UNIVERSITATEA „OVIDIUS” DIN CONSTANȚA

FACULTATEA DE ȘTIINTE ALE NATURII ŞI ȘTIINTE AGRICOLE

SPECIALIZAREA BIOLOGIE

LUCRARE METODICO-ȘTIINȚIFICĂ PENTRU

OBȚINEREA GRADULUI DIDACTIC I

STUDIUL DIVIZIUNII CELULARE

LA PLANTE

Coordonator ştiinţific:
Conf. univ. dr. Doroftei Elena
Candidat:
Prof. Cula Gianina (căs. Marinescu)
Școala Gimnazială Năsturelu, Teleorman

CONSTANȚA
2019
 CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL I - NUCLEUL INTERFAZIC
1.1. Generalități
1.2. Structura și ultrastructura nucleului
1.2.1. Anvelopa nucleară
1.2.2. Carioplasma
1.2.3. Cromatina
1.2.4. Nucleolul
1.2.5. Cromozomii
CAPITOLUL II - DIVIZIUNEA CELULARĂ
2.1. Definiție, rol fiziologic
2.2. Clasificarea diviziunii celulare
CAPITOLUL III - DIVIZIUNEA CELULARĂ MITOTICĂ
3.1. Definiție, rol fiziologic
3.2. Etapele diviziunii celulare mitotice
3.2.1. Interfaza premitotică
3.2.2. Cariochineza: profaza, metafaza, anafaza, telofaza
3.2.3. Citochineza
CAPITOLUL IV - DIVIZIUNEA CELULARĂ MEIOTICĂ
4.1. Definiție, rol fiziologic
4.2. Etapele diviziunii celulare meiotice
4.2.1. Meioza I: profaza I, metafaza I, anafaza I, telofaza I
4.2.2. Meioza II: profaza II, metafaza II, anafaza II, telofaza II
CAPITOLUL V - MATERIAL ȘI METODE DE LUCRU
5.1. Evidențierea nucleului interfazic
5.2. Evidențierea diviziunilor celulare mitotice și meiotice
CAPITOLUL VI - REZULTATE ȘI DISCUȚII
CAPITOLUL VII - CURRICULUM-UL LA BIOLOGIE ÎN GIMNAZIU
7.1. Curriculum la biologie în ciclul gimnazial
7.2. Tradițional și modern în metodica biologiei
CAPITOLUL VIII - PSIHOPEDAGOGIE ȘI APLICAȚII METODICE
8.1. Evaluarea necesității îmbunătățirii predării prin utilizarea de imagini obținute
la microscopul optic
8.2. Studiu psihopedagogic privind îmbunătățirea conținutului lecțiilor cu imagini
de microscopie optică a diviziunii celulare directe și indirecte: mitotică și meiotică
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
 IMPORTANŢA ŞI ACTUALITATEA TEMEI

Abilitatea organismelor de a se reproduce și de a da naştere unor indivizi la

fel, din aceeaşi specie este una dintre caracteristicile care diferențiază cel mai bine
fiinţele vii de materia nevie. Diviziunea celulară este o caracteristică esenţială a
celulelor vii, care asigură reproducerea organismelor vegetale şi animale,
perpetuarea acestora şi, astfel, însăşi permanenţa vieţii pe Pământ.
Această unică capacitate de a procrea, ca orice funcţie biologică, are o bază
celulară. Continuitatea vieţii se bazează pe reproducerea celulelor sau diviziunea
celulară. Diviziunea celulară joacă câteva roluri importante în viaţa unui organism.
Diviziunea celulară permite ca organismele cu reproducere sexuată să se
dezvolte de la o singură celulă - oul fertilizat sau zigotul. Şi după ce organismul a
ajuns la maturitate, diviziunea celulară continuă să funcţioneze în scopul reînnoirii
şi reparării, înlocuind celulele care mor prin accidente sau prin funcţionare
îndelungată şi se desprind din ţesut.
 MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI

Biologia este ştiinţa care se ocupă cu studiul tuturor organismelor vii şi din acest
motiv reprezintă un domeniu fascinant pentru toate categoriile de vârstă. Încă de la
vârste fragede copii sunt interesaţi să descopere tainele naturii şi de aceea este
important să găsim metode pentru a-i îndruma să exploreze diversitatea lumii vii.
Am ales ca temă pentru lucrarea metodico-științifică de obținere a gradului
didactic I studiul diviziunii celulare la plante deoarece este o temă de mare
actualitate, capabilă să atragă atenția elevilor de orice vârstă prin însemnătatea ei
pentru întreaga lume vie, observabilă la microscop pe materialul vegetal.
Deoarece cunoştinţele pe care le dobândesc elevii despre diviziunea celulară în
ciclul gimnazial, la clasele V-VIII, după actuala programă, sunt insuficiente pentru
înţelegerea conţinuturilor din programa de biologie de clasa a IX-a, consider că este
necesară folosirea metodei experimentale și în special lucrările de laborator care
presupun folosirea microscopiei optice.
Trebuie avut în vedere faptul că începând cu anul școlar 2017-2018 a intrat în
vigoare noua programă școlară pentru gimnaziu la Biologie, care presupune
acumularea de noțiuni generale privind ereditatea și variabilitatea la om. Prin
desfăşurarea de activităţi experimentale şi utilizarea de metode şi mijloace adecvate
investigării acestei teme elevii vor descoperi că diviziunea celulară joacă un rol
esențial în dezvoltarea și menținerea viabilității oricărui organism.
 ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII
Premisele cercetării
Procesul de învățământ este activitatea instructiv – educativă
complexă, prin care elevii dobândesc un sistem de cunoștințe, priceperi,
deprinderi, capacități, competențe, achiziții intelectuale și motrice, prin
care își formează concepția despre lume, convingerile morale, trăsăturile
de caracter, precum și aptitudinile de cunoaștere, cercetare și creație.
Această activitate instructiv-educativă este influențată de o
multitudine de factori, printre care enumerăm: factorii biologici, factorii
sociali, factorii psiho-pedagogici.
Cel mai marcant factor asupra procesului de învățământ este
factorul pedagogic care prin metodele de predare adoptate de cadrul
didactic poate determina ca un elev să ajungă la succes sau insucces școlar.
 CAPITOLUL V
MATERIAL ȘI METODE DE LUCRU

5.1. Evidențierea nucleului interfazic

Datorită proprietăţilor fizico-chimice ale materialului genetic, evidenţierea acestuia în celula
vegetală se poate face prin numeroase metode de colorare mai simple sau mai complicate. În
funcţie de rezultatele pe care le dă folosirea unui anumit colorant, se poate stabili metoda cea
mai potrivita pentru evidenţierea materialului genetic într-un anumit stadiu al diviziunii
celulare.
1. Metoda de colorare cu hematoxilină alaunată;
2. Metoda de colorare cu carmin alaunat (după Meyer);
3. Metoda de colorare cu verde iod.

5.2. Evidențierea diviziunilor celulare mitotice și meiotice

Evidenţierea cromozomilor în mitoză la plante se face, de regulă, în ţesutul meristematic de
tipul rădăcinilor embrionare. Tehnica Feulgen este cunoscută ca fiind metoda de punere în
evidenţă a macromoleculelor de ADN celular prin utilizarea unei soluţii bazice de fuxină
bazică decolorată cunoscută şi sub numele de reactiv Schiff.
 Pentru observarea desfășurării diviziunii celulare la plante împreună cu
elevii mei am ținut cont de ceea ce au învățat teoretic despre cromozomi, care
devin vizibili doar în cursul diviziunii celulare datorită condensării accentuate
a fibrei de cromatină. De aceea materialul biologic vegetal folosit pentru
realizarea preparatelor trebuie să provină din ţesuturi aflate în diviziune. Noi
am utilizat în laboratorul de biologie vârfuri de rădăcini tinere de Allium cepa
cu o lungime de 1-2 cm.
 Metoda Feulgen este constituită din mai multe etape esenţiale care sunt
parcurse succesiv după cum urmează:
1. Fixarea
2. Hidroliza

Realizarea hidrolizei de către elevi

3. Colorarea

Realizarea colorării de către elevi

4. Efectuarea preparatelor microscopice

Efectuarea preparatelor microscopice de către elevi

 Observarea celulelor la microscop s-a realizat în laboratorul biologie al
Liceului Teoretic Zimnicea, județul Teleorman, la microscopul optic ML-4M produs de
IOR România, împreună cu elevii mei.
Preparatele microscopice realizate Desene realizate de către
de către elevi elevi după preparatele microscopice
 CAPITOLUL VI
REZULTATE ȘI DISCUȚII
Împreună cu elevii claselor a IX-a, am realizat și observat la
microscopul optic o serie de preparate prin care mi-am propus un studiu al
structurii celulelor vegetale, observând nucleul și diviziunea celulară mitotică
și meiotică.
Vizualizarea și fotografierea celulelor aflate în diferite etape ale
diviziunii celulare mitotice sau meiotice s-a realizat la un microscop optic de
cercetare Novex Holland prevăzut cu cameră video Levenhuk MP 1000, în
laboratorul de Citologie și Genetică al Facultății de Științe ale Naturii și Șiințe
Agricole din cadrul Universității Ovidius din Constanța, împreună cu
coordonatorul științific al acestei lucrări.
Imaginile au fost analizate ulterior de către elevi, care au putut să
compare aceste imagini cu observațiile efectuate în timp real, precum și
acuratețea celor două metode de colorare utilizate. Astfel s-a putut observa că
atât metoda Feulgen cât și metoda cu hematoxilină alaunată permit obținerea
unor preparate bine colorate, cu contrast suficient pentru observarea tuturor
etapelor diviziunii celulare mitotice.
 O formă particulară de diviziune, înmugurirea, a fost observată la
drojdia de bere care este o ciupercă microscopică unicelulară, saprofită, ce se
înmulţeşte prin înmugurire şi aparţine familiei saccharomitaceelor.
Drojdiile Saccharomyces cerevisiae observate la microscop au o formă
elipsoidală, de culoare alb-cenuşie.

Celule eucariote de Saccharomyces cerevisiae. Se observă diviziunea prin înmugurire (1000X).

 Celulele eucariote vegetale și structura lor a fost observată împreună cu elevii
clasei a IX-a la Allium cepa, folosind foița epidermală din bulbul de ceapă. La pregătirea
preparatului se desprinde cu pensa un fragment din epiderma superioară (de pe partea
concavă) a frunzelor cărnoase ale bulbului.
Preparatul s-a analizat la microscop mai întâi cu obiectivul mic (10x). În câmpul
microscopului se observă un țesut format dintr-un singur strat de celule. Celulele sunt
alungite și sunt strâns legate unele de altele. Din loc în loc se văd stomatele, alcătuite din
câte două celule mici, reniforme. În fiecare celulă epidermică se observă câte un nucleu
sferic, strălucitor, înconjurat de citoplasmă.

Nucleul interfazic la Allium cepa, evidenţiat Nucleul interfazic la Allium cepa,

prin metoda de colorare cu verde iod evidenţiat prin metoda de colorare cu verde
(100X). iod (400X).
 După aceasta examinare generală, s-a trecut la o analiză mai amănunțită,
utilizând obiectivul 40x. Cercetată atent, fiecare din celulele epidermei seamănă cu o cutie
turtită sau o prismă hexagonală. Peretele celular apare ca un înveliș transparent, prevăzut
cu porțiuni mai subțiri numite punctuațiuni. Citoplasma apare ca un strat subțire,
transparent, de-a lungul pereților celulari sau sub formă de cordoane, care
compartimentează celula. Ea are aspect granular și este incoloră.

Nucleul interfazic la Allium cepa, evidenţiat prin metoda de colorare cu carmin alaunat (400X).
Nucleul interfazic la Allium cepa, evidenţiat prin metoda de colorare cu verde iod (1000X)
 Realizarea preparatelor colorate prin metoda de
colorare Feulgen, precum și vizualizarea și fotografierea
celulelor aflate în diferite etape ale diviziunii celulare
mitotice sau meiotice s-a realizat la un microscop optic
de cercetare Novex Holland prevăzut cu cameră video
Levenhuk MP 1000, în laboratorul de Citologie și
Genetică al facultății.
Imaginile au fost analizate ulterior de către elevi,
care au putut să compare aceste imagini cu observațiile
efectuate în timp real, precum și acuratețea celor două
metode de colorare utilizate. Astfel s-a putut observa că
atât metoda Feulgen cât și metoda cu hematoxilină
alaunată permit obținerea unor preparate bine colorate,
cu contrast suficient pentru observarea tuturor etapelor
diviziunii celulare mitotice.
Celule meristematice de Allium cepa, colorate prin tehnica Feulgen. Se observă profaze,
central o metafază, telofaze și citochineze (100X)
Celule meristematice de Allium cepa, colorate prin tehnica Feulgen. Se observă condensarea
cromatinei în profază (1000X)
Celule meristematice de Allium cepa, colorate prin tehnica Feulgen. Se observă alinierea
cromozomilor la centrul celulei în timpul metafazei (1000x)
Celule meristematice de Allium cepa, colorate prin tehnica Feulgen. Se observă migrarea
cromozomilor fii spre cei doi poli în timpul anafazei (1000x)
Celule meristematice de Allium cepa, colorate prin tehnica Feulgen. Se observă formarea
nucleilor fii în timpul telofazei (1000x)
Celule meristematice de Allium cepa, colorate prin tehnica Feulgen. Se observă formarea și
separarea celulelor fiice în citochineză (1000x)
 CAPITOLUL VII
CURRICULUM-UL LA BIOLOGIE
7. 1. Proiectarea demersului didactic
7.1.1. Curriculum la biologie în ciclul gimnazial și ciclul inferior liceal
7.1.2. Planificarea calendaristică
7.1.3. Proiectarea unei unităţi didactice de învățare
7.2. Tradițional și modern în metodica biologiei
7.2.1. Metode de predare-asimilare tradiţionale
7.2.1.1. Expunerea didactică
7.2.1.2. Conversaţia
7.2.1.3. Demonstraţia
7.2.1.4. Lucrul cu manualul
7.2.1.5. Exerciţiul
7.2.2. Metode de predare-asimilare moderne
7.2.2.1. Algoritmizarea
7.2.2.2. Problematizarea
7.2.2.3. Compararea și punerea în contrast
7.2.2.4. Învățarea prin cooperare
7.2.2.5. Instruirea asistată de calculator (IAC)
7.2.2.6. Experimentul didactic
 CAPITOLUL VIII
PSIHOPEDAGOGIE ȘI APLICAȚII METODICE

8.1. Evaluarea necesității îmbunătățirii predării prin utilizarea de imagini obținute

la microscopul optic

Lucrările de laborator de microscopie reprezintă una dintre cele mai eficiente

metode de predare-învățare-evaluare în cadrul lecțiilor de biologie, deoarece permit
cunoaşterea structurii celulelor bacteriene, celulelor organismelor vegetale, animale şi
umane.
Experimentul didactic este o metodă fundamentală în învăţarea disciplinelor
biologice. Se caracterizează prin efectuarea de către elevi în mod independent, în
laboratorul de biologie, a unor activităţi de cunoaştere nemijlocită a realităţii
înconjurătoare prin efectuarea unor experienţe sub îndrumarea profesorului. Efectuarea
experienţelor şi experimentelor conduce la formarea spiritului de investigaţie la elevi.
Pentru a verifica modul în care elevii ştiu să utilizeze corect microscopul,
profesorul are în vedere criteriile de evaluare a deprinderilor elevilor.
 8.1.1. Utilizarea integrată în cadrul lecţiilor a resurselor digitale şi a
microscopului optic
Instruirea asistată de calculator este un auxiliar important al procesului de
învăţământ datorită următoarelor avantaje:
- individualizarea instruirii;
- formarea unui grup de deprinderi prin exersarea lor sistematică;
- recapitularea unei porţiuni din materie;
- simularea unor fenomene naturale;
- poate servi la consolidarea unor cunoştinţe dobândite în mod
tradiţional;
- asigură conexiunea inversă.
Activităţile de microscopie optică prezintă multiple avantaje, se bucură de
interes din partea elevilor, le oferă posibilitatea de a-şi exersa abilităţile practice
de mânuire a unor instrumente, aparate şi materiale specifice laboratorului. În
funcţie de obiectivul didactic urmărit utilizarea microscopiei poate avea loc în:
- descoperirea cunoştinţelor de biologie şi în formarea deprinderilor
practice de către elevi (efectuarea unui preparat proaspăt pentru a observa celula
vegetală);
- în fixarea şi aprofundarea acestora (studierea comparativă a structurii
rădăcinii şi tulpinii prin secţiuni efectuate în aceste organe);
- evaluarea cunoştinţelor.
8.2. Studiu psihopedagogic privind îmbunătățirea conținutului lecțiilor cu imagini
de microscopie optică a diviziunii celulare directe și indirecte: mitotică și meiotică
8.2.1. Coordonatele cercetării
Studiul de faţă urmăreşte să demonstreze posibilitatea de a îmbunătăţi conţinutul unor lecţii
de biologie, în special al celor care descriu structura şi ultrastructura celulară sau diviziunea
celulară, prin realizarea lucrărilor de laborator de microscopie şi folosirea de imagini
digitale şi imagini microscopice.
8.2.2. Ipoteza cercetării
Folosirea microscopului optic în predarea lecţiilor de citologie, are o mare valoare
formativă, deoarece duce la însuşirea temeinică a cunoştinţelor, contribuie la dezvoltarea
atenţiei, a spiritului de observaţie, întăreşte perseverenţa în muncă.
8.2.3. Obiectivele studiului
1. Identificarea modalităţilor de îmbunătăţire a conţinutului lecţiilor de biologie pentru
asimilarea cât mai eficientă a noţiunilor;
2. Stabilirea limitelor de încărcare a conţinutului informaţional;
3. Evaluarea impactului lecţiilor de microscopie asupra elevilor.
8.2.4. Lotul de subiecţi
Pentru realizarea acestui studiu am ales două clase a IX-a, filiera vocațională, profil
instructor sportiv și filiera teoretică, profil umanist – științe sociale, ambele loturi, lotul martor,
și lotul experimental având 30 de elevi. Acest lucru s-a realizat după aplicarea testului de
evaluare iniţială, care nu a apreciat cunoştinţe de citologie întrucât programa de gimnaziu se
rezumă doar la elementele principale de structură a celulei, și cunoştinţe generale de biologie.
Am urmărit interesul manifestat de elevi în abordarea noţiunilor de biologie.

8.2.5. Protocolul experimental

Predarea noţiunilor de diviziune celulară s-a realizat în mod diferit la cele două clase.
Astfel:
- pentru lotul martor s-au folosit planşe cu fazele diviziunii celulare, desene la tablă, desenele
din manual și programul AeL;
- pentru lotul experimental s-au folosit microscoape optice, preparate microscopice cu
radicele de ceapă, imagini de microscopie optică, planşe cu fazele diviziunii celulare.
În lecţia de recapitulare, sistematizare şi consolidare a noţiunilor s-a folosit o fişă de
activitate cu diferite tipuri de itemi care să surprindă cantitatea şi calitatea cunoştinţelor
dobândite de către elevi, dar şi capacitatea de a le folosi în contexte noi.
Elevii au fost împărţiţi în grupe de câte cinci şi pentru rezolvarea fişei au primit: un
preparat microscopic reprezentând celule aflate în mitoză și au fost proiectate desene
reprezentând fazele mitozei. Prin colaborare în cadrul grupei, sub coordonarea profesorului,
elevii au completat itemii iar profesorul a sprijinit fiecare grupă să se autoevalueze.
 FIŞĂ DE ACTIVITATE- Diviziunea celulară
Pentru itemii 1 şi 2 completaţi spaţiile libere cu noţiunile corespunzătoare:
1. Tipurile de diviziune indirectă sunt…………………………şi…………………………….
Celulele somatice se divid prin…………………………iar gameţii iau naştere
prin……………………
2. O celulă somatică cu 46 de cromozomi aparţine speciei……………………şi va da naştere
prin diviziune mitotică la un număr de………….celule fiice, fiecare cu…………..de
cromozomi.
3. Redaţi schematic modul de formare al gameţilor pentru o specie care are 8 cromozomi.
4. Stabiliţi o deosebire dintre cromozomii din anafaza mitozei şi cei din anafaza I a meiozei.
5. Amintiţi-vă care sunt cele 4 faze ale mitozei şi principalele caracteristici. Montaţi
preparatul microscopic, observaţi şi identificaţi celule aflate în profază, metafază, anafază şi
telofază. Desenaţi celulele găsite în câmpul microscopic.
6. Priviţi imaginile şi recunoașteți ce fază a diviziunii mitotice reprezintă.
A. B.

7. Amintiţi-vă importanţa celor două tipuri de diviziune şi răspundeţi la următoarele întrebări:

Ce se întâmplă când mitoza scapă de sub control?
Ce s-ar întâmpla dacă nu s-ar produce diviziunea meiotică?
8.2.6. Analiza rezultatelor obţinute
Rezultatele obţinute de cele 6 grupe ale LOTULUI MARTOR, a căror activitate am
evaluat-o, pot fi rezumate prin următorul grafic :

4 Grupa 1
Grupa 2
3
Grupa 3
2 Grupa 4
Grupa 5
1 Grupa 5 Grupa 6
0 Grupa 3
Itemul Itemul
1 Itemul Itemul Grupa 1
2 3 Itemul
4 Itemul
5 Itemul
6
7
8.2.6. Analiza rezultatelor obţinute
Rezultatele obţinute de cele 6 grupe ale LOTULUI EXPERIMENTAL, a căror activitate am
evaluat-o, pot fi rezumate prin următorul grafic :
 CONCLUZII
În urma studiului efectuat pe cele două grupe de elevi de clasa a IX-a
de la Liceul Teoretic Zimnicea, respectiv lotul martor și lotul experimental,
care s-a finalizat prin testarea finală a cunoștințelor despre diviziunea
celulară, s-a confirmat ipoteza de la care am pornit inițial, şi anume, folosirea
microscopului optic, a experimentului de laborator ca metodă didactică, a
imaginilor de microscopie optică în conţinutul lecţiilor de biologie, a permis
obţinerea unor rezultate mai bune ale elevilor şi însuşirea de noi cunoștințe.

Utilizarea experimentului de laborator prin care elevii au avut

posibilitatea de a-și pregăti singuri preparatele și de a face observații la
microscopul optic în cadrul predării noţiunilor de diviziune celulară prezintă
mari avantaje: ajută elevii să identifice mai uşor caracteristicile fazelor de
diviziune, se reduce timpul alocat caracterizării fazelor de diviziune, pot face
diferența între un desen schematic și unul realizat după model natural, astfel
încât se poate trece la explicarea unor noţiuni mai complexe (compararea
mitozei cu meioza, argumentarea importanţei diviziunii mitotice şi meiotice).
 Impactul lecţiilor desfăşurate cu ajutorul microscopiei
optice a fost deosebit, elevii fiind încântaţi că au pregătit singuri
preparatele microscopice și le-au vizualizat la microscopul optic,
astfel că abilitatea de a observa un preparat microscopic şi de a
recunoaşte structuri a fost mult mai mare după ce au observat
imaginile, comparativ cu elevii care s-au orientat doar după
desenele din manual şi cele de pe planşa referitoare la diviziunea
celulară din programul AeL. Astfel, elevii lotului experimental
au reuşit să dobândească mai uşor cunoştinţele despre
diviziunea celulară față de cei din lotul martor.