Determinarea unor component ai bilei in sange si urina:

Determinarea bilirubinei- conjugate si neconjugate-se poate face prin metode calitative si

cantitative. VN bil totala: 0,2-1 ml/100ml (cea mai mare parte fiind bil neconjugata).

HIPERBILIRUBINEMIA TOTALA:
-afectiuni hepatobiliare (in care este afectata preluarea, conjugarea si excretia
biliara)
-hiperproductia de bilirubina (hemoliza) VN: 2-4ml/100ml =>subicter conjunctival.
Valori mai mari de 5 ml/100ml =>icter franc

Cresteri ale bilirubinei conjugate:

-icter hepatocelular sau obstructiv
-hepatita cronica
-citoza hepatica
-cancer hepatic secundar cirozei

Crestri ale bilirubinei indirecte:

-icter hemolytic
-hepatita virala
-reumatism
-incapacitatea de conjugare a celulelor hepatice

COLESTEROLEMIA- este variabila in hepatite datorita tulburarilor de sinteza si esterificare a

ficatului

Cresteri in colestaze.
Scaderi in ciroze.

Enzimele serice-rezerva alcalina. Este cel mai sensibil test de colestaza.

VN: 8-4 U Bodansky/100 ml saange

Creste in ser: in icter

Nucleotidaza- intervine in metabolismul acizilor nucleic.

Bilirubina- trebuie sa fie absenta in urina.

Bilirubinemia – apare in icter mechanic, hepatocelular, numai sub forma de bilirubina directa si
coloreaza in brun urina.

UROBILINOGEN- se evidentiaza calitativ prin metoda Erlich si cantitativ prin metoda Watson
Urobilinogenuria: producer expansiva de pigmenti biliari (hemoliza), si afectari hepatice
(hepatite virale, hepatite cronice grave aggressive, ciroze hepatice)
Sarurile biliare- sunt absente in urina in mod normal. Ele apar in ictere obstructive si ictere
hepatocelulare.

Explorarea morfologica a ficatului

Se realizeaza cu ajutorul biopsiei si a endoscopiei (laparoscopica)

Explorarea vasculara in hepatopatii

ARTERIOGRAFIA hepatica-se realizeaza prin cateterism selective al trunchiului celiac sau al

arterei mezenterice superioare. da informatii asupra circulatiei arteriale dar si a celei portale.
SPLENOPORTOGRAFIA

Ecografia si ecotomografia in hepatopatii

ECOTOMOGRAFIA HEPATICA- poate evidential imagini chistice, polichistice, abcse, hematoame,

si permite aprecierea marimii reale a unei hepatomegalii precut si steatoza hepatica.

ECOGRAFIA veziculei biliare si a cailor biliare-poate evidentia vezicule retentionale cu litiaza,

poate arata nr si marimea calculilor si permite masurarea veziculei biliare care nu trebuie sa
depaseasca 8/3 cm.

Explorarea radiologica a sistemului hepatobiliar

Radiografia pe gol, care vizualizeaza unele deformari ale ficatului, intalnite in procesele
tumorale, prezinta calcifieri marginale saudiseminate oe aria ficatului, contribuind la
diagnosticarea chistului hidatic hepatic calcefiat.

Colecistografia orala

Evidentiaza calculi,malformatii si dischinezii biliare.

Colangiocolecistografia orala

Inficatii: la bolnavii cu colecistografii negative sau la cei colecistectomizati si gastrectomizati.

Investigatii imunologice in afectiunile hepatice

Se refera la modificarile proinelor globale, la factorii imunoserici,la virusul hepatic B, mai putin la
virusul Hepatic A.. dintre modificcarile proteinelor globulare:
-electroforeza (care da indicatii asupra gamaglobulinelor si care creste peste 2g% in hepatitele
cronice active.
-imunoelectroforeza (care da indicatii asupra fractiunii gama globulinice).
-imunodifuzia radiala.

In hepatita acuta- scad valorile Ig M (care a fost crescuta la inceput, reflecta evolutia spre
vindecare)
In hepatita cronica –cresc valorile Ig G, este un criteriu evolutiv progresiv al bolii
In hepatita toxica- creste valoarea Ig A
In ciroza biliara primitive- Creste val Ig M

Tehnici de testare a virusului hepatic B

In hepatita virala B: acuta si cronica, testele imunologice deceleaza Ag virale( HBS, HBC, HBE si
Ac corespunzatori)

Ag-nul HBS- sau Ag de suprafata este decelat in sangele bolnavului si la purtatorii sanatosi.
Disparitia lui din sange, semnifica vindecare. Persistent 3,6 luni determina cronicizare

Evidentierea Ac antiAg HBS- se face prin contraimunoelectroforeza si apare in ser dupa disparitia
Ag HBS=> prezenta lui in sange=> vindecare.

Ag-nul HBC( central-intern) se gaseste in nucleul hepatocitelor afectate . bolnavii ce il au sunt

“izvoare de infectie”

Ag nul HBE-prrezent in sange in faza de replicare active a virusului hepatic B si dispare odata cu
aparitia icterului.. persistent lui -> indice al evolutiei bolii spre cronicizare. In praactica , prezenta
vir B in sange se urmareste prin decelarea HBS.

Procese immune mediate cellular

Tehnicile se refera la nr si activitatea Ly T si B.

Determinarea Ag nelor fetale

Alfa-fetoproteina- care este prezenta la 70% dintre bolnavii cu cancer primitive hepatic si 10% la
bolnavii cu ciroza hepatica si sugereaza malignizarea cirozei.