Sunteți pe pagina 1din 8

Pentru uzul studenților - Autovehicule Rutiere Dinamica autovehiculelor

4.1. FUNCŢIUNILE ŞI CERINŢELE IMPUSE ROŢILOR

Roţile sunt elementele de bază ale sistemului de rulare şi servesc la susţinerea autovehiculului, iar prin
rostogolire, asigură deplasarea lui.
Roţile îndeplinesc următoarele funcţiuni [8, 38]:
– transmit asupra căii de rulare forţa de tracţiune şi cea de frânare;
– preiau greutatea autovehiculului;
– menţin autovehiculul pe direcţia de mers dorită;
– contribuie la îmbunătăţirea suspensiei (datorită aerului din interior şi pneului).
Cerinţele impuse roţilor sunt:
 să asigure siguranţă în exploatare, care este satisfăcută de roţi dacă:
– au o rezistenţă corespunzătoare,
– au o aderenţă bună cu calea de rulare în diferite regimuri de circulaţie şi condiţii rutiere,
– prezintă etanşeitate perfectă,
– asigură autovehiculului stabilitate şi maniabilitate corespunzătoare;
 să asigure confort (confortabilitatea este dată de capacitatea pneului de a amortiza oscilaţiile şi de a
diminua zgomotul ce se produce în rulare);
 să asigure economicitate autovehiculului, care este condiţionată de:
– cantitatea de energie consumată la deformarea pneului,
– capacitatea de încărcare,
– durabilitate,
– costul fabricaţiei.
Din punct de vedere dinamic există următoarele tipuri de roţi:
 roţi motoare (conducătoare sau motrice);
 roţi conduse (de direcţie);
 roţi combinate (motoare şi directoare);
 roți frânate.

4.2. CONSTRUCŢIA ROŢILOR CU PNEURI

Elementele componente ale roţii sunt [8, 38]:


– butucul roţii serveşte la fixarea roţii pe fuzetă sau pe trompa punţii, prin intermediul rulmenţilor; de
butuc este fixat, prin şuruburi, tamburul sau discul de frână;
– partea de legătură poate fi de tip disc sau spiţe şi face legătura între butuc şi jantă;
– janta este suportul rigid pe care se montează: anvelopa, camera de aer, banda de jantă sau gulerul
(manşon de cauciuc care se interpune între anvelopă şi jantă, pentru a proteja camera de aer de
frecările cu janta metalică);
– pneul este organul de legătură dintre autovehicul şi calea de rulare şi are rolul de a amortiza şi
reduce şocurile. De asemenea, are rolul de a prelua deformaţiile şi de a transmite efort asupra căii
de rulare. Pneul reprezintă elementul elastic al roţii [(anvelopa+camera de aer+guler)=pneu].
Gulerul şi/sau camera de aer pot lipsi din construcţia pneului.
Marcarea jantelor: Jantă Lj Sbj x d Ts, în care: Lj reprezintă lăţimea jantei, în ţoli; Sbj – simbol al
bordurii jantei; d – diametrul nominal al jantei, în ţoli; Ts – tipul de simetrie al profilului jantei.
Anvelopa (Fig. 4.1) [8, 38] formează un înveliş rezistent şi elastic ce protejeză camera de aer contra
acţiunilor factorilor externi. Aceasta constituie elementul de bază al pneului şi asigură aderenţa roţilor pe
orice drum, prin profilul benzii de rulare.

25
Roțile cu pneuri de autovehicule Pentru uzul studenților - Autovehicule Rutiere

4 5
4 5
3 3 Fig. 4.1. Elemente componente ale
anvelopei: 1 – inel talon;
2 2 – carcasă; 3 – flanc; 4 – bandă de
rulare; 5 – breaker; 6 – strat de
1 6 ermetizare; 7 – talon.
1 2 7

Anvelopa are trei funcţii de bază:


– preia sarcina normală şi amortizează o parte din neregularităţile drumului,
– dezvoltă forţe longitudinale pentru accelerare şi frânare,
– dezvoltă forţe laterale pentru efectuarea virajelor.
Banda de rulare protejează carcasa anvelopei şi camera de aer contra deteriorărilor şi uzării. De
asemenea, transmite efortul de tracţiune şi frânare şi măreşte aderenţa cu drumul. Grosimea benzii de rulare
este de 7…17 mm pentru pneurile de autoturisme şi de 14…32 mm pentru cele de autocamioane.
Breaker-ul (centura de protecţie):
– face legătura între banda de rulare şi carcasa anvelopei;
– preia o parte din şocurile care se transmit în timpul rulării pneului;
– solidarizează legătura dintre banda de rulare şi carcasa anvelopei;
– în această zonă se devoltă cea mai mare căldură în timpul rulării (≈ 100oC).
Carcasa reprezintă scheletul anvelopei şi preia cele mai mari eforturi ce apar în exploatare. Se
confecţionează dintr-un număr de straturi de ţesătură specială, numite straturi de cord. Straturile de cord
trebuie să fie în număr par, iar fiecare strat să fie orientat în sens opus celuilalt. Ca materiale de cord se poate
utiliza: bumbac, mătase, vâscoză, fire de sticlă, fire poliamidice, fire poliesterice, fire metalice, fiind
îmbinate cu un amestec de cauciuc special pentru a le feri de frecările dintre ele, care le uzează.
Taloanele (centura de protecţie):
– reprezintă partea rigidă a anvelopei;
– dau posibilitatea obţinerii unei fixări rezistente a anvelopei pe jantă;
– în interiorul talonului există o inserţie metalică izolată cu amestec de cauciuc care-i asigură
rigiditatea necesară;
– numărul inserţiilor metalice depinde de numărul straturilor de cord;
– firele metalice izolate cu amestec de cauciuc sunt acoperite cu o fâşie de întărire care se fixează de
carcasa anvelopei.
Flancurile formează un tot unitar cu banda de rulare. Acestea protejează pereţii laterali ai carcasei de
loviturile accidentale din timpul rulajului şi de agenţii atmosferici (umiditate, radiaţii solare etc.);
Din punct de vedere constructiv, anvelopele pot fi:
– diagonale (D), la care firele de cord ale carcasei se întind până la taloane şi sunt dispuse astfel încât
formează unghiuri alternative de 30…45°, cu linia mediană a benzii de rulare; unghiurile mari sunt
foarte bune în cazul amortizării şocurilor, cele mici prezentând stabilitate direcţională mai bună;
simbolul D poate lipsi în marcajul acestor tipuri de anvelope;
– radiale (R), la care firele de cord ale carcasei se întind până la taloane şi sunt dispuse astfel încât
formează unghiuri alternative de aproximativ 90°, cu linia mediană a benzii de rulare; permit o
amortizare bună a neregularităţilor şi prezintă o bună stabilizare în timpul virajelor, menţinând o
suprafaţă cât mai mare în contact cu drumul; simbolul R apare în marcajul acestor tipuri de
anvelope.
– diagonal centurate (B = Bias-Belted), care sunt o îmbinare a primelor două tipuri.
Camera de aer este un tub de cauciuc elastic de forma unui tor, impermeabil la aer, căruia i se aplică o
valvă prin care se introduce aer comprimat. Grosimea camerei de aer este de 1,5…3 mm.
După presiunea aerului din interior pi, pneurile pot fi [8, 38]:
– de înaltă presiune: pi = 0,3…0,75 MPa (pentru autovehicule grele şi mijlocii);
– de joasă presiune: pi = 0,14…0,25 MPa (pentru autoturisme);
– de ultrajoasă presiune: pi = 0,03…0,08 MPa (pentru automobile care rulează pe terenuri cu grad
ridicat de deformabilitate).

26
Pentru uzul studenților - Autovehicule Rutiere Dinamica autovehiculelor

4.3. DIMENSIUNILE PRINCIPALE ALE ANVELOPELOR

Dimensiunile principale ale anvelopelor (Fig. 4.2) sunt:


D – diametrul exterior maxim al anvelopei umflate
(diametrul nominal);
B – balonajul maxim sau lăţimea secţiunii (distanţa
liniară între pereţii exteriori ai flancurilor anvelopei umflate,
excluzând protuberanţele datorate marcajului sau bamele de
protecţie);
H – înălţimea balonului (profilului), anvelopa fiind
umflată, H = (D – d)/2;
d – diametrul de calare pe jantă (acelaşi cu diametrul
nominal al jantei).
Distanţa liniară între pereţii exteriori ai flancurilor
anvelopei umflate, incluzând protuberanţele datorate marcajului
reprezintă lăţimea totală a anvelopei.
Raportul (H/B) se numește raportul nominal de aspect și
se notează cu ρna.
După raportul (H/B), anvelopele pot fi [8, 38]:
Fig. 4.2. Dimensiunile principale ale – toroidale, la care H/B = 0,95…1,1;
anvelopei.
– late, la care H/B = 0,5…0,6;
– superbalon, la care H/B = 0,2…0,3.
De obicei H/B = 0,82…1,05. Anvelopele care au acest raport se găsesc în seria 80 şi poate lipsi de pe
marcajul acestora. Limita inferioară a raportului se referă la pneurile pentru autoturisme, iar limita superioară
la pneurile pentru automobile grele.

4.4. MARCAJUL ANVELOPELOR

H
Indice de Viteza, în La pneurile radiale: TP B /(  100) R d s max v max
viteza km/h B
F 80 – Tp – tipul pneului (P – transport persoane, T – temporar, C – comercial,
G 90 LT – tonaj mic);
J 100 – B se exprimă în mm;
K 110 – (H/B)100 – pentru seria 80 poate lipsi;
L 120 – R – construcţie radială;
M 130 – d se exprimă în ţoli;
N 140 – smax – indice de încărcare (indice de sarcină) care este un cod numeric
P 150 asociat sarcinii maxime (în kilograme) pe care anvelopa o poate transporta
Q 160 la viteza maximă indicată prin simbolul de viteză (indicele de viteză).
R 170 Pentru pneuri care pot fi utilizate şi în configuraţie jumelată (pentru vehic-
S 180 ule grele), se specifică indicele de sarcină pentru utilizare simplă (-s) şi
T 190 jumelată (-j): smax-s / smax-j.
U 200 – vmax – indice de viteză (codul categoriei de viteză), care indică viteza
H 210 maximă la care anvelopa poate transporta sarcina corespunzătoare. Indicele
V 240 de viteză este raportat la viteza maximă la care anvelopa poate fi utilizată în
W 270 siguranţă.
Y 300 Marcajele anvelopelor pot fi omologate cu o varietate de sisteme alfanumerice.
VR >210 Indicatorii de sarcină şi viteza sunt stabiliţi de ETRTO (European Tyre and Rim
ZR >240 Technical Organization).
ZR(Y) >300 La pneurile diagonale:
– cu presiuni de umflare mai mici de 0,6 MPa: B – d;
– cu presiuni de umflare mai mari de 0,6 MPa: D x B.

27
Roțile cu pneuri de autovehicule Pentru uzul studenților - Autovehicule Rutiere

Pe baza notaţiilor de pe anvelopă se poate calcula diametrul jantei (d = D – 2H), al pneului


(D = d + 2H) şi mărimea razei nominale (rn = D/2).

Indicii capacităţii de sarcină folosiţi la anvelopele pentru autovehicule şi remorci


Indice de Sarcina pe Indice de Sarcina pe Indice de Sarcina pe Indice de Sarcina pe
sarcină anvelopă, sarcină anvelopă, sarcină anvelopă, sarcină anvelopă,
în kg în kg în kg în kg
0 45 51 195 101 825 151 3450
1 46,2 52 200 102 850 152 3550
2 47,5 53 206 103 875 153 3650
3 48,7 54 212 104 900 154 3750
4 50 55 218 105 925 155 3875
5 51,5 56 224 106 950 156 4000
6 53 57 230 107 975 157 4125
7 54,5 58 236 108 1000 158 4250
8 56 59 243 109 1030 159 4375
9 58 60 250 110 1060 160 4500
10 60 61 257 111 1090 161 5625
11 61,5 62 265 112 1120 162 4750
12 63 63 272 113 1150 163 4875
13 65 64 280 114 1180 164 5000
14 67 65 290 115 1215 165 5150
15 69 66 300 116 1250 166 5300
16 71 67 307 117 1285 167 5450
17 73 68 315 118 1320 168 5600
18 75 69 325 119 1360 169 5800
19 77,5 70 335 120 1400 170 6000
20 80 71 345 121 1450 171 6150
21 82,5 72 355 122 1500 172 6300
22 85 73 365 123 1550 173 6500
23 87,5 74 375 124 1600 174 6700
24 90 75 387 125 1650 175 6900
25 92,5 76 400 126 1700 176 7100
26 95 77 412 127 1750 177 7300
27 97,5 78 425 128 1800 178 7500
28 100 79 437 129 1850 179 7750
29 103 80 450 130 1900 180 8000
30 106 81 462 131 1950 181 8250
31 109 82 475 132 2000 182 8500
32 112 83 487 133 2060 183 8750
33 115 84 500 134 2120 184 9000
34 118 85 515 135 2180 185 9250
35 121 86 530 136 2240 186 9500
36 125 87 545 137 2300 187 9750
37 128 88 560 138 2360 188 10000
38 132 89 580 139 2430 189 10300
39 136 90 600 140 2500 190 10600
40 140 91 615 141 2575 191 10900
41 145 92 630 142 2650 192 11200
42 150 93 650 143 2725 193 11500
43 155 94 670 144 2800 194 11800
44 160 95 690 145 2900 195 12150
45 165 96 710 146 3000 196 12500
46 170 97 730 147 3075 197 12850
47 175 98 750 148 3150 198 13200
48 180 99 775 149 3250 199 13600
49 185 100 800 150 3350 200 14000
50 190

28
Pentru uzul studenților - Autovehicule Rutiere Dinamica autovehiculelor

Exemple de inscripţionare a anvelopelor:


1) 185/70 R 14 89/T TUBELESS M+S (R.30 ECE – ONU)
Este definită astfel o anvelopă care:
 are lăţimea profilului (balonajul) de 185 mm;
 H
 are un raport nominal de aspect  100  de 70;
 B
 este de construcţie radială (R);
 are diametrul interior sau diametrul exterior al jantei pneului de 14 inch sau ţoli, adică 356 mm
(1 inch = 25,4 mm);
 are o capacitate de sarcină de 580 kg, care corespunde indicelui capacităţii de sarcină 89;
 aparţine categoriei de viteză T - viteză maximă 190 km/h;
 poate fi montată fără cameră de aer (Tubeless);
 aparţine tipului de zăpadă (M + S) - condiţii de utilizare pe timp de iarnă (zăpadă şi noroi): M + S
(mud and snow);
 regulamentul R.30 ECE – ONU (pentru autovehicule şi remorci) – specificarea mărimilor şi
dimensiunilor principale ale anvelopelor europene.

2) 250/70 R 20 149/145 J 146/143 L TUBELESS M + S 90 PSI (R.54 ECE – ONU)


Aceste inscripţii definesc o anvelopă care:
 are lăţimea profilului (balonajul) de 250 mm;
 H
Raportul dintre indicele de presiune şi  are un raport nominal de aspect  100  de 70;
unităţile de presiune
 B
Indicele de Presiunea, Presiunea,  este de construcţie radială (R);
presiune, [bar] [kPa]  are diametrul interior sau diametrul exterior al
(PSI) jantei pneului de 20 inch (ţoli), deci de 508 mm
20 1,4 140
25 1,7 170
(1 inch = 25,4 mm);
30 2,1 210  are o sarcină de 3250 kg - simplu, şi 2900 kg -
35 2,4 240 jumelat, corespunzând indicilor capacităţii de
40 2,8 280 sarcină 149 şi 145;
45 3,1 310  aparţine categoriei de viteză J - viteză maximă
50 3,4 340
55 3,8 380
100 km/h;
60 4,1 410  poate să fie utilizată, de asemenea, în categoria de
65 4,5 450 viteză L (viteză maximă 120 km/h), cu sarcină de
70 4,8 480 3000 kg - simplu, şi 2725 kg - jumelat,
75 5,2 520 corespunzând indicilor capacităţii de sarcină de
80 5,5 550 146 şi 143;
85 5,9 590
90 6,2 620  poate fi montată fără cameră de aer (Tubeless);
95 6,6 660  aparţine tipului de zăpadă (M + S) - condiţii de
100 6,9 690 utilizare pe timp de iarnă (zăpadă şi noroi):
105 7,2 720 M + S (mud and snow);
110 7,6 760
 trebuie să fie umflată la presiunea de 620 kPa
115 7,9 790
120 8,3 830 pentru încercările de anduranţă sarcină/viteză, al
125 8,6 860 cărei indice PSI este 90;
130 9,0 900  regulamentul R.54 ECE – ONU (pentru
135 9,3 930 autovehicule utilitare şi remorcile lor) -
140 9,7 970 indicativele şi cotele de gabarit ale pneurilor
145 10,0 1000
150 10,3 1030
europene, variaţia sarcinii în funcţie de viteză.

1 bar = 14,5 PSI;


1 daN/cm2  1 bar  1 atm;
1 bar = 105 Pa = 0,1 MPa;
1 atm = 1,01325 daN/cm2;
1 Pa = 1 N/m2

29
Roțile cu pneuri de autovehicule Pentru uzul studenților - Autovehicule Rutiere

3) B Sb d
B [mm sau inch], d [inch]
Sb - simbol: R – pneu radial; poate fi însoţit de indicele de viteză S, T, U, H, V, W, Y;
HD (heavy duty – serviciu greu de funcţionare);
EM (excavating machines – maşini de excavare),

4) B/Zs Sb d Is Iv 185/60 R 13 80 S
B [mm], B = 185 mm,
Zs = 100ρna, seria anvelopei, 100ρna = 60,
Sb simbol: „R” – pneu radial, sau „–” pneu diagonal, construcţie radială „R”,
d [inch], d = 13 inch = 13 x 25,4 mm  330 mm,
Is indice de sarcină; indice de sarcină 80 (450 daN),
Iv indice de viteză, indice de viteză S (180 km/h).
H = 60 x 185/100 = 111 mm;
D = 330 + 2 x 111 = 552 mm.
5) B – d / Npl PR (STAS)
B [mm sau inch],
anvelopă diagonală,
d [inch],
Npl – nr. întreg, nr. pliuri echivalente (PR)
Numărul de pliuri echivalente (PR) – rezistenţa carcasei anvelopei. 1 pliu echivalent corespunde cordului
de bumbac cu sarcina de rupere a firului de 90 daN.

400 – 15,5 / 10 PR 9,00 – 20,00 / 14 PR


B = 400 mm, B = 9 inch  229 mm,
anvelopă diagonală, anvelopă diagonală,
d = 15,5 inch  394, d = 20 inch = 508 mm,
10 pliuri echivalente. 14 pliuri echivalente.

4.5. RAZELE ROŢILOR CU PNEURI DE AUTOVEHICULE

Raza roţii cu pneuri se modifică în funcţie de forţele şi momentele care acţionează asupra ei şi de
condiţiile de exploatare.
Rigiditatea pneului (Rpneu) depinde de tăria suprafeţei de sprijin, valoarea încărcăturii, presiunea din
pneu, de varianta constructivă (D, R sau B),
F
R pneu  , (4.1)

în care: ΔF reprezintă variaţia sarcinii (creşterea forţei pe roată); δ – deformaţia pe care o implică acea
creştere.
Datorită rigidităţii variabile, la o roată de autovehicul se deosebesc mai multe raze şi anume:
Raza nominală a roţii (rn) se obţine prin măsurarea directă a pneului umflat, dar fără nici o sarcină pe
acesta,
D d  2H d
rn    H. (4.2)
2 2 2
Raza liberă (r0) (Fig. 4.3) se obţine prin măsurarea directă a pneului umflat la presiunea normală de
exploatare şi nesolicitat de nici o forţă (fără nici un fel de încărcătură şi în stare de repaus, roata aflată în
stare liberă suspendată). Raza liberă depinde numai de presiunea aerului din interiorul pneului.
Pentru calcule aproximative se poate considera r0rn.

30
Pentru uzul studenților - Autovehicule Rutiere Dinamica autovehiculelor

Raza statică (rs) (Fig. 4.4) reprezintă distanţa de la centrul roţii la calea de rulare în cazul în care roata
se află încărcată cu sarcina nominală (sub acţiunea greutăţii autovehiculului ce revine pe roată) şi care se află
în repaus. În acest caz, lungimea petei de contact este Ls.
Raza statică depinde de: greutatea care acţionează asupra roţii, presiunea aerului din pneu, rigiditatea
pneului, tăria suprafeţei de sprijin şi se poate determina conform relaţiei [38, 53, 55]:
d
rs   B(1  K ) , (4.3)
2
în care K este un coeficient care ţine seama de deformarea radială şi înălţimea anvelopei, având valori
cuprinse între 0,1 şi 0,16 pentru anvelopele toroidale şi cele cu profil lat, iar pentru anvelopele cu profil
special valori cuprinse între 0,2 şi 0,3.
Raza dinamică (rd) (Fig. 4.5) [38] reprezintă distanţa dintre centrul geometric al roţii şi suprafaţa de
sprijin, în timpul mişcării autovehiculului, încărcat la sarcina nominală. Sub acţiunea momentului la roată
sau a momentului de frânare, centrul roţii se apropie de suprafaţa de rulare. Ca urmare a acestui regim de
mişcare în exploatarea autovehiculului, raza dinamică indică o valoare mai redusă decât raza statică, iar
lungimea petei de contact Ld > Ls.

GR GR
v

MR R
Mf
F Ff
ro rs
rd
Xf XR
Ls
Ld
Fig. 4.3. Raza liberă a roţii de Fig. 4.4. Raza statică a roţii de Fig. 4.5. Raza dinamică a roţii de
autovehicul. autovehicul. autovehicul.

Raza de rulare (cinematică) (rr) este raza cercului periferic a unei roţi convenţionale nedeformabile
care rulează fără alunecare sau patinare în zona de contact, a cărei circumferinţă este egală cu deplasarea S a
centrului roţii pe drum orizontal în timpul unei rotaţii a roţii [24, 36, 38, 53, 55]:
S
rr  . (4.4)
2
Pentru calculele de dinamica autovehiculului este necesară cunoaşterea razei de rulare. Pentru
calculele obişnuite se utilizează noţiunea de rază de lucru (r  rr  rd),
r    ro    rn , (4.5)
în care:  este coeficientul de deformare care depinde de presiunea aerului din interiorul pneului şi are
următoarele valori:  = 0,930…0,935 – pentru pneurile de joasă presiune,  = 0,945…0,950 – pentru
pneurile de înaltă presiune [2, 24, 36, 38, 53, 55].

31
Roțile cu pneuri de autovehicule Pentru uzul studenților - Autovehicule Rutiere

4.6. DETERMINAREA EXPERIMENTALĂ A RAZEI DINAMICE A ROŢILOR

Raza dinamică se determină experimental prin măsurarea distanţei parcurse de autovehicul în condiţii
de viteză uniformă şi a numărului de rotaţii ale roţii (Nr) pe parcursul S [22, 26, 38], cu relaţia:
S
rd  , în m, (4.6)
2    Nr

în care: S se exprimă în m.
Numărul corespunzător de rotaţii ale roţii se determină cu ajutorul unui contor de ture montat la
butucul roţii sau la un element aflat în mişcare de rotaţie al transmisiei, ţinându-se seama de raportul de
transmitere de la acesta la roată; cu ajutorul unui dispozitiv roata a 5-a prevăzut cu traductoare de rotaţie
pentru roţile autovehiculului, măsurarea se poate face pe distanţe mici de 1…3 km. Măsurătorile se fac pe
drum asfaltat, uscat, în palier şi aliniament, iar determinarea razei dinamice se face la regimul de încărcare cu
sarcină nominală a autovehiculului şi presiunea de umflare a pneului corespunzătoare.
Este recomandat ca determinarea razei dinamice să se efectueze pentru cel puţin trei valori ale vitezei
de deplasare a autovehiculului, corespunzătoare domeniului uzual pentru care este destinat pneul, iar pentru
fiecare regim de încercare să se facă mai multe măsurători care sunt apoi mediate.
Raza dinamică se mai poate determina pe baza spaţiului parcurs de autovehicul înregistrat cu contorul
de kilometri pe un parcurs de ordinul a 100 km, pe un teren orizontal, parcurs cu viteză constantă [22, 26,
38], utilizând relaţia:
S  i0
rd  10 3  , în m, (4.7)
2   K v S v  i v

în care: Sv este spaţiul înregistrat de contorul de kilometri, în km; Kv – constanta vitezometrului (numărul de
rotaţii al arborelui flexibil de antrenare la 1 km de drum), dată de constructorul acestuia; i v – raportul de
transmitere al arborelui flexibil de acţionare a vitezometrului; i 0 – raportul de transmitere al transmisiei
principale a autovehiculului; S – spaţiul real parcurs de autovehicul, determinat cu ajutorul bornelor
kilometrice, în km.
În unele situaţii, raza dinamică se poate determina la viteze mici de deplasare a autovehiculului, caz în
care există posibilitatea numărării prin observare directă a rotaţiilor roţii.

32