- -

ciul tdrilor de la 'baleen!, A :riaticA si marea de telegrama lui Times', dui:Q.1 care Fran- fried ? Spoliarea! Rgpirea Basarabia ! D and
torT, etc. .

esista omenirea, istoria nu ne prezintg un act '-

cia s'ar gandi la o actiune eventuald. O-
ConfratiT nostri promit a fi ealguziti, in lu- Egee. Drumurile> de fer austriace, cart vor riental e ,impArtit, zic de spoliatiune de asemenea natura ei pro-
cutreera pAmintul, de la Sava plind la ma- ele ; Francia vine
orarea lor, de adevgr ei de nepartinire. cedurd ; nu ne arata ca. we-6 data , nu a- ,
Le wane deplina isbanda, in servieiul ee vo- rea Egee, sunt o loviturd esprit -pehtru co- prep, tArziA. Ba s'ati gAsit uncle carl sa a-
Hat , i inca principal, sa fie jefuit d
iese s 5 adueg grit merciul Italiel si pentru deseAreareae-artico- semene uu eventual
, - protest al e uvertmluI aliatul
. lelor de industrie italiene spre ost. Proba francez, cu protestul Spaniel , contra rezo- sgd. vca de eel mid! Seeulul nostra spre rug- '
este, cL ceea ce guvernul a Witt :sad 'a in- lntiunilàr congresulul -de la 1815, care nu
. nea sa, mama &Are batranete, trebue sa poarte
Azi septamang 'a 803it din: Basarabia , ,pe IS vluit din politick -a dat pe faut opiniunea evu nitl o valoare, ci trase dupl sine e- ea efigie : Forfa primeaea dreptul,, stare idea-
-
SculenT vr'o 500 rug, earl ne spune (<Steaua publica, poporul italiana
Romania, stationeazg inert pe dealul CirimluT
cupatienea francezd.
; tied eu a populatiunilor barbare i selbatice.
Faptul fiind consumat de areopagul din Bert-
Incidentul de la Venetia, in care ¡lemma Nu niaI ineape niet o indoialk ca into-
aproape de lag. austriacd a fost sfdrticata si se cAntii; imnul resele neamuluT latin slant compromise pen-
; lin, noug nu ne ramine alta de flout pantru
unitAtelritaliene, pronuntandu-se cu'. insu fie- tru moment. , Fdrd a dovedi egoism, ne pu- moment, decat s protestain pria toate mijloaeele
-i
1

C tire numele Triest si istria, n'a fost 'de cat tem mAngAia, cd nedreptAtirea noastrA este
! posibile contra acesteT nedreptati, sa mai
facem un ultim apel la noarinimia TarulnT, ru-
In 'zitla de 29 Iünjü ; cll. ()mid soleMni- un preludiu; semnalul deinonstratidnilor s'a impreunatA cu nemultAmirea §i atingerea in- gandu'l sa rennnte la Basarabis; rig nu'el Wen-
tAtel distribuirel premielor, M. S. Domnito- dat; ceea ce fácürl Venetianil s'ad 'grAbit tereselor- celor-alte popoare latine. Triumful nnneze gloria sa i restul vietil cu un act de o
rul a pronuntat intre prelungite si vil a- st fact si cetAtenif de la Livorno. a Gazette momebtan este al Germauismultef si al Ru- aeo, mare nedreptate, ¡Tent asupra lulu! popor
plause, frumosul i patriotul discurs, ce litsim e Livornesa descrie manifestArile. ce ati siel, dar cuM am espus maI sus, popoarele
sit Urmeze dupl Monitorul oficial" : avnt loc in teatru ; actoril de Te. sceuit aa latige ineep sit se misce deja... bray gi carats a gent atitea sacrifieil. pentrn
fost inlaturat! si in local lor patriotil ail Rusia. 1,', ,., q
Domnilor profesort, 1111.-*----.. Dug ei in urine acestul apel, nu vom fi sa-
tinut discursurl, at arötat primejdia dispo -
Domnilor institutort, sitiilor adoptate. la Berlin, in folosul inimi- tisfileutT, Ea Vasa."'" timpnlui, earele repareazg y
Simt o deosebita multuinire a Mg afla iargg in CORE8PONDÈNT 4 ROMAN LEI LIBERE ,
cilor ItalieI, ati plans injosirea Italia. In si resbuns total, ei justitiei divine, revendica--
. fewer 'he
mijlocul tinerimel studioaae in zina impartirei urma .s'a antat ,imnul lul Garibild i s'a AD ' Piatra, 27 Nei 1878. rea acestei grozave nedreptag, ingngh'indu-né
premielor, gi a pates incununa eu nigna Mea desfdsurat steagul tri-color, s'a ..striget : I- pentru moment eu aceasta , ea Europa in
silintele i diligenta la invgtatura. talia .nu poate safari...
" -4
,
BASARABIA
.
1856, Bind in o stare normalg gi conchae de
'*

Mari i, pentru sera noastrg, purnrea Memo-
rabile evenimente M'an impedicat annl trecut a
Mg ate in capital in timpul acesteT solemni-
tag, dar gi atunei am: serbat zina de astaa in
acea parte a, trira, care a fost in tot-cle-una cuib
de vitejie i de fapte romaneseT, in Oltenia , ai
card fil, rivalisand in curagid yi abnegatiune on
tratil lor de dinooace de Olt gi de dincolo de
Ineinsa pe mare, aproape .ernietice, 'de te-
tAile si chuirasatele engleze, amenintatl asl
vedea inriurirea nimicitd in Virile.. ostice,
Italia a ajuns inteo pozitiune critick falsit
si care nu poate tine malt.
'
Aceeasl desilusinbe, aceeasl agitare in ter-
Permitetimi,ael-le redastoravg rog, a'inT espri--- .osineniT dreptatiT, nnatt dat o parte din Bae;
ma indignatiunea , i cu inima piing, de durere sarabia, iar boluava Europa din 1878, con- -a.
85 zic yi ed cate-va cuvinte asnpra crud-alai act dash de eate-va capete au
dreptul fertii in
de spoliatiune, ce dteptul forta face astral tá- maul, ni-o iat iargg, egleand in picioare imeu-
reT noastre, rapindu-ne : scumpa Basarabi,e, To- eels sacrificil din 1856 yi batandu'eT joe de vi-
murti din trupul taret noastre. talitatea, poporula roman, i de saerifiaiile fa-
Spre rr.§inea, Qi inferarea seculului in care cute in resb,dul actual.
era

Oé
curile politke, de presd, in toate clasele in- trreim, uumit : al stiintii, al civilizatil ei al Basarabia fiindu-ne rapita prin -injustitia ati
Mileova ad instificat dined 'o data veehiul lor re- telegAtoare ale poporulul it 2 ciej se drep6luT, suntern predatl, 'rgpinduni-se o- parte reopaguinT din Berlin, ea ne mangaiem ouI
nume. - ' 'so" .
and voel cad imputit guvernulub: iNe-a t! dat' din trnpul ra noastrt cm aprob tree chiar a speranta o Europa de astazi : bolnave, despoL
Patine" euiinte Void avea de badgognt la ode Orbiter!, atl dispus iluminatil, petreeerl; spre areopagului din Berlin , chiemat a da dreptate tio i bratala, va dispgrea in curiad;-semnele
ce Vg zieeam acum doi ani spre a lauda zelul a face sd neyitlint in .betie - i' sgomot umi- , popoarelor ei a restabili paces pe prinoipiul nu lipsese in privinta 'masts, i atunoea va If
gi aetivitatea d-voastra , d-lor profesori i d-lor litul rol, ce aveati s joace delegatil nostri dreptatii pi ,a adevgruhT. Iasi din luorarile con- reapgrea Europa nong, sangtoasa gi transfer-
institutori ; spre a imbungtatil silintele i apli- la Berlin. -
gresulul tome): dreptatea pi adevg'rul ad lipsit meta, cu dreptul popoarelor in frunteT, atuneea:4!
eatiunea, voastrg la invgtaturti, iubíT copii, prin Poporul francez ambitios, mitudru, si cons-
ci probg, indigaarea intrega opiniuuT publice din soarta popoarelor nu va mai fi lasatg la capri-)
care vol faceti nu numal fericirea pgrintilor tiincios de titlurile ce- are la noua schim, Europa, dire va face foarte imitated, ea opera einl cator-va, dispunnd de ele prin dreptul fortiT,.
vostri, dar prin care yeti putea inteo zi deveni bare in ostül Europe!, se simte grea atlas fl
cougresao 85 fie o luerare moartit, y i un mo- atuncea vs reapgrea aces mare puteree, care a
eetateni bunT gi .folositori al patriel. de modal in care s'a proms la congresul anment de tristri minnorie fi de abaratinne in hpsit astga congresnlui din Berlin : Opiniunea a
Prumoasa ji nepretnita comoara a straveohei de .lit Berlin, elude domivA: arbitriul cancelae care s'a raid diplornati'a Europa, in anal mIa- publicA va ,revendica toate jefurile pi nedrep-'
'noastre mgriri s'a mal inavutit, in curtail ann- rilor, spiritul tiraniel si de cucerire iüud tuiril 1878, halo iunid ei in WA, 'secolal al XIX. tatile. "J I 4ii
.

Ini ineetat, au noul i ,st4lueite fapte4. i ast- vocea Franciel a lost mut d. sail aruncatAecei4 Rusia ent.etn'sinitineiatul tneit al yuropg, in- Diplomatia g nbredg i 1'60 edea.'tuWe'e'Y de -14

.
' fel presentul, destginuiudn-ne treentnl, ne-a des- sila in ,c) directiune funesti pentru sine,
chis portile ale viitoruluT , eatre care 'pentru amicil el, pentru principele de ' na-
.
,S
trepribde un resb el contra imperialuT tarese , astazi, siVe pima eenuea pa, nap yi si
pentru eManciparea 'créstinilor din peniusUla. priv ind cam toate imensile iaorificil ideate
plAngg,
4

in !
mans, nevgrjuag"ea providentei a condus pururea tionalitate §i ubertate,, represintate atita: Balcanilor, declaraud in fats Európel ea nu va 1856 ail fost stereo astaa de ItriSia prin con- oi
natiunea noastra, , ficgnd'o sa invingä -piing- in timp de ed. ' feet) nia ô cucerire: EuroPe, ainagita de proud- eursul acelor putea, care se ilustrase prin fapte nrl-
:

sfirgit toate greutitile. . " Si acum conventiunea

c -anglo-tUrck enc6-
!

siunile inelaiee gi. fitarnice ale ,Rusiei, o lasd ert marete ia favorul popoarelor.
intreprindi aeersf.. resbel contra tratatalui din
.

Pe de o parte,. vitejii nostri osteni impletead rhea Ciprulule insnsirea comereiulul in par- Cit privesee teritorul ce ni se dra, tare trebue
-)

iarge dafini pe glorioasele lor Sleaguri i %oaf tea ostied. a,,MediteraneT, la Suez si in Si- 1856, carele garanta:imperiul tureen ei Roma- sa jadece cu maturitate i ca singe ' reee ; s
o's
ea bgtrana Dongre sd tresalte din nod la nu- ria de euglezY,. a Jost uleul lens pedoe. Sus- ilia de amenintarilfi'.colosului de la Nerd ei de gonsidere saorificille fgcute, perderea ce sufere ei
1:47I
mele de roman, iarg pe »de alta- bardul.: nostrn ceptibilitatea caraterulnI francez a fost dorintele sale _rapace. Portile fiind desohise prin sa decidg 4a t rineesee gi sub ea conlitiT, in-

national ducea aeest nume neperitore in gale lovitd amar ; pe lngi -perderea enoralit §i
departate i inruditee uncle ,. el ;.iculegea inflorita
cantina a museler. Acestui nume;de roman, eel"-
vintat astazi au stimg gi en respect in toate
pgrtile, vo trebue dar, inbig sco!arT, s vra si-
ELT al' face, enoare, imbogitindnavg mintea; des-
voltud.u-' i cultieenduesg inteligentaa intg-
rindu-vg, inima eu morale yi religioase .precepte,
eu marT i patriotice esemple.
. rilor _sale.
lard, d-voastrg , d-lor .profesori gi d-lor insti-
tutorT, earl inzestratl yi inarmati junimea ea vg
este ineredintata en valoarea eiiueT , en pate-
rea i credinta in Dumnezed , in adevgr ei in
virtute, aveg una din cele mai importante mi-
sinni- in stat i meritati ast-fel cea mg de a-
proape solicitudine din parte'l. L 4T sigari, d-lor,
ed una din cele mal constante preoeupatin4 ale
guvernulni Med -este g aceea de a vg inlesni ,
el
acest resbel:, Europa trebuia si se astepte la coca laturand tea total ideia schimbalul.-Ed cred eg
o perdere material% pentru francezI e prea ce ; vede astral din part* RasieT. ,. primirea. sg se feed ea o indemnizareea sacrifie.
m ult, el ösI espriml ar d niel o considera- li.oroguia lasatil ou astg mazie in -yoke aorta, eiiior fgeute in resbel. eql"
Vane necazul ce 61 frAmIntA. espusa amenintarilor lanai puternic vecin, yi spre Un apel la (ant filativ` la asta cestiune
Constitutione" t,scrie : ayi asigura esistenta sa,, linistea yi at nu face fee absolut trebuitor, ca tam ronsultaa anurne,_:
oi )
teritorul s teatru resbelului, inebeie o conven- asupra acestet cestiuni, sa se poct!ti pronunta.
Nu putem- gáci, ce InourAttiri internationale 4agq
tiune CU Rusia, luand toate precautinnele pentru Inainte de a incheia acest void ziee akf
vor rezulta mi curind si mala. tazid din a- couservärea integritiäti sale i a tuturer dreptu- articol,
cate-va cuiöte la edema opozitieT, spre a'l a- 41
ceastg politick' de agiiire, no- (imienintg sa cm-
e rate, eg respeetiv -de astg afacere, n'a gout alt-
prinda din ce in ce utaT malt iíran; Ca e bgtrá
Mai- departe- -deeehide bretele sale :armatelor ceva. dealt vorba de esploptare, firli a dovedi eä
nul Blanqai (o "apetenie de international') pe
rnsesoi, le d a toateraijloacele , inlesnirile gi si- lpnuotreurre. ile tea,6.isii. fie alt-fel clack era dinsa la
Mega cancelarul, gsta tsadlasela, pe lingg acea!
gnrant neeeearg. Tarn! tutnlor Rusielor petreee pules,
sta sad acea tiara ? V..edem. de aid, cum a pd . . .amoe
in Romania in aea liniste , eignranta yi buna- In cal:till ,diplomatia reseed, ideia de a ni-o 10r
trans veninul rev.olietiuneT in toate 'iinele, atAt
vointg a. Romanilor , ea in einuel ;familial 'sale. luai Basarabia s'a nasont chiar a done zi dupg
in cele de principe trit ,¡i In 'ale mule- ordin'ar.
Clad armatele Rnsiel.- safer teribilul mgoel gi tratatul din 1856. Aoeasta idee a eapatat teren :Bs
Paris Journal* zice cu -sarcasm : desastrn la Plevaa , dupg care Rusia era -sg fie ei din defeotaositatea tratatulal din 1850, ne-
Ce` aduce Francia de la eongresul de la Ber- J. ,sfirmata,_ prima campanie prç1ut j prestigiul %and pozitia Romania' iudependentg -yi neutra; -0T
lin ? Care "e partea sa ? Ce a dobgndit pantr sgd s$'$i in aceste impregiararT , Viral
ape.' aLs iIteiehstadt s'ad i inteles iteuPla'Basarabiela

www.dacoromanica.ro
 ROMANIA LIBEik 4, o

Prin urmare Rnsia nu ante de oat ooazia pen-
tat punerea in aplicare a Northd. egg. Ociazia
a veuit au resbeln 1 actual, intreprins sub mesa
eliberlirel popoarelor din peninsula Baleanilor,
iar in realitate sfgrgmarea tratatulni din 1856.
De aceen orl-eine ar fi fost la putere, Rusia
invingfitoare, tot ne Ina Basarabia, fiind o avea
deja un plan eoneeput f i urzit. OrT intram orl
nu intram in relabel, ea tot ne Ina Basarabia,
fiind eil deja regulase astg afacere , in mod
clar ma! de nainte, ea marten din Berlin,
Viena vi in cele din rirmg se aranjeale yi en
Anglia; afarg de aeestea intrarea noastrg in
in resbel s'a fried maT malt pentru a inlgtura
deaastrele resbeluluT, pentru a impedeca ea tea-
trul resbe lulu! sli nu diving tarts noastrli, in
urma walla! snferit de Ramie. Basis ne cridea
in tote imprejargri ori-oe carte la mgng, ei in
urmg on eoneursul congresului o ciiIc ea ei eon-
ventia din 4 Aprilit, pe calea de propuneri.
Gayernul toemal fiind-ea presupunea intentin-
nele Rusiel, yi inerOgnau-se de parole ei ised- tele Berlinului un ore bgtrgn face in fie-care
litura Tart:114 a ineheiat eonventia din 4 A-, searg, de egte-ya zile, en egnele sal nista pro-
acest impas. Val insi acelora , car! §i de suI pieselor, Men ea arniatele s opersze toate
0 mare nemultumire domnesee in popalatia
asta data, vor pane mal presns de intere- mieogrile ennoseute Ong la ultimele stir!.
sul patriel interesele personale §i de par- musulmang, din eanza eesinnei neuter iiipru.
Joeul, ast fel preparat, Yazuri Khan zise ya- . Mayas).
tid ! .." hula! :
- Mare led al Persia!, strategia are regulele
sale positive ; deal at! voi, noT am putea, prin ;ten
COMITETIIL FEMEILOR MEDICILOR DIN CANTALA
pentrn *Oral 4
caleule prudente, s onnoaseem rezaltatul mare! MAI NUOU
lupte intreprinsg. D-lui Latirian, direotorele , RonignieT Libere
OSTENILOR ROMANIdRANITI SI BOLNAYI
4
ahab eonsimti. Pario, 14 lull.
Lista 524, incredintatii d-nei Maria Marini : Atunel, dupg ma! multe ealeule, piesa, care Mociearin en elevii sits ail inceput reprezenta-
E. Ph. 40 -lei. .Total 40 lei. represents pe sirincipele eraditar, fa inoonjaratg tiele in ,Folies Bergèrese. Danturile noastre na-
de inamiel. tional! aunt admirate de Franeezl. Mare mewl
Lista 26, ineredintatg de d-na S. I. Polyzo si bung primire.
hnl eselamâ :
doctor,. d-lui dootor Codreszu din Biirlad.-D-na
4E1 Saheikh mat !, Soheikhul este mort ! ComitetUl jimimel romine.
Cecilia Codresen 20 lei. Total 20 lei;
Yazuri se inching ei zise plAnggud : Damneata
Total general 1734 obieete 3768 1. 95 b. SPECTACOLE
al anuntat infringarea, majestate.
ahul, se retina in durerea sa gi nu maT treou Gradina Guichard.-0 oompanie de artist!, sitb
direetinnea din! M. Pascals!, dg reprezentatinni
pe nimenT in 4eapri. alese pentrn familii. Orhesträ nationalli de Btu-
VARIETAT1 Ast fel Yazuri gel segpa viata yi eabinet-al 411. tarT
De atanci, jooul de gab nu incetg de a fi o-
Un cane diplomat. - Intr'unul din restauran-
norat la toate popoarele.
Astg-zi, departe de a se cobori din inaltul PRESCURTARE saa:014
DIN ' 'PO WissOi

prilid, in care Rusia declare a respecta aetuala dactiuni, earl' provoaog cea mal mare ilaritate rang, in care 61 aye4ase, sub Ludovie XIV yi
integritate a RonagnieT 11§ A dnpg cum resultä din la asistenti. Stgpinul ordoang maT gntgid ogee-
Ludovie XV, Sarrazinii gi PhilidoriT, e i ma!
tratatele anterioare. Rusia tome! epre a-s! simnla lni sed sg ea o poslie euvenitg, ziegnclul : Pro- malt onorat. El are jurnaltal sgd 4Palamedul,,
:

eneyelopedia ea care nu (astatine mai 'satin de

ISTRIA ROMANILOR
intentinnele, primesce gi sub -semneazi add eon- mos! apoi t intreabg : 4Ce vrea la congres Bis- Pentrn scoalele primare, de N. Scurteseu
ventinne. eit 2547 pgrti ; elnbul ski la Londra fi tern- 'De vincjare la librgria
mark ?a Cgnele se scarping.- eCe vrea Rusia ?, phil s1 la Paris : eCafeneana Reg inteT,. Luis. - Pretnl 50 ban!.
Tot! juriedebsultiT si presa string a disentet Tin lgtrat vivace ei prelungit. - 4Ce ziee Ause
egg conyentinne, ei en totii ad afirrnat eg nu. tria ?, Cgnele se. intinde pe pe pdmint, on botn CIIRCANII t M
sg poate o con ventiune ma! elarg. pe labe yi elipesee din oehT. - eCe ziee Ter- bramg nationalg in had' sate fi prolog, d
ET bine ! Ca poate fi culpabil guvernul, daeg cal ?, Ciiele nitg la aceastg intrebsre toati Serviciul telegrafic al .Romäniel liberty Gr. Ventura.
tarul nu'ei respeota sub-semniltura sa, id Eu- dresura ei neepe sg urle infriooyat. Readus la - 13 luli - 8 ore eeara - De vinciare la librgria G. D. Nebnnely gi fiiT,.
Galati. Pretul 1 led yi 50 b.
ropa aprobg aeeasta ? Name)! lipsg de patriotism, liniste, stiipinul efireesoe representatinnea intre- Constantinopol, 13 maid. - Ziarelc oficiale A-
capacitate i energie nu sg poate impute d lor bIndu-1: 'Dar Serbia, Muntenegrul yi GreCia, oe A a apirut de sub presa lithografiel a atelk-i
preciazg intr'un chip favorabil alianta in leiatg
lArgtiann i Cogglniceann. Ei ad -filed tot (se ad eugetg ele., La intrebarea asta egnele gel lasa au Englitera, pentru proteetinnea posesittnelor rubs! M. B. Bauer
putut i tent a deeis in astg afacere. Deed Eu- wade intro pieioare ei merge :spre nag, feast&
ropa se afig astgzi in o stare anormalg, confusg semne, eg ar vrea sg meargil bnenros afarg. Cu
asiatiee ale TurcieT i sprijinese idea uneT aliante
de aoelayi fel cu Austria pentru Lucia euro-
CARTA JUDETULUI' ILFOV
.
1'
lueratg in 6 enlori ai ma! completg din elite ad
si de aberatinne; deed intrlosa domnesoe astgzi scene aeeasta, representatiunea e efgreitg. peang. apgrut 'sang aenni. Se afig de vgn4are la toate
dreptul fortii ; asta nu se poate impute d-lor Cava trupe'engleze ad desblreat in insula Cipru. I librgriile.
13riltiann gi Cogglnieeann, niel a le pretinde ea Annuaire militaire, - publioativae franeezg
WI se bath ou intreaga Europg. Basarabia daeg oficiald, impgrtisece efeetiyul statnla de ofieeri 2._ pl. !alit
- 9 ore dim. - A apgrut in luna aceasta , o seriere a d-lni
ni se rgpesee astgzi, ni sg rilpesee prin vielenie franeezi, en rangarile lor in anal' atsesta. Armata Berlin, 13 Inlid: - In yedinta de sal a con- ment anal S. Mareoviel, intitulatg elin regale-
Conetantin
ei forta a cgte-va eapete, opiniunea Europe! activ numgrg aetualmente, conform adestei im- grestiluT, comitele Audrassy a pronuntat un dis- pnternic de cat chiar legea lut,, ears
'

desleagg prin calcule. jnste ei ar¡nmente serioase,

1

este insg eu no! ei contra acestui act. pgrtgyirT : 3 mareaalT, 10 gener. de divisinne, car! curs, prin care , in nnmele adangrii, a multn- 1 eestinnea amortisgriT prin anticipatiuue a bunu-
Opositia a sees eea dIntditt pe tapet .eestin- ad avut egte o itomandg supremg, 100 alti gene- mit prineipeln! Bismark pentru direotinnea ce a rilor vindute de stat. De ein4are, la toate li-
nea Basarabiei i aesasta inainte ea armata ro- ral! de divisinne, 200 general! de brigadg, 433 dat luergrilor , intr'aa spirit impieiuitor ei ea brgruale sa pe la ehmestrile de ziare.-Pretul 1 lee.,
1

mgng sg fi treeut Dungrea. Pentru ee opositia, oficieri de stat major, 11,752 ofineri de infan- intelepaiune gi energie. .

daeg este sincerg, n'a venit s spunä atuneea, terie, 3298 oficeri de eatalerie yi 2676 ofieeri El a manifeetat gi respeotoasa reciniGseintg a M-me Olimpe N. de Bertier.
care este mi jlocul de a seep Basarabia ? de artilerie, 1147 medic! si 159 farmaeiati total eongresulai , pentru inalta bung-vointg gi gra- ,
Cgstigrl ee -opositia a adns Ord, este ell a 25,754 ofieeri. Rezerva are 7109 .ofieerT, intre tioasl ospitalitate-ceI s'a argtat de egtre M., S. Chron clue homanitaire el riparatric, sur lee am=
ingsprit gi mal -mult zilele de dolid ale tire! ear! 80 general! de divisiune, 188 de brigadg. balances et hôpitaux ronmains, pendant la cam-,
'
Impgratul ei de familia imperialg. I
pagae de Bulgarie, 1877-78 ; première partie,
f a seeondat pe dinsmanii RonignieT, in plena- Militiile ad 10,570 ofieerT. Armata intreagg are Prineipele Bismark a respuns, manifestgndn-yi ; première kition. Prix : 4 frs. La deuxième readier
rile lor funeste, oegrgnd tara in fate congresn- dar 43,443 ofieerT de toate graaele, bueuria pentru isbinda eongresului ei a multu- 1 sons presse, pour paraitre le 15 juillet 1879.
, luT toomal in mementele cele maT critic() pen- mit plenipotentiarilor pentru increderea pnteri- -
tru d1nsa. Opositia lien eceasta, ego! stia bine kW de §ah. S'a aciardist onoarea inventitinei tor gi sprijinul (se i-ad dat. . I A apirut it IX FASCIOARA a
el Rusia este iateleasi au puterde Europe! in joeului de gall, grecilor retinuti sub zidurilê La 3 ore d. a., plenipotentiaril ad eemnat in- -,
astiunea Basarabiei, Troiei yi Palamed n'a protestat. strumentul de pace, dupg care s'a ridieat ultima I ' ISTORIEI 441.1:

A)! I. Negre.
r
o persoang din suite M. S. Nesser-Edin, a- yedintd plenarl.
- IOW tribui cu toate aeestea gloria aoestei inventiuni L
Berlin, 13 Mid. - La prgnzul solemn, dat in
RESBELULUI DIN ORIENT
until f a h al PersieT, care a. domnit dong mil de SUMARIU: Explosiunea monitorulul Kivzi- .

ARENA ZIARELOR ani inainte de Mahomet. onoarea membrilor congresului, prineipele impe. Rahman; - Impratul Alexandru in Ploie-
hog istoria ee ni s'a povestit asnpra acestuT rial a pronuntat un diseurs, in care lie felieiti ' stY; -Trecerea ru§ilor peste Dunare la Ga-
Romändarati, ca congresul a satisfacut subject. NoT o oferim spre gastare orientalis- de marele resultat dolaändit prin spiritul impi- lat,T;-RuOT in Dobrogia; - Trecerea peste
'.
-

aproape toate poftele Rusiel ; apol sustine tilor. eiuitor §i intelept, de bare a fost inspirat con- 1 Dunire la Zimnicea.
(1'
ca Romania, prin Dobrogia, va separa pe Aoest rege avea' un fig ea-re ptirta-titlu de gresul. .-
. I Ilustrafiwni, : Principele GOrciacof;L:Oul
rual de bulgarT §i va esercita asupra aces- 4scheickh,; echivalent, in limba peraang, ea ve- El ziie, cg intelegerea stabilitg la congres era '. fundarea monitorulul Igyi-itaipm4n.,..- Tre-
tora o influent-a fericitit, respectandu-le na- chid title de dauphin al Francis!. o noua garantig pentrn peen yi beryl). traid cerea la Zimnicea. - - 4

tionalitatea §i sadind inteinOl cultal liber- Fiind crt el era %elite belieos, laciest riqge tri- general, ei eg coneursul G ,r mania era de mal ' '

001, cea ce nu pot dobandi de la ru§1. - mise pe finl sgd ea se lapte, ordongndn'i ea eg nainte dobindit la ori-ee tinclea fig asigare ei sg - .
tib
Confratil nostri incheia cu urmatoarele cu- se intoareg victories ; pentru a sprijini vointa pgstreze aeeste marT bine- facer!. I . +
" CURSIITL BUCURESCI r's.c"141
. vinte : A evita orl ce motiv de turburare, ea, in zioa pleegrei armatel, -norra r Bat
Sir Garnet Wolseley. numit gavernator al in= ;
a ne intitri in intru prin cele trel parghil riosul monare renni elite sa,baioosul gi impe-
egreia FT tinn a- sale! Wire., plead, mega, insotit de 10 ofieer! Prima casi dèl_schimb la Bursä"
.....; t ',1, $

ale puteril in secolul XIX : libertatea, arma proape aeeastg cult' Aare.% de stet-major. El va ajange. in Cipru cam pe la ' No. 68 Strada .Lipscant,- No: 68.
si cartea ; a ar'eta Europa e'a am inteles
vederile sale aswpra Mitorului §i ca la mo-
-
FIT victorios, Seheikh ! Pe acela care va 22 Ialitt
fa . - . Fia
' 3 Inhd 1878.
Ceases DE LA 12 OHL
s., 1P
Ir41
veni sremi annnte nereneita ,ta 61 void pune in .:

mentul dat vom fi pe deplin gata : aceasta teapg. Londra, 13 Tahiti. - eTimei,, in a doua e- 'I Cam 3. Vininte
trebue sa fie astaz! programa orl caml a- Ast fel, Saheikhul ajunse a suferi infringer! ditinne, de searg, publieg eam texttt al 58 de ar- 10 la anti Oblig. male 100 'j, 101
devrat roman."' peste infringer!, pang egad muri intr'un mod
tieole din tratatal de la Berlin. UT A
8 la anti
elt,.e la sort1
dommaie f a. . .
97 97 111
95' ,
i) 'it OttAstll ..0

Tfinpu1,-idrebanctu-se : cu ce ne am a-
tiri bray.
s s
- 15 fall. - 9 -ore dim. - s
,
, elite la sorti
Cale pens. 5001. dob. fr. 10
,
.
96 I
97'f, 98 In
165 170 poi
eful eibinetulni fahulta, Care se numaa Ya- Berlin, 14 -Prineipele Bisulare, In dis- 7 la anti iaisarile fulmars rarale f. o . . 87 1, 8874
les, dupi atatea jertfe, respunde : cu teranul aari-Khan , era foarte nelinistit, yi aceaeta ' se canal sd de inehidere, a afirmat oil era ea to- 7 la Bute , urbane , . . 77 'I 78 ?a
saracit, cu doméniele statulul primejduite 8 la anti impra [natal municipal fig capon . 92 93 1219
esplieg foarte uyor. El nu ggsea pe nimeni prin- tul imposibil de a realize toate aspiratinnile. en pr. Bacareaci (bil 20 1.) . 21 'I, 22 .1,
prin hartia, moneda, cu Basarabia perduta, tre oameniT sgi, care sg primeasog. a annnta as 4Istoria, a zia prineipele, va Laos dreptate o- Actin ni *Dacia, .

Cu tributul capitalisat catre crOitoril Portil; , 'Romania, 65 ' 70

cleastg fatalg stire yi el, until, nieT nu se gin-, perei eongresulni, opera, care in limitele posi- Cupoane rarale ex gibile 2 'IQ
§i incheia prin cuvintele : dea sä primeasol teapa premiers. bilulni, a asigarat paeea; gi niel o oritieg gi nieT , do masiale exigib le , 2 ' 2 °I,
Si toate acestea le-a- seirlr§it guvernal , salaam zigibile
Dar Yaznri era foarte dibaeid. nu spirit de partial, n'ar putea. stibi sweat re- Argint contra aur . . 1 '4
re§u in timp de dol au! - i ma! are inca Intr'e zi, el aduse yahnlni un joe de aah en state,. Rabla h I r tie. 2.68 2.69
1 us

cutezanta sA apoze pe conservator! de a fi Florins . . . 15 2 19

piese, earl represented toate corporile armatei: 4Am ferma sperantg, cg intelegerea Europe! Cursul din Viena
slAbit pnterea_poporulul, in lupta _contra
- Mare luceafgr al Persiel, zise el suvera- va fi durabilg i c amicalele mele relatinn! TALL
strainulut.»

Pressa face apel la sangele rece , la a-

nuluT, n'arem niei o stiintä de la Seheikh, se personale vor asignra bnnele raporturi earl exi-
vede ei e yietorioe.
- Fiind eg i-am pothneit, respunser monar-
- stg, intre guierne.
Napoleonal '
Ducatal . .
..... . . . ....... . 9 261, Florini.
5 52

Mace chibminta , pentru ca rul sA se im-

putineze, i jastifica purtarea sa panit acum ;
chal, ineruntändn'el sprineenele. t $1
'
* Londra, 14 Iulid.. - 'Englezill ad lust in et'gs
pänire insula Ciprn la 12 Inlid.
Cursul din Berlin
Obl;gatinnile cAilor ferate romine
13 lull.
'
. .
'1"
. . 81 50 tirci.
,

Adevgrat, zise vii.rul, deg aaoi nu stim Actinnile fi .1, s 33 70 4E00'

apol aratand ,ca se astepta la mal multi unde se afia printul.
t
Prioritati , 7
84.
-- Eh
,
» a .

simpatie din partea congresulul catre Ro- adevgr.

Constantinopol , 14 Italia. - Poarta a trimis fari capon. 99.10
trape gi munitinnt la Yealo , in Prevederea unel lip . . . . . . 217 8(-
mania, conchide ; Dar §i timpul nedrepta- ! bine ! noI ions sti. reseulgri a populatiuneT grew. Cursul din Paris
tilor va avea un §flr§it. Rabdaie dar i cu-
ragi. De se va lucra bine,. vom e§i §i din
El desfien jocul s i asternu-armata per-
sang gi Gets inamiog ; apoi esplailad rbgelui mer
Arestgrile eontinug la Constantinopol, pentru
-ftRte in leggturg ea ooinplotal luT Ali *aavi.
Rents rominli .
13 Intl.
... 6311,0, Fran/.
-hoc M. Levy,
www.dacoromanica.ro
 ROMANIA LIBERA
,ma aan imw

'De vin2are osatmatiná de pra.

fin qi o curea care fin titre onor. d-ni Comeroianli. EN GROS
Pentru arabjeri pi tineri de
ide transmisittne pentru l000mobilä.
A se adresa la d. Adolf L., strada aline fa gara Mizil, de MARE EVENIMENT eomptabilitate in partial du- Librdria
vgzzare.- A se lea in- Namedit1 antileptie eearninat recomandat ofloial de aitorititt metn-
i
Lame, No. 41. 344 .,
sale , ca antentic ei radical celel mat teribile boale dintre toate , contra
WA pi corespunderea in lim-
formatinnl de la d. Nee
bele Rinnan'a, German& gi
Mareg, strati& Clementei, No. 16. precum i contra tutulorr
Ióniliu
De aredat
Mogii le Cizini pi Broef
vIta, din districtul Roma. 1 EPILEPSIEI I remain e de -mare imper.
tantA pentrn tot! bolnivil, gi mil de pereene ha an de el multimi yinde-
belelor de nerd. - Aces Franceilt aunt in tot-d'anna
gate la servieitt. strada LiPseanii, No. 7 In 27.
nett pentrn 1878r Conditiile se poets vedea h 1

sab-semnital in Wadi, sat Bucuresol. abrica de Palarii earn, here necontestabil, recunosent de t6te (Palle din phi streintitate. G. Petrescu, str. Siigetii, 3. AntintA sosirea unnT mare assorti-
Espediat la anti' cn 6 hobo instractia contra ramburstril a 25 franc'. ment5 de REGIME DE COMPTA-
r. 342
,lL.
Tainäruoil
i.
;In eti
1Seziano. en

"" 41
h
.
a ha Sigismund Mannheim,
vi Sepci
Viena, desplirtires 6-a, Web-
geese, No. 8, se recorrandl
,
8necesul e garantat. -In cm en total eicepponal, II se ia dozi indoitg.
Cemandele qi ofertele a se Berlin ,
efiemie la depositul general C, F. Kitchger S. W. lernzalemer Street 9.
ARP
"
tr.

_40 BILITATE din Fabrics : Francese ei

Germane, liniate in tete formatele et-
rate. Recomandlm en deosebire comer-
eiantilor din provineil et le oferim es

Berlin
I
'pd. 7 -r"Vr Oman, cu pretul eel mal moderat. k-
°WI tell d-lor comerciar. qi garant6-
eotolls z5 fain icatiunile cole mat me- F, uste IHalaturi semenea recomandämil marele nostra
asortiment do elartie de saris , do
ea& ,Iderne;ei eftine. de pgalk serisorl, plicuri sl de tipar, on pre-
'
e
. -
. tail moderato. &Raton in positiung de
Cine doresce BA obtie -1.e Berlin
prin anunciuri publicate in ziarele
quotidiane, vre un sums, ea se ser-
10..r
Merult;Trenurilorft Costume a satisface ea-co ccrere in bite leherilp
ele solar., etc, la care red:were
eel ma: mere rabat.
Trenul- accelerat plead de la Bnouresci la VAreiorova la 7 haine de Copii
Teasel spre acest sop de eel maT Stabilimentulti ore. 40 minute dimineata.' Trenul mixt la 10 ore 40 mi"-
F,,,,

precum gi Mitisarli & Moel EN DETAIL.

mare fi eel maT 'unit eitit jurnalul de BAT Minerale Roaches, fin-nil:emit in cele ma! buns
politic quotidien ,Tribaneg care a- Ala Bughla,trlah.Campillunguhal
ante diminea Cal al ei eftine en pretnrile fabrkeT,
pare in eapitala imperiului german. 1:4
Fabrica priv. c. r. a lul
se ell in arena pe timp de ma! multi
Jarnalul spare de 18 ani, in toate Rni. - Doritoril se pot adresa in Bun-
: .

A. it I. Pollak, Vienna VII

zilele pi ele momentan in 28,000
esemplare. @Tribunes se &ewe in
reed la d. Andreifi Adamson, stride C,Ortite noui fAránesci Ziegelgasse, No. 13. 1 1

toate cereurile publioulabine situ-

at precum pi in toate locale publice
Peneionatultd, No. 17, sa5 in Cinigiu-2:.
Lung, la d-nn Nicolae §ertoineson. , de inzare la gritdina luT Heliade, la Obor. 348 e AVIS
cafenele, etc. glsindu-se ate odatO
chiar maI multe esemplare in cafe- Prin accasta am onoare de a ineuno-
nele mal marl. &dole de oolportorl
se omit) au imediata colportare in-
data dupa aparitinnea fie-drui nu-
mgr, i ingrijeso de vinzarea cu nu-
mgrul a acestuT ziar popular. Cu
le au
:-.F7

A" 14
;1; !

Mr 'ST A A E KE 8, Strada Germanti, 8.

%Th.
sciinta pe onor. public ci mi s'a predat
din partea (ale! renumiti :

$. olfC 11

t6te c ziarul este respilndit intr'un .

din Lyon
Mod ape de grandiose tot* prdul vestiti gi cunoscuti prin snperioritatea
,1918Y-orla. fabricatele sale de prima miliaria si
insertinnilor este eftin, del linia de Sub-semnaiul recornandri depoul sl in urmátoaele mapini agricole': catifea neagrft.
. 9 silabe abed numaT 35 pfenigi sat
Matini de secerat numite,, Favorita g sistenttl melt maT noti pi
banT 44. - Partea inseratelor a a-
prabtic. ' Agentura generali
cestel fol Fee dobindit de espeditiu- it :gab ,
spre vinzare en detail, pentru tot con-
nea -de aiinneinri Adolf Steiner in Batoaze de pornmb ( Huth( rr ) 1

tieental. -Contra transmiteril Fiume!

Hamburg pentru o sumil foarte im- Mori de mcinat eu &ate &log gi trel perechT de pietre respective espediez aceste fabricate en-
portanti. Toate comandele de laser- perioare prompt gi ezact ea preturi
tiuni urmeszl a se inainta espedi- Pietre de moan% Frantuzesoll pi. Ungureset. criginale ale fabricel, in toate pietele
BA, min Doritoril primesc mostre gi
tinneT de anunciuri Adolf Steiner in Mutiamale albe pi negre. pretrirl cnrente franco gi gratis.
Hamburg. Corespondinta au cam A.
Steiner, poate fi gi romlnesce fiind Moult S. GOLDMANN
HAMBURG
oii la acest bittrott aunt angajatT co- limiest de mini
AI
El Coreppund,romInesce
responding pentrn tóte limbele en- 7' .4A
cD
mAna
ropene. Costul inseratelor coman- co
_

date se transmite o in timbre pos- 1, I . 7fre

tale rominep,avn-...:
f
a tc a kV
' Ligew 47 Si 4,

'C .1 i Ñ1Ñ
II
ne
KOENEN
De vinzare .U.I.
I pittor qi zugrav de table, strada
4V

g .2 4 '''A 1 s .E. ;It

Vies mea din Videi:Toie; e ,...........;,aglip-- Ti it', 11111118114 Doamnet, 18
ni gi Valea-Manti, on tóte s Mt Ong de eecerat CI X 4
trebnincioasele. Doritorii b. ketre]de nioarV,41 _1
se Tor adresa, strada Mar- Sub-semnatnl, adue la on-
4.. Triori en Ventilatinni(Original Mayer) pentru cudtat O- noscinta onorabilul public, IA
tirnlni, No. 1. ...fri.t.10:. 4

Clpita. G. Paltineariu. ,,,I,a-,;:iti$ ne de neghinil mOdrieä pi tot felul de drante uleioase. 7' "Kaiunl do curlitat gr5ne. am deschis in Bacuresci, still- ;3
Mine de burat in toato numerile da GabrovenT No. 12 , alä-
liiit Ill FTT,f(''
, t d de 0000 'dill la No, 12 pen- . ,.
,Mil Oil turT en otelnl ,Gábroveni, un
1

tru-brutari gi morarT. t.
La fabrics CRUCEREASA,-liin illIT4Fill il ' '
rt. .

git Fitesol, se Ott de vrinzare o oan

illIII
i./.: a
...N.111!.1,
II
1011

Ipirli IIIHWIR
Z
,Annopea recomand 'din fabric% Riedel et Schult ;din Viena : 4 Magasin
titate foarte mare de il ,
III li,

11 s's &moo CJISSIIE MCC IMIERIL .

l'...12!!11111$11-441.11P11111.le,1.iLii
!
in toate märimile pentrn phtrarea br nilor pi dooumentelor coistruite cu Cafea Pisatá
.7 _':'...i-Ssif;.r.';,77..1:. mult maT solide contra spargerei de eat cele obicinnte pang scum; un
...:, -----,7=-...:--.1 ' - listen'. Oriental (zid turceas-
model din aceste case,este espns, in biuronl rat 6. ell). Rog dar pé onor. public
SPIRT BRUT ' 'ili;,'i'il.r/111.' I
,
.
,

-
4%, I '
re_A4, a inS vizita , convins ¡find of.
r Gad de fer AEI Batoase de porumb.
r
va remäne pe deplin mulu-
81 RAFINAT 191 ; EMIT . ls17,7,:ebd
Lat
! W STAADECKERI mit. ) é. (
I, t7
,. nitwits rachiurl,ds lux, prsoum ' :1 Cu stim5
,
Strada Gamed No 8
C. A. Csanthopolu:
111111111111111=1
Rostopcin Mastica cauta un !cal
fabricant de cafes pisat5 de la
Conetantinopoy
Un maOnist are pi atestate Romershausen SAPUNSULFUROS
;

fft WI
-
. en lu
foarte reerornandabile pentru can( s-
Esenp de ochi a PM al lui A MOLLARD .

Doritoril vor bine-voi a se adresa einte de apezare pi dirigiare de mori singurLl fabrioant F. G. Geiss, Aken a. E., (Germania) MM. Baron et Villot, sta, GHICITOAREA
direct la fabria prin a-nn Gleor- precum fi la treerig. A se adresa la se recomandi prin &mists publiculni ,suferind. Pentrn 1 flacon 8 lei 75 b., pentru Stroda Nat lei.. - Paris
ghe Berevoesen, cofetar din Pitesol, d. Grassiany, str. (.31arl, 10. (346
sad la Buouresel, la magasinnl sub-
, flacon 2 lei 50 b., inclusiy ambelaghl. - Doritorii primese gratis
7 o AL TREI-ZETI §I.UNULEA
se intrtbuinteazi in contra boalelor de pitle
cripaturelor, muldturelor de insect), ROSI SCHULLER
mändrimelor, etc.
semnatnlnk strada Carol 1,%To. 11. .AVIS ' v r1; r Report ,anual si ,instructinnea iutrabuintiirit Revinziltorii ,cap5t no ,rabst..
strati. Climpu-Decialal, 2, sub. Stain,
annuli ei esereiteazi dares on cirtile, maid-
"firiNct 5 g. Marine:is pentrjí inginerisi arhiteeti
.
SAPUN CU AC1D PHEN1C nee ip descinteee. 299
- r I. SI SAPUN CU GUDEON
Statiea Penteleu Ardois Metalic Machine patentate de cArAmOi
!, freeervativf in contra vhsatialul, a cholerel, a
frigurior, a boa:elor de piele,epidemielor, etc 0 =Ming mare 611,J
dons 12 ping la
(cum ste acoperire a halel din pistil) de la so- De vinzare la Nate Pharmaciile nntru impri- 18 toll de Vie-
Sub-seronatul face cunoscut , .cO oietatea anonima de Forge-Forderie la Mon-
pentru milnarea de abor, de el i i de mini spre consfruire de earl miOl
pi la top' Commisionarif Droguisti mat format ,27
ale na, preturl f6r-
tataire in Fr: ncia , diva dit e'S eel mal trainic, eftine pentru ziduri, fasonurf, de clans sail tigle (faitiers) de pietre pini la 40 toll 2IC
N./
gi in staginnea viral antiluT ctirent, real eftin gi nul rigor ca acoperire pentru case, sigure de foc, levi-draine, table de trotoir si de vestibile, gigle, ci-
te eftine.
oterit visitatorilor acestei .statinni de Viena. Doni Lea Doritorii se
pentra opt lei nouT re zi de iíe:rf 6n5:
magasine, etc. I se adreaa pentru cemande la
eub-semnutil, reprezertantl al acestel Bode-
rämide indoite franceze, pietre de var si'de ciment, carbuni brl- nü bun agricultorü prase de mArel: vord adressa li
b uettes , fabriceez5 ei espediaza prospecte germane gi francrceze patio
tIll, egde se poste vedea gi plannrile. nna format 24
locuintO, dejun, pgnz gilapte de ca- si adminietu tor de movie voieste a
LeJ admiciatr. m-
U
li franco. a
prä pentrn eel earl vor voi a face Bitch et AS'. Stoicovit,s, se angaja la un proprietar mare ea pini la 82 gi a etal ziar.
Louis Ja"ger; reir41'ti Ehrenfeld-Völn arendag; a se adresa in Bucures(I,
curl de zer. A. Andreesou: .34 5] Ste. Gaming, 2, ii: mite-
le .1 .. e ' 1111 tI 4
Pods de ?Emig, 185.
r . , a , t,n
1
ai,
Oat. f
) , Lot' -Iecion
t
ars rsc * - -"" , é

V,
ni3
z ° er 4 I 4" Ai

°
° °
° ". E6°.
7 °I,
- ° aa
. ° .°°.° °I ° ° p a
a_

;,7:17,,1°. °
n
M
f
"c.

o
° . a
la O
° i ° ; I
° 6°. P. IN
Y., I

t.

,!'- ?
I

. .
ifino4..EINT: GROS_
.
Am primit; actualme,i4tpu91,§i ippemate transportud de 'mine bgrbgteki -- recomand _et! deosebire; Costume conpleCte cmsi fAr-ii talie, din diferite sevio-
-- Bucuresci, Stradaelarii, No. '7 - EN DETAIL I rod.

-
efref.drt;

turi, triçóurT,i Canigaerl,mätyr.e rediugote eu gilatelele lor, §i-déosebip pantaloni fan4zie; pardesiurIelegante, croite de ultimele jurnale ; §i un complect asortiment de
costume, pichet, tern() §i pAnzeturl englecT, in deumnurY foarte p)iicute. Co`i).fetfilUnea, eróia la si enol ma reductiuue a prepirilor 1144 vor leisa, de sigur , nitnie' de doriis
loLee
I
)8
I mope Ise
. .
gar st9',2:*',PRIMESC TOT= FELUL DE COMANDE. ra
. t q c,i' j !iiiiittri..1,001
If fliSE/ 11.0.m11 i? le.1 .
istA.TIP(1. i .
: si4 ii s, L., i
. 1 TO 1
_if 4
9 Ib lusin4
x"..--1---j.,..:
I

,c ty..!
' ..olfbi ti ---a- I ouch. ix alEc , DI, 1,7
,

. our .
e4 tretcaol .elireit 1 giIhre't eloqoujit Tip. St :''Dliblileseu S.trada Lipacaral, 1 I 1.3.-C. 41_70 . ,., ; , gui., i r 1.7 ige mew .,-.34.1i'l T....,1 WY 0
4, I
iligi ilA 'Is r, ' - C._, I a I L

www.dacoromanica.ro