EXTRAS LEGISLAȚIE

INDEPENDENȚA ȘI IMPARȚIALITATEA JUDECĂTORILOR ȘI

PROCURORILOR

CONSTITUȚIA ROMÂNIEI

CAPITOLUL VI

Autoritatea judecătorească

SECŢIUNEA 1
Instanțele judecătorești

ARTICOLUL 124

Înfăptuirea justiției

(1) Justiția se înfăptuiește in numele legii.

(2) Justiția este unica, imparțiala si egala pentru toți.
(3) Judecători sunt independenți si se supun numai legii.

ARTICOLUL 125

Statutul judecătorilor

(1) Judecătorii numiți de Președintele României sunt inamovibili, in condițiile legii.

(2) Propunerile de numire, precum si promovarea, transferarea si sancționarea judecătorilor sunt
de competenta Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile legii sale organice.
(3) Funcția de judecător este incompatibila cu orice alta funcție publica sau private, cu excepția
funcțiilor didactice din învățământul superior.

ARTICOLUL 131

Rolul Ministerului Public

(1) In activitatea judiciara, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății si apară
ordinea de drept, precum si drepturile si libertățile cetățenilor.
(2) Ministerul Public își exercita atribuțiile prin procurori constituiți in parchete, in condițiile
legii.
(3) Parchetele funcționează pe lângă instanțele de judecata, conduc si supraveghează activitatea
de cercetare penala a politiei judiciare, in condițiile legii.

ARTICOLUL 132

1
Statutul procurorilor

(1) Procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității si al

controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției.
(2) Funcția de procuror este incompatibila cu orice alta funcție publica sau privată, cu excepția
funcțiilor didactice din învățământul superior.

LEGEA 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor

CAPITOLUL I
Noțiuni și principii

Art. 1. - Magistratura este activitatea judiciară desfășurată de judecători în scopul înfăptuirii

justiției și de procurori în scopul apărării intereselor generale ale societății, a ordinii de drept,
precum și a drepturilor și libertăților cetățenilor.
(2) Cariera judecătorului este separată de cariera procurorului, judecătorii neputând interfera în
cariera procurorilor și nici procurorii în cea a judecătorilor.
___________
Alineatul (2) a fost introdus prin punctul 1. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Art. 2. - (1) Judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili, în condiţiile prezentei
legi.
(2) Judecătorii inamovibili pot fi mutaţi prin transfer, delegare, detaşare sau promovare, numai
cu acordul lor, şi pot fi suspendaţi sau eliberaţi din funcţie în condiţiile prevăzute de prezenta lege.
(3) Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii. Judecătorii trebuie să fie imparţiali,
având libertate deplină în soluţionarea cauzelor deduse judecăţii, în conformitate cu legea şi în
mod imparţial, cu respectarea egalităţii de arme şi a drepturilor procesuale ale părţilor. Judecătorii
trebuie să ia decizii fără niciun fel de restricţii, influenţe, presiuni, ameninţări sau intervenţii,
directe sau indirecte, din partea oricărei autorităţi, fie chiar autorităţi judiciare. Hotărârile
pronunţate în căile de atac nu intră sub imperiul acestor restricţii. Scopul independenţei
judecătorilor constă inclusiv în a garanta fiecărei persoane dreptul fundamental de a fi examinat
cazul său în mod echitabil, având la bază doar aplicarea legii.
___________
Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 2. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(4) Orice persoană, organizaţie, autoritate sau instituţie este datoare să respecte independenţa
judecătorilor.
Art. 3. - (1) Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii
şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.
___________
Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 3. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

2
 (11) Procurorii sunt independenţi în dispunerea soluţiilor, în condiţiile prevăzute de Legea nr.
304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
___________
Alineatul (1^1) a fost introdus prin punctul 4. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(12) Procurorii numiţi de Preşedintele României se bucură de stabilitate.

___________
Alineatul (1^2) a fost introdus prin punctul 4. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(2) Procurorii care se bucură de stabilitate pot fi mutaţi prin transfer, detaşare sau promovare,
numai cu acordul lor. Ei pot fi delegaţi, suspendaţi sau eliberaţi din funcţie în condiţiile prevăzute
de prezenta lege.
Art. 4. - (1) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca, prin întreaga lor activitate, să asigure
supremaţia legii, să respecte drepturile şi libertăţile persoanelor, precum şi egalitatea lor în faţa
legii şi să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanţilor la procedurile
judiciare, indiferent de calitatea acestora, să respecte Codul deontologic al judecătorilor şi
procurorilor şi să participe la formarea profesională continuă.
(2) Procurorii şi judecătorii trebuie să se asigure, în toate stadiile unui proces, că drepturile şi
libertăţile individuale sunt garantate şi că ordinea publică este protejată.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 5. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(3) Judecătorii şi procurorii trebuie atât să fie, cât şi să apară ca fiind independenţi unii de ceilalţi.
___________
Alineatul (3) a fost introdus prin punctul 6. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(4) Judecătorii nu pot refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă.
___________
Alineatul (4) a fost introdus prin punctul 6. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.
.

Art. 75. - (1) Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii are dreptul,
respectiv obligaţia ca, la cerere sau din oficiu:
a) să apere judecătorii împotriva oricărui act de imixtiune în activitatea profesională sau în
legătură cu aceasta, care le-ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea, precum şi împotriva
oricărui act care ar crea suspiciuni cu privire la acestea;
b) să apere reputaţia profesională a judecătorilor;
c) să apere independenţa puterii judecătoreşti.
(2) Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii are dreptul, respectiv obligaţia
ca, la cerere sau din oficiu:
a) să apere procurorii împotriva oricărui act de imixtiune în activitatea profesională sau în
legătură cu aceasta care le-ar putea afecta imparţialitatea sau independenţa în dispunerea soluţiilor,
în conformitate cu Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
precum şi împotriva oricărui act care ar crea suspiciuni cu privire la acestea;
b) să apere reputaţia profesională a procurorilor.

3
 (3) Sesizările privind apărarea independenţei autorităţii judecătoreşti în ansamblul său se
soluţionează, la cerere sau din oficiu, de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul
fiecărei secţii.
(4) Judecătorii sau procurorii care sunt în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) sau (2) se pot
adresa secţiilor corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a dispune
măsurile necesare, conform legii.
___________
Art. 75. - a fost modificat prin punctul 134. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

LEGEA NR. 304/2004 privind organizarea judiciară

CAPITOLUL I
Principiile organizării judiciare

Art. 1. - (1) Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe
judecătoreşti stabilite de lege.
___________
Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 1. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

(2) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei.

(3) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile
legii.
Art. 2. - (1) Justiţia se înfăptuieşte de către judecători în numele legii, este unică, imparţială şi
egală pentru toţi.
___________
Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 2. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

(2) Justiţia se realizează prin următoarele instanţe judecătoreşti:

a) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b) curţi de apel;
c) tribunale;
d) tribunale specializate;
e) instanţe militare;
f) judecătorii.
Art. 3. - Competenţa organelor judiciare şi procedura judiciară sunt stabilite de lege.
Art. 4. - (1) În activitatea judiciară Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii
şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.
(2) Parchetele funcţionează pe lângă instanţele de judecată, conduc şi supraveghează activitatea
de cercetare penală a poliţiei judiciare, în condiţiile legii.
Art. 5. - Ministerul Justiţiei asigură buna organizare şi administrare a justiţiei ca serviciu public.

4
 CAPITOLUL I
Atribuţiile Ministerului Public

Art. 62. - (1) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile în temeiul legii şi este condus de procurorul
general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiilor legalităţii, imparţialităţii şi
controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei, în condiţiile legii.
(3) Procurorii trebuie să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale, prezumţia de nevinovăţie,
dreptul la un proces echitabil, principiul egalităţii de arme, independenţa instanţelor şi forţa
executorie a hotărârilor judecătoreşti definitive. În comunicarea publică, parchetele trebuie să
respecte prezumţia de nevinovăţie, caracterul nepublic al urmăririi penale şi dreptul
nediscriminatoriu la informare.
___________
Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 32. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

(4) Parchetele sunt independente în relaţiile cu instanţele judecătoreşti, precum şi cu celelalte

autorităţi publice.
Art. 63. - Ministerul Public exercită, prin procurori, următoarele atribuţii:
a) efectuează urmărirea penală în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege şi participă, potrivit
legii, la soluţionarea conflictelor prin mijloace alternative;
b) conduce şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, conduce şi
controlează activitatea altor organe de cercetare penală;
c) sesizează instanţele judecătoreşti pentru judecarea cauzelor penale, potrivit legii;
d) exercită acţiunea civilă, în cazurile prevăzute de lege;
e) participă, în condiţiile legii, la şedinţele de judecată;
f) exercită căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, în condiţiile prevăzute de lege;
g) apără drepturile şi interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicţie, ale
dispăruţilor şi ale altor persoane, în condiţiile legii;
h) acţionează pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii, sub coordonarea ministrului
justiţiei, pentru realizarea unitară a politicii penale a statului;
i) studiază cauzele care generează sau favorizează criminalitatea, elaborează şi prezintă
ministrului justiţiei propuneri în vederea eliminării acestora, precum şi pentru perfecţionarea
legislaţiei în domeniu;
j) verifică respectarea legii la locurile de deţinere preventivă;
k) exercită atribuţiile prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu
modificările şi completările ulterioare;
___________
Litera k) a fost modificată prin punctul 33. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

l) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege.

___________
Litera l) a fost introdusă prin punctul 34. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

Art. 64. - (1) Dispoziţiile procurorului ierarhic superior, date în scris şi în conformitate cu legea,
sunt obligatorii pentru procurorii din subordine.
(2) În soluţiile dispuse, procurorul este independent, în condiţiile prevăzute de lege. Procurorul
poate contesta la Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul

5
procedurii de verificare a conduitei judecătorilor şi procurorilor, intervenţia procurorului ierarhic
superior, în orice formă, în efectuarea urmăririi penale sau în adoptarea soluţiei.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 35. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

(3) Soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior,
când sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice.
___________
Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 35. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

(4) Lucrările repartizate unui procuror pot fi trecute altui procuror în următoarele situaţii:
a) suspendarea sau încetarea calităţii de procuror, potrivit legii;
b) în absenţa sa, dacă există cauze obiective care justifică urgenţa şi care împiedică rechemarea
sa;
c) lăsarea cauzei în nelucrare în mod nejustificat mai mult de 30 de zile.
___________
Alineatul (4) a fost modificat prin punctul 3. din Ordonanţă de urgenţă nr. 50/2006 începând cu
30.06.2006.

(5) Procurorul poate contesta la Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii,
în cadrul procedurii de verificare a conduitei procurorilor, măsura dispusă, potrivit alin. (4), de
procurorul ierarhic superior.
___________
Alineatul (5) a fost modificat prin punctul 35. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

Art. 65. - (1) Procurorii din fiecare parchet sunt subordonați conducătorului parchetului
respectiv.
(2) Conducătorul unui parchet este subordonat conducătorului parchetului ierarhic superior din
aceeași circumscripție.
(3) Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație
și Justiție, de procurorul-șef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de procurorul-şef al Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sau de procurorul general al
parchetului de pe lângă curtea de apel asupra procurorilor din subordine se poate realiza direct sau
prin procurori anume desemnați.
___________
Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 1. din Ordonanţă de urgenţă nr. 78/2016 începând cu
22.11.2016.

Art. 66. - (1) Ministerul Public este autorizat să deţină şi să folosească mijloace adecvate pentru
obţinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea şi descoperirea informaţiilor privitoare la infracţiunile
date în competenţa parchetelor, în condiţiile legii.
(2) Organele de poliţie judiciară îşi desfăşoară activitatea de cercetare penală, în mod nemijlocit,
sub conducerea şi supravegherea procurorului, fiind obligate să aducă la îndeplinire dispoziţiile
acestuia.

6
 (3) Serviciile şi organele specializate în culegerea, prelucrarea şi arhivarea informaţiilor au
obligaţia de a pune, de îndată, la dispoziţia parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele
şi toate informaţiile, neprelucrate, deţinute în legătură cu săvârşirea infracţiunilor.
(4) Nerespectarea obligaţiilor prevăzute la alin. (2) şi (3) atrage răspunderea juridică potrivit
legii.
___________
Art. 66. - a fost modificat prin punctul 2. din Ordonanţă de urgenţă nr. 6/2016 începând cu
14.03.2016.

Art. 67. - (1) Procurorul participă la ședințele de judecată, în condițiile legii, și are rol activ în
aflarea adevărului.
(2) Procurorul este liber să prezinte în instanță concluziile pe care le consideră întemeiate,
potrivit legii, ținând seama de probele administrate în cauză. Procurorul poate contesta la Secția
pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii intervenția procurorului ierarhic superior,
pentru influențarea în orice formă a concluziilor.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 37. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

(3) În procesele penale, la ședința de judecată participă procurorul care a efectuat sau a
supravegheat urmărirea penală ori alt procuror desemnat de conducătorul parchetului.
___________
Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 15. din Lege nr. 255/2013 începând cu 01.02.2014.

Art. 68. - Procurorul exercită, în condiţiile legii, căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti
pe care le consideră netemeinice şi nelegale.
Art. 69. - (1) Ministrul justiţiei, când consideră necesar, din proprie iniţiativă sau la cererea
Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, exercită controlul asupra
procurorilor, prin procurori anume desemnaţi de procurorul general al Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale
Anticorupţie, de procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism ori de ministrul justiţiei.
___________
Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 38. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

(2) Controlul constă în verificarea eficienţei manageriale, a modului în care procurorii îşi
îndeplinesc atribuţiile de serviciu şi în care se desfăşoară raporturile de serviciu cu justiţiabilii şi
cu celelalte persoane implicate în lucrările de competenţa parchetelor. Controlul nu poate viza
măsurile dispuse de procuror în cursul urmăririi penale şi soluţiile adoptate.
(3) Ministrul justiţiei poate să ceară procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie,
procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism, informări asupra activităţii parchetelor şi să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile
ce trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficientă a criminalităţii.
___________
Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 38. din Lege nr. 207/2018 începând cu 23.07.2018.

7
 LEGEA NR. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii

Art. 1. (1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției.

Art. 30. (1) Secțiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii au dreptul,
respectiv obligația corelativă de a se sesiza din oficiu pentru a apăra judecătorii și procurorii
împotriva oricărui act de imixtiune în activitatea profesională sau în legătură cu aceasta, care ar
putea afecta independența sau imparțialitatea judecătorilor, respectiv imparțialitatea sau
independenţa procurorilor în dispunerea soluţiilor, în conformitate cu Legea nr. 304/2004 privind
organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi împotriva
oricărui act care ar crea suspiciuni cu privire la acestea. De asemenea, secţiile Consiliului Superior
al Magistraturii apără reputaţia profesională a judecătorilor şi procurorilor. Sesizările privind
apărarea independenţei autorităţii judecătoreşti în ansamblul său se soluţionează la cerere sau din
oficiu de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, secţiile, preşedintele şi vicepreşedintele
Consiliului Superior al Magistraturii, din oficiu sau la sesizarea judecătorului sau procurorului,
sesizează Inspecţia Judiciară pentru efectuarea de verificări, în vederea apărării independenţei,
imparţialităţii şi reputaţiei profesionale a judecătorilor şi procurorilor.
(3) În situaţiile în care este afectată independenţa, imparţialitatea sau reputaţia profesională a
unui judecător sau procuror, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii dispune
măsurile care se impun şi asigură publicarea acestora pe site-ul Consiliului Superior al
Magistraturii, poate sesiza organul competent să decidă asupra măsurilor care se impun sau poate
dispune orice altă măsură corespunzătoare, potrivit legii.
(4) Judecătorul sau procurorul care consideră că independenţa, imparţialitatea sau reputaţia
profesională îi este afectată în orice mod se poate adresa Consiliului Superior al Magistraturii,
prevederile alin. (2) aplicându-se în mod corespunzător.
(5) La solicitarea judecătorului sau procurorului vizat, comunicatul publicat pe site-ul Consiliului
Superior al Magistraturii va fi afişat la instituţia unde acesta îşi desfăşoară activitatea şi/sau
publicat pe site-ul acestei instituţii.
(6) Consiliul Superior al Magistraturii asigură respectarea legii şi a criteriilor de competenţă şi
etică profesională în desfăşurarea carierei profesionale a judecătorilor şi procurorilor.
(7) Atribuţiile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi ale secţiilor acestuia, referitoare
la cariera judecătorilor şi procurorilor, se exercită cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 303/2004
privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
şi ale Legii nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

8
 REGULAMENTUL DE ORDINE INTERIOARĂ AL INSTANȚELOR
JUDECĂTOREȘTI
CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. - (1) Puterea judecătorească se exercită de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de celelalte
instanţe judecătoreşti stabilite de lege.
(2) Puterea judecătorească este separată şi în echilibru cu celelalte puteri ale statului, având
atribuţii proprii, ce sunt exercitate prin instanţele judecătoreşti, în conformitate cu principiile
constituţionale ale independenţei şi inamovibilităţii judecătorilor, precum şi cu celelalte dispoziţii
legale.
(3) Instanţele judecătoreşti înfăptuiesc justiţia, în numele legii, în scopul apărării şi realizării
drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, precum şi a celorlalte drepturi şi interese
legitime deduse judecăţii, fără privilegii şi fără discriminări.
(4) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei.
Art. 2. - (1) Judecătoriile, tribunalele, tribunalele specializate, curţile de apel şi instanţele
militare sunt organizate şi funcţionează potrivit dispoziţiilor Legii nr. 304/2004 privind
organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale prezentului
regulament.
(2) În cadrul instanţelor, în raport cu competenţa acestora, funcţionează secţii sau, după caz,
complete specializate. Se pot înfiinţa secţii şi complete specializate şi în alte materii decât cele
expres prevăzute de lege.
(3) La instanţe se constituie şi complete pentru judecarea căilor de atac prevăzute de lege.
(4) Completul de judecată este prezidat, prin rotaţie, de unul dintre membrii acestuia.
Art. 3. - (1) Ministerul Justiţiei contribuie la buna organizare şi administrare a justiţiei ca serviciu
public.
(2) Mijloacele materiale şi financiare necesare funcţionării instanţelor sunt asigurate de la
bugetul de stat, din amenzi judiciare, cheltuieli judiciare şi alte surse extrabugetare, în condiţiile
legii, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii. Administrarea mijloacelor
materiale şi financiare se realizează prin curţile de apel şi tribunale, preşedinţii acestor instanţe
fiind ordonatori secundari de credite, respectiv ordonatori terţiari de credite.
Art. 4. - (1) Instanţele judecătoreşti se încadrează cu numărul necesar de judecători, cu numărul
necesar de personal auxiliar de specialitate şi personal conex, personal al departamentului
economico-financiar şi administrativ, precum şi cu numărul necesar de asistenţi judiciari, acolo
unde este cazul.
(2) Conducerea instanţelor este asigurată de preşedinte şi, în funcţie de volumul de activitate şi
de complexitatea cauzelor, de unul sau mai mulţi vicepreşedinţi. De asemenea, la fiecare instanţă
funcţionează colegiul de conducere şi adunarea generală a judecătorilor.

CAPITOLUL II
Dispoziţii privind conducerea instanţelor, atribuţiile judecătorilor, ale personalului auxiliar de
specialitate şi ale personalului din departamentul economico-financiar şi administrativ

9
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii privind activitatea judecătorilor

Art. 5. - (1) Judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili. Judecătorii stagiari
se bucură de stabilitate.
(2) Judecătorii au următoarele îndatoriri:
a) să asigure, prin activitatea desfăşurată, aplicarea legii şi independenţa puterii
judecătoreşti;
b) să respecte prevederile legale, normele codului deontologic, regulamentele, hotărârile
Consiliului Superior al Magistraturii date în conformitate cu legea, hotărârile adunărilor
generale şi ale colegiilor de conducere;
c) să îşi perfecţioneze continuu pregătirea profesională, conform necesităţilor de specializare;
d) să aibă un comportament decent şi civilizat în relaţiile de serviciu;
e) să dea dovadă de competenţă profesională şi să manifeste calm, răbdare, politeţe şi
imparţialitate faţă de justiţiabili, martori, avocaţi, procurori şi alte persoane cu care intră în contact
în calitate oficială;
f) să participe la şedinţele de judecată, în completele de judecată stabilite conform legii şi să
respecte secretul deliberării;
g) să soluţioneze într-un termen rezonabil cauzele deduse judecăţii;
h) să asigure securitatea dosarelor pe perioada în care acestea le sunt încredinţate spre studiu,
soluţionare sau motivare;
i) să aducă de îndată la cunoştinţă preşedintelui instanţei în care funcţionează orice
ingerinţă în actul de justiţie din partea unei persoane fizice sau juridice ori a unui grup de
interese, care ar putea să îi afecteze independenţa sau imparţialitatea ori ar putea crea
suspiciuni cu privire la acestea;
j) să aducă de îndată la cunoştinţa preşedintelui instanţei în care funcţionează faptul că s-a dispus
trimiterea sa în judecată, din momentul în care a luat cunoştinţă de aceasta;
k) să îndeplinească, în limitele funcţiei, alte atribuţii decât cele privind activitatea de judecată,
stabilite, în conformitate cu legea, de conducerea instanţei.
(3) Programul de lucru al judecătorilor începe, de regulă, la ora 8,00 şi se încheie, de regulă, la
ora 16,00. Aceştia sunt, însă, obligaţi să fie prezenţi la ora stabilită pentru îndeplinirea activităţilor
în care sunt planificaţi ori pe care şi le-au stabilit sau care impun prezenţa lor, ca efect al unor
dispoziţii legale sau regulamentare, ori pentru şedinţele de judecată în care au fost desemnaţi,
precum şi la activităţile stabilite de preşedintele instanţei în conformitate cu legea.

LEGEA NR. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței

în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri,
prevenirea și sancționarea corupției

Magistratii au obligatia de a aduce de indata la cunostinta presedintelui instantei sau,

Art. 107. -
dupa caz, a procurorului general in subordinea caruia functioneaza orice ingerinta in actul de

10
justitie, de natura politica sau economica, din partea unei persoane fizice sau juridice ori a unui
grup de persoane.

CODUL DEONTOLOGIC AL JUDECĂTORILOR ȘI PROCURORILOR

CAPITOLUL II
Independența justiției

Art. 3. - (1) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să apere independenţa justiţiei.

(2) Judecătorii şi procurorii trebuie să-şi exercite funcţia cu obiectivitate şi imparţialitate, având
ca unic temei legea, fără a da curs presiunilor şi influenţelor de orice natură.
(3) Judecătorii şi procurorii se pot adresa Consiliului Superior al Magistraturii pentru orice faptă
de natură să le afecteze independenţa, imparţialitatea sau reputaţia profesională.
Art. 4. - (1) În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu judecătorii şi procurorii nu trebuie să fie
influenţaţi de doctrine politice.
(2) Judecătorii şi procurorii nu pot milita pentru aderarea altor persoane la o formaţiune politică,
nu pot participa la colectarea fondurilor pentru formaţiunile politice şi nu pot permite folosirea
prestigiului sau a imaginii lor în astfel de scopuri.
(3) Judecătorii şi procurorii nu pot să acorde nici un fel de sprijin unui candidat la o funcţie
publică cu caracter politic.
Art. 5. - (1) Judecătorii şi procurorii nu se pot servi de actele pe care le îndeplinesc în exercitarea
atribuţiilor de serviciu pentru a-şi exprima sau manifesta convingerile politice.
(2) Judecătorii şi procurorii nu pot participa la reuniuni publice cu caracter politic.
Art. 6. - (1) Judecătorii şi procurorii pot participa la elaborarea de publicaţii, pot elabora articole,
studii de specialitate, lucrări literare ori ştiinţifice şi pot participa la emisiuni audiovizuale, cu
excepţia celor cu caracter politic ori a celor care ar putea afecta imaginea justiţiei.
(2) Judecătorii şi procurorii pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de întocmire a
proiectelor de acte normative, a unor documente interne ori internaţionale.
(3) Judecătorii şi procurorii pot fi membri ai societăţilor civile sau academice, precum şi ai
oricăror persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial.

CAPITOLUL IV
Imparțialitatea judecătorilor şi procurorilor

Art. 9. - (1) Judecătorii şi procurorii trebuie să fie imparţiali în îndeplinirea atribuţiilor

profesionale, fiind obligaţi să decidă în mod obiectiv, liberi de orice influenţe.
(2) Judecătorii şi procurorii trebuie să se abţină de la orice comportament, act sau manifestare de
natură să altereze încrederea în imparţialitatea lor.
Art. 10. - În caz de incompatibilitate, judecătorii şi procurorii sunt datori să se abţină, potrivit
legii.
Art. 11. - (1) Judecătorilor şi procurorilor le este permis să acorde asistenţă juridică, în condiţiile
prevăzute de lege, numai în cauzele lor personale, ale ascendenţilor, descendenţilor sau soţilor lor,

11
precum şi ale persoanelor puse sub tutela ori curatela acestora. În asemenea situaţii, nu le este
îngăduit să se folosească de calitatea de judecător sau procuror pentru a influenţa soluţia instanţei
de judecată sau a parchetului ori pentru a crea aparenţa unei astfel de influenţe.
(2) Relaţiile de familie şi sociale ale judecătorilor şi procurorilor nu trebuie să influenţeze
soluţiile pe care le adoptă în exercitarea atribuţiilor de serviciu.
(3) Judecătorilor şi procurorilor le este interzis să intervină pentru soluţionarea unor cereri, să
pretindă ori să accepte rezolvarea intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor
persoane, altfel decât în limita cadrului legal. Imixtiunea în activitatea altor judecători şi procurori
este interzisă.

12