Global Research Nestlé şi privatizarea apei

Puterea firmei Nestlé din guvernul elveţian. Ajutorul dezvoltării Elveţiei.

de Franklin Frederick

Global Research, August 27, 2019

În Februarie, guvernul Elveţiei a anunţat crearea Fundaţiei din Geneva, sub numele de ‘Geneva Science and
Diplomacy Anticipator’ (GSDA- Anticipatorul pentru ştiinţă şi diplomaţie din Geneva). Scopul acestei noi
fundaţii este de a reglementa noile tehnologii, de la drone şi maşini automate la ingineria genetică, care sunt
exemplele menţionate de ministrul elveţian de externe Ignazio Cassis la lansarea publică a iniţiativei. Potrivit lui
Cassis, noile tehnologii se dezvoltă foarte repede iar această fundaţie trebuie să ‘anticipeze’ consecinţele acestor
avansări pentru societate şi politică. Fundaţia va fi de asemeni un pod între comunităţile ştiinţifice şi diplomatice,
de aici şi amplasarea ei strategică în Geneva, care adăposteşte câteva organizaţii internaţionale, de la Naţiunile
Unite la World Trade Organization (organizaţia internaţională a comerţului).

Ministerul de Externe elveţian va contribui cu 3 milioane de franci elveţieni – un pic peste 3 milioane de dolari –
la faza iniţială a fundaţiei din 2019 în 2022. Oraşul şi Cantonul Genevei vor contribui fiecare cu câte 300 000 de
franci elveţieni pentru aceeaşi perioadă, iar contribuţii din sectorul privat sunt de asemeni aşteptate.

Ca Preşedinte al acestei noi fundaţii, a fost ales fostul CEO de la Nestlé, Peter Brabeck-Letmathe (imaginea de
sus). Vice-Preşedinte este Patrick Aebischer, fostul preşedinte de la Lausanne Federal Institute of Technology
(Institulul Federal de Tehnologie din Lausanne) – EPFL fiind acronimul francez. Patrick Aebischer a fost şi el
membru al Comitetului Director al Ştiinţei şi Sănătăţii Nestle din 2015, fondată în 2011 de Nestlé şi amplasată
chiar lângă campusul EPFL.

Alegerea lui Peter Brabeck şi a lui Patrick Aebischer – ambii având legături puternice cu Nestlé – pentru
conducerea acestei noi fundaţii are un raţionament foarte clar. Reprezintă în primul rând recunoaşterea puterii
companiei Nestlé în guvernul elveţian – un fost Director Nestlé este, prin definiţie, competent să conducă această
iniţiativă. Mai supărător, alegerea lui Peter Brabeck este încă un exemplu a “parteneriatului” şi mai apropiat dintre
guvern şi marile corporaţii transnaţionale, ce conduc spre un establishment de oligarhie corporatistă internaţională
care acaparează gradual puterea din democraţiile occidentale.

Amplu documentată, Nestlé – ca entitate corporatistă privată s-a luptat în varii rânduri cu reglementările de stat,
cel mai cunoscut caz fiind acela cu regularizarea standardelor de marketing pentru mâncarea pentru copii, în
special pentru laptele praf. Conflictul dintre Nestlé sub conducerea lui Peter Brabeck şi IBFAN – Reţeaua de
acţiune internatională pentru mâcarea de bebeluşi – este bine cunoscută. (Vedeţi Muller report)

Dar cea mai mare ironie – şi cel mai mare pericol – este că decizia lui Brabeck de a conduce această fundaţie
indică că adevăratul scop al aceste iniţiative este în mod précis de a împiedica orice formă de reglementare a
guvernului ce ar putea impune limite de profit din avansul tehnologic al sectorului privat.

Este de asemeni de aşteptat ca această fundaţie să nu apere sfera publică sau mediul împotriva ameninţărilor
posibile asupra societăţii prin avansul noilor tehnologii. Din contră, alegerea lui Brabeck indică faptul că
obiectivul primar al aceste fundaţii este să apere şi să susţină sectorul privat. Ce se poate aştepta de la această
fundaţie sunt propunerile pentru auto-reglementare de către sectorul privat în caz de conflict excesiv explicit, care
nu înseamnă practic nimic concret. De vreme ce această fundaţie este o iniţiativă a Guvernului Elveţiei – cu
siguranţă după discuţii cu sectorul privat – şi e amplasată în Geneva, ea va avea o enormă influenţă şi eu cred că
mişcările sociale organizate trebuie să urmeze cu grijă paşii viitori ai acestei fundaţii, care exercită o uriaşă
ameninţare asupra democraţiei.

La doar câteva luni de la lansarea acestei fundaţii, Guvernul Elveţiei a anunţat că Christian Frutiger (imagine
sus), Şeful Global al Afacerilor Publice, va ocupa în curând poziţia de Vice-preşedinte a Agenţiei Elveţiene pentru
Dezvoltare şi Cooperare – SDC – care este agenţia elveţiană guvernamentală responsabilă pentru proiectele de
ajutor pentru dezvoltare din alte ţări. Un alt exemplu despre creşterea colaborării dintre sectorul privat şi guvern,
dar de data aceasta într-o zonă mult mai sensibilă: cooperarea pentru dezvoltare.

Aceasta constituie încă un exemplu al influenţei crescânde şi a prezenţei firmei Nestlé în interiorul Guvernului
Elveţian. Această prezenţă nu este nici nouă, nici recentă, şi e important să vă amintiţi că SDC nu doar că a
sprijinit crearea Grupului pentru Resursele de Apă – WRG – din iniţiativa Nestlé, Coca-Cola şi Pepsi de a
privatiza apa, subiecte despre care eu am scris câteva articole – (vezi aici) de vreme ce directorul SDC este
membru bordului de conducere al WRG.

Contradicţia din faptul că Elveţia are unul dintre cele mai bune servicii publice de epurare şi distribuţie a apei din
lume, dar foloseşte banii din taxele cetăţenilor elveţieni pentru susţinerea privatizării apei în alte ţări prin
parteneriatul lui SDC cu Nestlé, nu pare a fi o problemă.

Bugetul Elveţiei pentru cooperara internaţională pentru perioada 2017 – 2020 este în jur de 6,635 miliarde de
franci – un pic peste 6,730 miliarde de dolari. Ca Director Adjunct, Christian Frutiger va avea o mare infuenţă
asupra deciziilor privind cheltuirea unei părţi din acest buget. Cel mai important, ca director adjunct, Frutiger va fi
direct responsabil pentru Divizia de Cooperare Globală a celor de la SDC şi pentru Programul pentru APĂ.
Christian Frutiger şi-a început cariera la Nestlé în 2007 ca Manager de Afaceri Publice după ce a lucrat la Crucea
Roşie Internaţională.
În 2006, apa îmbuteliată de la Nestlé “Pure Life” a devenit cel mai profitabil brand iar în 2007, prin cumpărarea
grupului Sources Minérales Henniez S.A., Nestlé a devenit compania de frunte în apa îmbuteliată din piaţa
elveţiană. În 2008, “Pure Life” a devenit cel mai vândut brand de apă îmbuteliată din lume. În acest context, a
venit natural ca munca lui Christian Frutiger la Nestlé să se concentreze pe subiectul APEI.

În 2008, un scandal de spionaj implicând Nestlé a izbucnit în Elveţia. Un jurnalist elveţian a denunţat într-o
emisiune că Nestlé a angajat firma de securitate SECURITAS pentru a infiltra spioni din grupurile critice de la
Nestlé Elveţia în special în grupul ATTAC. Spionajul demonstrat a avut loc între 2002 şi 2003 dar există dovezi
de spionaj până în 2006. ATTAC a deschis un proces împotriva Nestlé şi SECURITAS, iar după 2013, curtea
elveţiană a condamnat în final Nestlé pentru organizarea operaţiunii de spionaj, indicând implicarea a cel puţin
patru directori de companie în operaţiune.

Faptul că Nestlé a organizat o operaţiune ilegală de spionaj în Elveţia şi că a fost condamnată de curtea
Elveţiană pentru asta n-a avut niciun efect asupra relaţiilor companiei cu Guvernul Elveţian şi în special cu
Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare, aşa cum ar fi fost de aşteptat. Nimeni nu l-a întrebat pe
directorul Nestlé- Peter Brabeck atunci dacă firma a fost capabilă de astfel de acţiuni în Elveţia, ce-am putea
aştepta de la comportamentul aceleiaşi companii în alte ţări cu democraţie mai slabă?

Infiltrarea de agenţi sub acoperire şi cu identitate falsă pentru a spiona grupul ATTAC este, ca să spun doar atât,
grosolan de imoral. Dar se pare că etica n-a fost unul dintre criteriile luate în calcul de SDC la angajarea lui
Christian Frutiger care, prin acest episod, a tăcut chitic, fără să-şi ceară scuze de la oamenii care au fost spionaţi
de către compania pentru care a lucrat, şi a făcut totul pentru a minimiza impactul problemei, ceea ce înseamnă că
s-a alăturat lipsei de etică a angajatorului său. Dar punerea lui Frutiger ca director adjunct la SDC indică probleme
mult mai adânci şi cu ramificaţii mai ample, în special în problema APEI, devenind clar pentru mine că alegerea
sa pentru această funcţie este cu totul despre acest subiect.

Alegerea lui Peter Brabeck pentru conducerea acestei noi fundaţii a Guvernului Elveţian în Geneva şi a lui
Christian Frutiger ca Vice-preşedinte a Agenţiei Elveţiene pentru Dezvoltare şi Cooperare relevă o legătură între
sectorul privat şi Guvernul Elveţian pentru adâncirea politicilor de privatizare – în special a apei – şi controlul
corporatist asupra politicilor publice. Dar această articulare transcede Guvernul Elveţiei, va avea loc deasupra
tuturor la nivel de agenţii internaţionale şi organizaţii prezente în Geneva de vreme ce Christian Frutiger va fi
responsabil pentru contactul cu multe dintre aceste organizaţii. Aceste noi roluri indică de asemeni faptul că
sectorul transnaţional corporatist se organizează şi se articulează foarte conştiincios la diferite niveluri
guvernamentale pentru a se asigura că cerinţele şi politicile sale sunt satisfăcute.

Nu prea multe reacţii de la marile Organizaţii Neguvernamentale (NGO) elveţiene ar trebui aşteptate în faţa
acestor lucruri, în special din cauză că SDC este principalul finanţator al majorităţii acestor organizaţii, ceea ce
explică liniştea profundă din jurul firmei Nestlé şi a acţiunilor acesteia în Elveţia. Un recent exemplu de astfel de
linişte a apărut în Brazilia la Forumul Mondial al Apei din Brasilia (capital Braziliei n.t.) din luna martie 2018.
Devreme ce forumul este de fapt Forumul Marilor Companii Private, Nestlé şi WRG au fost prezente în cadrul
pavilionului Elveţian, împreună cu organizaţii cum ar fi HELVETAS, HEKS/EPER şi Caritas Switzerland, trei
dintre cele mai mari agenţii de dezvoltare elveţiene şi toate susţinute de SDC. HEKS/EPER – care sunt abrevierile
din germană şi din franceză – este legată de Biserica protestantă din Elveţia, la fel cum Caritas Switzerland este
legată de Biserica Catolică.

În timpul forumului, 600 de femei de la Landless Movement au ocupat birourile Nestlé din São Lourenço, Minas
Gerais pentru câteva ore, pentru a atrage atenţia către problemele cauzate de companie şi de industria apei
îmbuteliate. Niciuna dintre aceste organizaţii elveţiene n-a exprimat vreo solidaritate faţă de Landless Movement,
nici n-a condamnat practicile Nestlé, nici n-au menţionat la întoarcerea în Elveţia că această ocupare a avut loc.
Dar HEKS/EPER şi Caritas Switzerland pretind că luptă pentru drepturile omului la apă şi “susţin” mişcările
sociale – dar nu când acestea se ridică împotriva Nestlé. În São Lourenço, localizat în regiunea Circuito das Águas
din MG, şi în multe alte locuri din Brazilia, sunt probleme cu exploatarea de apă de către Nestlé iar mişcarea
cetăţenilor incearcă să-şi protejeze apele. HEKS/EPER e un birou în Brazilia dar nu a abordat niciodată grupurile
care luptă cu Nestlé în Brazilia.

SDC nu ia act de problemele cu Nestlé din multe părţi ale lumii – nu doar în Brazilia – ca un motiv de a-şi
reevalua parteneriatul cu compania. Există probleme foarte bine documentate cu operaţiunile de îmuteliere şi
pomparea de apă a firmei Nestle în U.S.A, Canada, şi Franţa, de exemplu – ţări considerate democraţii stabile. Ce
este comun la toate aceste ţări este că guvernele iau partea acestor companii întotdeauna şi împotriva propriilor lor
cetăţeni. În oraşul Vittel, Franţa, situaţia este absurdă: studii efectuate de agenţii guvernamentale franceze indică
faptul că aquaferul din care îşi extrage apa populaţia din Vittel şi din care se alimentează şi Nestlé pentru apa
îmbuteliată sub numele “VITTEL” este în risc de golire. Aquaferul nu poate susţine cererea de apă pe termen lung
atât pentru populaţie cât şi pentru compania de îmbuteliere Nestlé. Soluţia propusă de autorităţile franceze: să
construiască o ţeavă de 50 km lungime pentru a căuta apă într-o zonă învecinată cu Vittel pentru a satisface
nevoile populaţiei – lăsând compania Nestlé slobodă să exploateze apele aquaferului Vittel!

În Wellington County, Canada, un grup local numit Wellington Water Watchers (apărătorii apelor din
Welligton) a fost creat pentru a-si proteja apele de exploratarea Nestle, care are sprijinul guvernului local pentru
a-şi reînnoi licenţa de exploatare pentru a continua să îmbutelieze apă. În Michigan, U.S.A, problema este
similară. Niciuna dintre acestea nu pare să deranjeze Guvernul Elveţian, SDC, sau pe Christian Frutiger – iar dacă
astfel de probleme apar în aceste ţări, ce nu s-ar putea întâmpla în ţările care sunt mult mai fragile din punct de
vedere al organizării politice şi sociale? Ca actual Şef al Afacerilor Publice la Nestlé, Christian Frutiger a făcut tot
ce-a putut să ignore complet problemele create de angajatorul său în multe ţări.

În timp ce scriu, Europa suferă de un intens val de căldură. Se raţionalizează consumul de apă în Franţa, şi există
un pericol de foc în multe locuri. Oraşe mari ca Paris suferă de temperaturi record nemaiîntâlnite anterior, iar
consumul de apă creşte continuu. Pe de altă parte, gheţarii se topesc în ritm crescător iar apa se împuţinează rapid.
Sursele de apă din subsol, multe dintre ele cu apă fosilizată, sunt o rezervă important pentru viitor şi ar trebui să
rămână intacte. Dar lăcomia companiilor îmbuteliatoare ca Nestlé acaparează tot mai multe surse. Imaginea este
la fel pe toată planeta – apele nepoluate rămase sunt din ce în ce mai mult în mâinile a câtorva companii.

În Brazilia sub guvernarea Bolsonaro, situaţia e şi mai rea, cu un ministru al mediului a cărui sarcină este să
faciliteze acapararea resurselor naturale braziliene de către capitalul străin. E important să ne aminitm că
principalul acţionar al grupului AMBEV este cetăţeanul elveţiano-brazilian Jorge Paulo Lemann, care are canale
de comunicare excelente cu guvernul Elveţian. AMBEV este deasemeni parte din WRG care a deschis recent
primul birou din Brazilia pentru susţinerea privatizării SABESP, compania publică de apă din statul São Paulo.
(vedeţi aici).

Ce se întâmplă în Elveţia este doar vârful aisbergului – partea vizibilă este articularea internaţională a marilor
corporaţii, şi a preluării spaţiului public pentru decizii politice de către oligarhia corporatistă mondială. Trebuie
să fim vigilenţi şi bine organizaţi pentru apărarea apelor noastre, a planetei noastre şi a societăţii noastre
de atacul corporatist asupra bunurilor comune.

Traducerea: Costin ştirbu