MUŞCHII CORPULUI UMAN

1. MUŞCHII CAPULUI

Din punct de vedere funcţional şi topografic, muşchii capului se clasifică

în:
- muşchii mimicii
- muşchii masticatori
- muşchii situaţi paravertebral
Conform Nomenclaturii Internaţionale, în această clasificare ar fi incluşi şi
muşchii mare drept posterior al capului, micul drept posterior al capului, oblicul
superior al capului şi oblicul inferior al capului.

1. MUŞCHII MIMICII (muşchii pieloşi ai capului)

Aceşti muşchi sunt situaţi subcutan, prezintă un cap fix inserat pe oasele
feţei şi un cap mobil inserat pe piele. Inserându-se pe piele, prin contracţie, pot
exprima diferite stări psihice (bucurii, depresiune, durere, etc); împreună cu
repartiţia ţesutului adipos al feţei şi configuraţia masivului facial, muşchii mimicii
dau aspectul static al feţei, fizionomia.
Un alt rol al acestor muşchi, secundar, este acela de a interveni în masticaţie,
deglutiţie, fonaţie.
Inervaţia acestor muşchi provine din nervul facial.
Clasificare:
- muşchiul epicranian
- muşchiul orbicular al ochiului
- muşchiul orbicular al gurii

pg. 1
 - muşchiul buccinator
- muşchiul ridicător al buzei superioare
- muşchiul ridicător al unghiului gurii
- muşchii zigomatic mic şi mare
- muşchiul rizorius
- muşchiul coborâtor al buzei inferioare
- muşchiul mental

MUŞCHIUL EPICRANIAN este format din muşchiul occipito-frontal şi

muşchiul temporo-parietal; între pântecele muşchiului occipito-frontal se află un
tendon numit aponevroză epicraniană.
Acţiuni: trage medial şi posterior pavilionul urechii (pântecele occipital),
trage în sus pielea frunţii, producând cute transversale ce exprimă atenţia, frica,
spaima (pântecele frontal), ajută la ridicarea pleoapei superioare (pântecele
frontal) exprimând surpriza.

MUŞCHIUL ORBICULAR AL OCHIULUI este un muşchi alcătuit din trei părţi

distincte: palpebrală, orbitală şi lacrimală. Partea palpebrală se află în grosimea
pleoapei, partea orbitală acoperă muşchiul sprâncenos, iar partea lacrimală este
situată posterior de sacul lacrimal.
Primele două părţi determină ocluzia fantei palpebrale şi intervin în
dirijarea lacrimilor spre unghiul medial al orbitei.

MUŞCHIUL ORBICULAR AL GURII este alcătuit din două părţi şi anume

partea marginală şi partea labială. Partea labială se situează în grosimea buzelor.
Acest muşchi are valoare de sfincter; astfel, prin contracţia părţii labiale,
el produce închiderea gurii; prin contracţia părţii marginale, participă la suflat,
fluierat, supt, masticaţie (împiedică scurgerea salivei).

pg. 2
MUŞCHIUL BUCCINATOR este singurul acoperit de fascie, respectiv de fascia
bucofaringiană. Prin inserţia sa pe comisura bucală, acest muşchi creşte diametrul
transvers al gurii în caz de contracţie, intervine în expulzarea forţată a aerului
(fluierat, suflat) de unde şi denumirea lui (buccina = trompetă).
Are rol şi în masticaţie datorită faptului că menţine alimentele în contact
cu dinţii participând şi la formarea bolului alimentar.

MUŞCHIUL RIDICĂTOR AL BUZEI SUPERIOARE pleacă de pe zigomatic şi

faţa anterioară a corpului maxilarului şi se inseră pe buza superioară; el acoperă
muşchiul ridicător al unghiului gurii şi este acoperit de muşchiul orbicular al
ochiului.

MUŞCHIUL RIDICĂTOR AL UNGHIULUI GURII are inserţia pe comisura

buzelor; prin contracţie, ridică buza superioară şi trage lateral comisura buzelor.

MUŞCHIUL ZIGOMATIC MIC pleacă de la osul zigomatic, inferior, inserându-

se în buza superioară.
Acţiunea sa este de a trage superior şi lateral buza superioară.

MUŞCHIUL ZIGOMATIC MARE pleacă inferior de precedentul şi se inseră la

comisura buzelor.
Intervine în râs, prin acţiunea sa de a trage superior şi lateral comisura
buzelor.

MUŞCHIUL RIZORIUS acoperă muşchiul buccinator şi muşchiul maseter,

având inserţia la comisura buzelor.
Rolul său este de a trage lateral comisura buzelor, realizând surâsul.

pg. 3
MUŞCHIUL COBORÂTOR AL BUZEI INFERIOARE pleacă de la linia oblică
a mandibulei şi se inseră în pielea buzei inferioare. Este medial de muşchiul
coborâtor al unghiului gurii.

Acţiunea sa este de a trage buza inferioară anterior şi inferior (exprimă ironia).

MUŞCHIUL COBORÂTOR AL UNGHIULUI GURII pleacă inferior şi

lateral de muşchiul coborâtor al buzei inferioare, având inserţia la comisura
buzelor.
Acţiunea sa este de a trage comisura buzelor în jos şi lateral.

MUŞCHIUL MENTAL pleacă de pe faţa lateralaă a mandibulei, în dreptul

incisivilor mediali şi se inseră pe pielea bărbiei.
Rolul său este de a încreţi pielea bărbiei (exprimă îndoială, dispreţ).

2. MUŞCHII MASTICATORI
Sunt muşchi ce actionează asupra articulaţiei temporo-mandibulare, având
inervaţie comună nervul mandibular.

Clasificare:

- muşchiul temporal
- muşchiul maseter
- muşchiul pterigoidian medial
- muşchiul pterigoidian lateral

pg. 4
MUŞCHIUL TEMPORAL are originea în fosa temporală şi arcada zigomatică,
iar inserţia pe procesul coracoid şi ramura mandibulei.
Inferior este acoperit de muşchiul maseter.
Acţiunea sa constă în deplasarea laterală a mandibulei, ridicarea
mandibulei şi tragerea ei posterior. Este cel mai puternic ridicător al mandibulei.

MUŞCHIUL MASETER prezintă o parte superficială şi una profundă. Partea

superficială are originea pe marginea inferioară a arcadei zigomatice, anterior, iar
partea profundă are originea în aceeaşi zonă dar posterior.
După ce realizează unirea celor două părţi, inserţia se face pe faţa laterală
a ramului şi a unghiului mandibulei.
Acţiunea sa este de a ridica mandibula, în caz de contracţie bilaterală şi de
a trage mandibula lateral, în caz de contracţie unilaterală.

MUŞCHIUL PTERIGOIDIAN MEDIAL are originea la nivelul fosei

pterigoidiene şi palatinului, iar inserţia pe ramul şi unghiul mandibulei.
Acţiunea sa constă în ridicarea mandibulei.

MUŞCHIUL PTERIGOIDIAN LATERAL are originea pe procesul pterigoid şi

inserţia pe capsula articulaţiei temporo-mandibulare şi condilul mandibulei.
Acţiunea sa este propulsia şi tragerea în jos a mandibulei, prin contracţie
bilaterală.

3. MUŞCHII SITUAŢI PARAVERTEBRAL

Clasificare:
- muşchiul lungul capului
- muşchiul drept anterior al capului
- muşchiul drept lateral al capului

pg. 5
MUŞCHIUL LUNGUL CAPULUI are originea pe occipital, inferior şi insertia
pe tuberculii anteriori ai vertebrelor C3 - C6.
Acţiunea sa este flexia capului, în cazul contracţiei bilaterale şi rotaţia
capului de aceeaşi parte, în cazul contracţiei unilaterale.

MUŞCHIUL DREPT ANTERIOR AL CAPULUI are originea pe occipital şi

inserţia pe masele laterale şi procesul transvers ale atlasului. Acţiunea constă în
flexia laterală a capului, în caz de contracţie unilaterală sau flexia anterioară a
capului, în caz de contracţie bilaterală.

MUŞCHIUL DREPT LATERAL AL CAPULUI are originea pe procesul

transvers al atlasului şi inserţia pe occipital.
Actiunea sa este de flexie laterală a capului.

2. MUŞCHII GÂTULUI
Clasificare:
- muşchiul platysma
- muşchiul sternocleidomastoidian
- muşchii scaleni
- muşchii infrahioidieni
- muşchii suprahioidieni
- muşchiul lungul gâtului
- muşchiul splenius al gâtului

pg. 6
MUŞCHIUL PLATYSMA se întinde ca o lamă musculară între regiunile
deltoidiană şi infraclaviculară până în partea inferioară a feţei. Este inervat de
nervul facial.
Acţiunea sa constă în coborârea unghiului gurii (expresie de tristeţe,
dispreţ, suferinţă) când contracţia are punct fix inserţiile inferioare de la nivelul
regiunilor infraclaviculare şi deltoidiană şi de pe fasciile muşchilor pectoral mare
şi deltoid.

MUŞCHIUL STERNOCLEIDOMASTOIDIAN se află situat pe partea laterală a

gâtului. Este un muşchi craniomotor şi inspirator accesor.
Prezintă două origini şi anume o origine sternală, care pleacă de pe faţa
anterioară a manubriului sternal şi o origine claviculară, care pleacă de pe
claviculă - în vecinătatea extremităţii sternale.
Inserţia celor două părţi se face pe procesul mastoidian.
Inervaţia este asigurată de ramuri ale nervului accesor şi de plexul cervical.
Acţiunile constau în flexia capului, înclinarea de aceeaşi parte şi rotarea de
partea opusă, în cazul contracţiei unilaterale cu punct fix sternoclavicular.

Contracţia bilaterală determină o mărire a amplitudinii flexiei, când

aceasta a fost iniţiată de muşchii drepţi anteriori şi lungi ai capului.
Contracţia bilaterală cu punct fix occipitomastoidian determină rolul lor ca
muşchi inspiratori auxiliari.

MUŞCHII SCALENI sunt :

- muşchiul scalen anterior
- muşchiul scalen mijlociu
- muşchiul scalen posterior
În ansamblu se întind între coloana cervicală şi primele două coaste, fiind
situaţi în planul profund al regiunii laterale a gâtului.

pg. 7
Acţiunea lor constă în:
- înclinarea coloanei cervicale de aceeaşi parte, în cazul
contracţiei unilaterale cu punct fix costal.
- flexia coloanei, în cazul contracţiei bilaterale a muşchilor
scaleni anteriori.
- creşterea rigidităţii coloanei, în cazul contracţiei bilaterale
a muşchilor scaleni mijlocii şi posteriori.
- cu punct fix la nivelul inserţiilor cervicale, muşchii scaleni sunt
inspiratori auxiliari.

MUŞCHII SUPRAHIOIDIENI sunt localizaţi în regiunea anterioară a gâtului

şi se clasifică astfel:
- muşchiul stilohioidian
- muşchiul digastric
- muşchiul milohioidian
- muşchiul geniohioidian

MUŞCHIUL STILOHIOIDIAN are originea pe procesul stiloid şi inserţia pe

cornul mare şi corpul osului hioid.

MUŞCHIUL DIGASTRIC se întinde de la procesul mastoidian la corpul

mandibulei. Prezintă un pântece posterior şi unul anterior.

MUŞCHIUL MILOHIOIDIAN este un muşchi patrulater, situat între osul hioid

şi corpul mandibulei; împreună cu cel opus, participă la alcătuirea planşeului
cavităţii bucale propriu-zise.

MUŞCHIUL GENIOHIOIDIAN se situează superior de muşchiul milohioidian

pg. 8
şi se inseră pe corpul osului hioid.
Acţiunile muşchilor suprahioidieni:
- inseraţi prin unul din capete pe osul hioid, aceşti muşchi vor avea rol în
cursul unor acte fiziologice ca deglutiţia, fonaţia, respiratia, masticaţia. Astfel,
muşchii milohioidieni, geniohioidieni şi pântecele anterior al digastricului (luând
punct fix osul hioid) coboară mandibula.
- contracţia izolată a muşchiului milohioidian, cu punct fix pe mandibulă,
ajută la împingerea bolului alimentar în primul timp al deglutiţiei.
- contracţia tuturor muşchilor suprahioidieni, în timpul faringian al
deglutiţiei, realizează închiderea laringelui şi separarea căii digestive de cea
aeriană.

MUŞCHII INFRAHIOIDIENI sunt situaţi în regiunea anterioară a gâtului, cu

excepţia pântecelui inferior al muşchiului omohioidian.
Clasificare:
- muşchiul sternohioidian
- muşchiul omohioidian
- muşchiul sternotiroidian
- muşchiul tirohioidian

MUŞCHIUL STERNOHIOIDIAN este situat între stern şi hioid.

MUŞCHIUL OMOHIOIDIAN prezintă două pântece reunite printr-un tendon;

pântecele inferior porneşte de la marginea superioară a scapulei, apoi prin
pântecele superior urcă vertical spre osul hioid.

MUŞCHIUL STERNOTIROIDIAN pleacă de pe faţa posterioară a manubriului

sternal şi primul cartilaj costal, ajungând la cartilajul tiroid.

MUŞCHIUL TIROHIOIDIAN continuă muşchiul precedent inserându-se pe

corpul şi cornul mare al osului hioid.
pg. 9
 Muşchii infrahioidieni, prin inserţia cu unul din capete pe osul hioid, au
rol în acte fiziologice ca deglutiţia, fonaţia, respiraţia.

MUŞCHIUL LUNGUL GÂTULUI este situat în partea anterioară şi laterală a

coloanei cervicale şi a primelor trei vertebre toracice; este alcătuit din fascicule cu
orientare diferită.
Acţiunea sa constă în înclinarea coloanei cervicale de aceeaşi parte, în
cazul contracţiei unilaterale sau flectarea coloanei, în cazul contracţiei bilaterale.

MUŞCHIUL SPLENIUSUL GÂTULUI aparţine topografic şi funcţional

muşchilor cefei (capitol ce va fi descris).

3. MUŞCHII TRUNCHIULUI
Muşchii trunchiului se clasifică în :
- muşchii spatelui şi cefei
- muşchii antero-laterali ai trunchiului

1. MUŞCHII SPATELUI ŞI AI CEFEI

Muşchii migraţi ai spatelui:
- muşchiul trapez
- muşchiul latissimus dorsi
- muşchul romboid mare
- muşchiul romboid mic
- muşchiul ridicător al scapulei
- muşchiul dinţat postero-superior
- muşchiul dinţat postero-inferior.

pg. 10
 1. Muşchi erectori ai trunchiului:
- muşchiul iliocostal
- muşchiul longissimus
- muşchiul spinal
- muşchii intertransversari
- muşchii interspinosi
- muşchiul semispinal
- muşchiul multifid
- muşchii rotatori
- muşchiul oblic superior al capului
- muşchiul spleniusul gâtului
- muşchiul spleniusul capului
- muşchiul oblicul inferior al capului

MUŞCHIUL TRAPEZ
Originea se află pe protuberanţa occipitală externă şi pe procesele spinoase C7 -
T12, respectiv pe ligamentele interspinoase corespunzătoare.
Inserţia se face pe claviculă, în treimea laterală a marginii posterioare, pe
marginea medială a acromionului şi pe spina scapulei.
Vascularizaţia este asigurată de ramuri din arterele suprascapulare, occipitală şi
transversă a gâtului.
Inervaţia este dată de nervul accesor şi ramurile anterioare din C3 - C4.
Acţiune:

- ridică umărul, în cazul în care acţionează fibrele sale

descendente luând punct fix medial.
- trage umărul înapoi, în cazul în care acţionează fibrele sale
orizontale.

pg. 11
 - trage umărul în jos, în cazul când acţionează fibrele sale ascendente.
- bascularea scapulei, acţiune realizată în comun de fibrele ascendente şi
descendente.
- rotaţia capului de partea opusă, când acţionează fibrele descendente
luând punct fix pe scapulă.
- intervine în mişcarea de căţărare, prin fibrele ascendente ce iau punct fix
pe scapulă.
- menţine poziţia verticală a capului şi extensia acestuia, acţiune realizată
prin contracţia simultană a ambilor muşchi, cu punct fix pe scapulă şi pe
claviculă.

MUŞCHIUL ROMBOID MARE

Originea se află pe procesele spinoase T2 - T5 şi pe ligamentul supraspinos.
Inserţia este pe marginea medială a scapulei.
Vascularizaţia se realizează prin ramuri din artera transversă a gâtului şi din
primele 6 intercostale.
Inervaţia este dată de nervul dorsal al scapulei, ce ia naştere din plexul brahial.
Acţiune: apropie umărul de coloană.

MUŞCHIUL ROMBOID MIC

Originea se află pe procesele spinoase T1 - C6.
Inserţia este pe marginea medială a scapulei, superior de inserţia muşchiului
romboid mare
Vascularizaţia se realizează prin ramuri din artera transversă a gâtului şi din
primele 6 intercostale.
Inervaţia este dată de nervul dorsal al scapulei.

Acţiune: apropie umărul de coloană.

pg. 12
MUŞCHIUL LEVATOR SCAPULAE (muşchiul ridicător al scapulei)
Originea este pe procesele transverse C1 - C4.
Inserţia se face pe unghiul supero-medial al scapulei.
Vascularizaţia este realizată de artera subscapulară şi artera cervicală ascendentă.
Inervaţia este dată de ramurile anterioare C3 - C5.
Acţiune:

- ridică umărul; această acţiune are loc când ia punct fix pe

coloană.
- flexia laterală a gâtului; acţiunea se realizează când ia punct
fix pe scapulă.

MUŞCHIUL LATISSIMUS DORSI

Originea se afla pe:

- procesele spinoase ale vertebrelor T7 -L5 şi pe ligamentele

supraspinoase corespunzătoare.
- creasta sacrală medie.
- creasta iliacă, în jumătatea ei posterioară.
Prinderea de creasta iliacă şi coloana vertebrală se face prin intermediul fasciei
toracolombare.
Inserţia este pe humerus, pe creasta tuberculului mic.
Vascularizaţia este dată de artera subscapulară, ultima intercostală şi arterele
lombare.
Inervaţia este dată de nervul toracodorsal.

Actiune:

- extensia, adductia şi rotaţia medială a braţului; acţiunea se

realizează când ia punct fix posterior.
- ridicător al coastelor; acţiunea se realizează când ia punct fix
pe humerus.

- intervine în căţărare.
pg. 13
MUŞCHIUL DINŢAT POSTERO - SUPERIOR
Originea se află pe procesele spinoase C6 - T2.
Inserţia se face pe coastele II - IV la nivelul unghiului coastei.
Vascularizaţia este dată de ramurile posterioare ale primelor artere intercostale.
Inervaţia este dată de nervii intercostali I - V.

Acţiune: ridică coastele; este deci muşchi inspirator.

MUŞCHIUL DINŢAT POSTERO - INFERIOR

Originea se află pe procesele spinoase T10 - L2.
Inserţia se face pe ultimele coaste (IX-XII).
Vascularizaţia este dată de ultimele 5 artere
intercostale. Inervaţia este dată de nervii intercostali IX
- XI. Acţiune: coboară coastele; este deci muşchi
expirator.

MUŞCHIUL ILIOCOSTAL
Originea se face în masa sacrospinală; prezintă 3 porţiuni, în funcţie de regiunile
pe care le străbate: lombară, toracică şi cervicală.
Inserţia se face pe unghiul ultimelor 10 coaste, în cazul masei lombare, pe
primele 6 coaste şi pe tuberculul posterior al lui C7, în cazul masei toracice şi pe
tuberculii posteriori C4 - C6, în cazul masei cervicale.

MUŞCHIUL LONGISSIMUS
Prezintă 3 porţiuni : toracică, cervicală şi a capului.
Porţiunea toracică are originea în masa sacrolombară, iar inserţia pe procesele
transverse toracice şi pe marginea inferioară a coastelor IX - X.
Porţiunea cervicală are originea pe procesele transverse T1 - T5, iar inserţia pe
procesele transverse C3 - C7,procesul mastoid.

pg. 14
MUŞCHII INTERTRANSVERSARI
Sunt muşchi profunzi; se întind între procesele transverse a două vertebre
vecine.

După regiunea în care se găsesc se împart în:

- intertransversari lombari (medial şi lateral)
- intertransversari toracici
- intertransversari cervicali (anterior şi posterior).

pg. 15
 MUŞCHIUL SPINAL
Prezintă 3 porţiuni: toracică, cervicală şi a capului.
Porţiunea toracică are originea pe procesele spinoase T11 - L3, iar inserţia pe
procesele spinoase ale celorlalte vertebre toracice.
Porţiunea cervicală are originea pe ligamentul nucal, iar inserţia pe tuberculul
posterior al lui C1.
Porţiunea capului continuă ascendent direcţia precedentului.

MUŞCHII INTERSPINOŞI
Prezintă porţiunile cervicală, toracică şi lombară. Se întind pe procesele spinoase
a două vertebre vecine.

MUŞCHIUL MARELE DREPT POSTERIOR AL CAPULUI

Originea se află pe procesul spinos al lui C2.
Inserţia este pe linia nucală.

MUŞCHIUL MICUL DREPT POSTERIOR AL CAPULUI

Originea este pe tuberculul posterior al lui C1.
Inserţia se află în jurul găurii occipitale, medial de precedentul.

MUŞCHII SACROCOCCIGIENI ANTERIOR ŞI POSTERIOR

Sunt situaţi între sacru şi coccis; sunt rudimentari.

MUŞCHIUL SEMISPINAL
Originea este pe procesele transverse T6 - T10, pentru porţiunea toracică, pe
procesele transverse T1 - T6, pentru porţiunea cervicală şi pe procesele transverse
T1 - T6 pentru porţiunea capului.

pg. 16
Inserţia se face pe procesele spinoase C6 - T3, pentru porţiunea toracică, pe
procesele spinoase C2 - C5, pentru porţiunea cervicală şi pe planul nucal pentru
porţiunea capului.
Muşchiul semispinal sare peste minim cinci vertebre.

MUŞCHIUL MULTIFID sare peste 3 - 4 vertebre.

MUŞCHII ROTATORI sar peste o vertebră; de obicei sunt prezenţi în regiunea

toracică.

MUŞCHIUL OBLICUL SUPERIOR AL CAPULUI

Originea este pe procesul transvers al lui C1.
Inserţia se face pe planul nucal, lateral de semispinalul capului.

MUŞCHIUL SPLENIUSUL GÂTULUI

Are originea pe procesele spinoase T3 - T6, iar inserţia pe procesele transverse
C1 - C3.

MUŞCHIUL SPLENIUSUL CAPULUI

Are originea pe procesele spinoase C7 - T4 şi ligamentul nucal, iar inserţia pe
procesul mastoid şi linia nucală.

MUŞCHIUL OBLICUL INFERIOR AL CAPULUI

Are originea pe procesul spinos al lui C2, iar inserţia pe procesul transvers al lui
C1.

pg. 17
 2. MUŞCHII ANTERO-LATERALI AI TRUNCHIULUI

Muşchii antero-laterali ai trunchiului se clasifică în :

- muşchi ai toracelui
- muşchi ai abdomenului

MUŞCHII TORACELUI

După origine, aşezare şi acţiune, muşchii toracelui se clasifică în:

a.muşchi superficiali:
- muşchiul pectoral mare
- muşchiul pectoral mic
- muşchiul subclavicular
- muşchiul dintat anterior

b.muşchi profunzi:

- muşchii intercostali externi

- muşchii intercostali interni
- muşchii ridicători ai coastelor
- muşchii subcostali
- muşchii intercostali intimi
- muşchiul transvers toracic

pg. 18
 MUŞCHIUL PECTORAL MARE
Originea se realizează prin trei părţi:

- claviculară, în jumătatea medială a marginii inferioare a

claviculei.
- sternocostală, pe faţa anterioară a sternului.
- abdominală, pe teaca dreptului abdominal.
Inserţia se realizează printr-un tendon comun pe creasta tuberculului mare al
humerusului.
Vascularizaţia este dată de ramuri din artera toracoacromiala şi de ramuri din
artera toracică internă.
Inervaţia provine din nervii pectorali, din plexul brahial.
Acţiune:

- coboara şi proiectează anterior umărul; această acţiune are loc

când punctul fix este pe torace.
- adducţie, rotaţie medială, flexie a braţului; această acţiune are
loc când punctul fix este pe torace.
- intervine în căţărare; acţiunea are loc când punctul fix este pe
humerus.
- este inspirator auxiliar.

MUŞCHIUL PECTORAL MIC

Originea este pe feţele anterolaterale ale costelor 3 - 5.
Inserţia este pe procesul coracoid.

Vascularizaţia este realizată de ramuri din artera

axilară. Inervaţia este dată de nervii pectorali, din
plexul brahial. Acţiune:

- proiectează anterior umărul şi coboară unghiul lateral al scapulei.

pg. 19
Acţiunea se realizează când ia punct fix pe coaste.
- ridică coastele, fiind muşchi inspirator auxiliar; acţiunea are
loc când ia punct fix pe procesul coracoid.

MUŞCHIUL SUBCLAVICULAR
Originea este pe faţa superioară a primei coaste (medial).
Inserţia este pe faţa inferioară a claviculei.
Inervaţia provine din plexul brahial.

Acţiune:

- coboară clavicula, în cazul în care ia punct fix pe coaste.

- ridică prima coastă, fiind muşchi inspirator; acţiunea se
realizează când ia punct fix pe claviculă.

MUŞCHIUL DINŢAT ANTERIOR (muşchiul serratus anterior)

Originea este pe feţele laterale şi marginile superioare ale primelor 10 coaste.
Inserţia este pe marginea medială a scapulei.
Vascularizaţia este realizată de ramuri din arterele toracică laterală, subscapulară
şi scapulară posterioară.
Acţiune:

- coboară coastele; acţiunea are loc când acţionează fibrele sale

superioare ce iau punct fix pe scapulă.
- ridică coastele; acţiunea are loc când acţionează fibrele sale
inferioare ce iau punct fix pe scapulă.
- ajută muşchiul deltoid în ridicarea braţului.
- participă la proiecţia anterioară a scapulei (această acţiune este
realizată împreună cu muşchiul pectoral mic).
- intervine în bascula scapulei, acţiune realizată de fibrele sale
inferioare împreună cu fibrele ascendente ale muşchiului trapez.

pg. 20
 MUŞCHII INTERCOSTALI EXTERNI
Au originea pe marginea inferioară a coastei superioare, inserţia pe marginea
superioară a coastei inferioare, iar ca acţiune sunt muşchi inspiratori, deci ridică
coastele.

MUŞCHII INTERCOSTALI INTERNI

Au originea şi inserţia invers ca precedenţii, iar ca acţiune sunt muşchi expiratori,

deci coboară coastele.

MUŞCHII RIDICĂTORI AI COASTELOR

Au originea pe procesele transverse C7 - T11, inserţia pe faţa laterală a coastei
inferioare, iar acţiunea este de a ridica coastele.

MUŞCHII SUBCOSTALI
Au originea pe faţa medială a unei coaste, inserţia pe a doua, a treia coastă
supraiacentă, iar ca acţiune sunt muşchi expiratori.

MUŞCHII INTERCOSTALI INTIMI

Sunt situaţi în treimea laterală a spaţiilor intercostale inferioare.

MUŞCHIUL TRANSVERS TORACIC

Originea este pe faţa posterioară a procesului xifoid şi pe cartilajele costale 3 - 7.
Inserţia este pe cartilajele costale 2- 6, pe marginea lor inferioară.
Acţiune: este muşchi expirator.

Muşchii profunzi ai toracelui sunt vascularizaţi de arterele intercostale. Inervaţia

provine din nervii intercostali.

pg. 21
 MUŞCHII ABDOMENULUI

Pentru fiecare jumătate de abdomen se află câte 6 muşchi:

- muşchiul drept al abdomenului (rectus abdominis)
- muşchiul piramidal
- muşchiul oblic extern al abdomenului
- muşchiul oblic intern al abdomenului
- muşchiul transvers al abdomenului
- muşchiul pătrat al lombelor.

Caracteristici ale muşchilor abdomenului:

- datorită tonusului lor menţin viscerele abdominale în poziţia
normală.
- prin presa abdominală efectuată, ajută la micţiune, defecaţie, vomă,
naştere.

- au rol în statica şi dinamica trunchiului.

- sunt muşchi expratori auxiliari.

pg. 22
 MUŞCHIUL OBLIC EXTERN AL ABDOMENULUI
Muşchiul oblic extern al abdomenului este cel mai mare şi cel mai superficial
dintre muşchii laţi ai abdomenului.
Originea se realizează prin 8 digitaţii musculo-tendinoase pe feţele externe şi
marginile inferioare ale coastelor V - XII. Pântecele muscular prezintă 4 margini:
superioară, inferioară, posterioară şi anterioară.
Aponevroza muşchiului continuă marginea anterioară şi segmentul
anterior al marginii inferioare a corpului muscular. Partea din aponevroză care
continuă marginea anterioară se îndreaptă anterior şi medial şi se inseră pe
procesul xifoid, pe linia albă (până la simfiza pubiană); în acest fel se realizează
inserţia medială a muşchiului. Inserţia inferioară se face pe următoarele
formaţiuni, dinspre lateral spre medial: creasta iliacă, spina iliacă antero-
superioară, fascia lata, fascia iliacă.
Vascularizaţia este realizată de arterele intercostale VI - XI, artera subcostală,
artera toracică laterală şi artera circumflexă iliacă superficială.
Inervaţia este dată de nervii intercostali (V - XII), nervul iliohipogastric şi nervul
ilioinghinal.
Acţiune:

- înclină trunchiul de aceeaşi parte, cu rotire de partea opusă; această

acţiune se realizează prin contracţie unilaterală.
- apleacă trunchiul înainte; acţiunea se realizează prin contracţie
bilaterală cu punct fix pe pelvis.
- fixează coloana lombară, trăgând bazinul anterior; acţiunea se realizează
prin contracţie bilaterală cu punct fix pe torace.
- coboară coastele, deci este expirator auxiliar; acţiunea se
realizează dacă pelvisul şi coloana vertebrală sunt fixate.

pg. 23
 MUŞCHIUL OBLIC INTERN AL ABDOMENULUI
Originea este pe fascia toracolombară, pe creasta iliacă şi pe ligamentul inghinal.
Inserţia se face pe marginea inferioară a ultimelor 3 - 4 coaste, pe membrana
sternală şi linia albă, de la procesul xifoid la simfiza pubiană.
Vascularizaţia este realizată de ramuri din arterele intercostale, artera subcostală,
arterele epigastrică superioară şi inferioară, artera musculofrenică.
Inervaţia este dată de nervii intercostali (VIII - XI), nervul subcostal, nervul
iliohipogastric şi nervul ilioinghinal.
Acţiune:

- înclină şi roteşte trunchiul de aceeaşi parte; acţiunea se realizează prin

contracţie unilaterală când punctul fix este pe creasta iliacă.
- trage coastele în jos (ultimele patru coaste); acţiunea se realizează prin
contracţie bilateralaă cu punct fix pe creasta iliacă, deci este muşchi expirator
auxiliar.
- flectează trunchiul pe bazin; acţiunea se realizează în continuarea
precedentei.
- împinge bazinul şi îl flectează pe abdomen; acţiunea se realizează prin
contracţie bilaterală cu punct fix pe baza toracelui.

MUŞCHIUL TRANSVERS AL ABDOMENULUI

Muşchiul transvers al abdomenului este cel mai profund dintre muşchii laţi.
Originea se face prin 6 digitaţii pe faţa internă şi marginile inferioare ale
ultimelor 6 coaste şi cartilagii costale; alte puncte de origine sunt pe fascia
toracolombară, pe creasta iliacă, în treimea anterioară a buzei interne, pe
ligamentul inghinal, în treimea sa laterală.
Fasciculele musculare, plecate de la nivelul acestor puncte de origine,
alcătuiesc corpul muşchiului, care prezintă 4 margini şi anume superioară,
posterioară, inferioară şi anterioară.

pg. 24
 Inserţia se face pe linia albă, pe creasta pubelui şi pe tuberculul pubic.
Vascularizaţia este dată de ramuri din arterele epigastrice superioară şi inferioară,
ultimele cinci artere intercostale, artera subcostala, artera lombara, artera
musculofrenicaă, artera circumflexă iliacă profundaă.
Inervaţia este realizată de ultimii cinci nervi intercostali, de nervul intercostal , de
nervul iliohipogastric şi nervul ilioinghinal.
Acţiune:

- este principalul muşchi care realizează presa abdominală.

- participă la micţiune, defecaţie, naştere (prin contracţie bilaterală).
- apropie arcurile costale de linia mediană; acţiunea este realizată prin
contracţia fasciculelor superioare; astfel se face expir forţat.

MUŞCHIUL DREPT AL ABDOMENULUI

Cei doi muşchi drepţi abdominali sunt separaţi între ei de linia albă.
Originea se realizează prin trei digitaţii pe faţa anterioară şi marginea inferioară a
cartilagiilor costale V, VI, VII şi pe faţa anterioară a procesului xifoid.
Inserţia se face pe creasta pubelui şi pe faţa anterioară a simfizei pubiene.
Muşchiul drept abdominal este învelit într-o teacă fibroasă aponevrotică, realizată
de aponevrozele muşchilor laţi ai abdomenului.
Vascularizaţia provine din artera epigastrică superioară şi artera epigastrică
inferioară precum şi din ramuri din arterele intercostale.
Inervaţia se face prin nervii intercostali T5 - T12, nervul iliohipogastric şi nervul
ilioinghinal.
Acţiune:

- menţine corpul în poziţie verticală.

- flectează trunchiul pe bazin; acţiunea se realizează prin contracţie
bilaterală cu punct fix pe bazin.
- flectează bazinul pe trunchi; acţiunea se realizează prin contracţie
bilaterală cu punct fix pe torace.
- este un muşchi respirator auxiliar.
pg. 25
 MUŞCHIUL PIRAMIDAL
Originea este pe simfiza pubiană.

Inserţia este pe linia albă şi pe marginea medială a muşchiului drept abdominal.

Vascularizaţia este realizată de artera epigastrică inferioară şi artera cremasterică.
Inervaţia este datorată nervului subcostal.
Acţiune:

- este tensor al liniei albe.

- participă la acţiunile muşchiului drept abdominal.

MUŞCHIUL PĂTRAT AL LOMBELOR

Muşchiul pătrat al lombelor este alcătuit din două planuri musculare:
- planul posterior:Originea este pe creasta iliacă şi pe ligamentul
iliolombar. Inserţia este pe procesele costiforme ale primelor 3 - 4 vertebre
lombare, pe vertebra XII toracală şi pe marginea inferioară a coastei a XII -a.
- planul anterior:Originea este pe procesele costiforme ale ultimelor 3 - 4
vertebre lombare. Inserţia este pe marginea inferioară a ultimei
coaste.Vascularizaţia este dată de ramuri din arterele subcostală, lombare,
iliolombară. Inervaţia este realizată de ramuri din nervul subcostal şi plexul
lombar.
Acţiune:

- înclină lateral trunchiul, coboară ultima coastă.

- fixează coloana vertebrală lombară, prin contracţie bilaterală.
- fixează ultimele coaste în expiraţia forţată.

pg. 26
 4. MUŞCHII MEMBRULUI SUPERIOR

Din punct de vedere topografic, muşchii membrului superior se împart în:

- muşchii centurii scapulare
- muşchii umărului
- muşchii braţului
- muşchii antebraţului
- muşchii mâinii

Acţiune:

- flexia şi rotaţia medială a braţului; acţiunea este realizată de fasciculele

anterior şi mijlociu.
- extensia şi rotaţia laterală a braţului; acţiunea este realizată de fasciculul
posterior.
- abducţie până la orizontală a braţului; acţiunea este realizată prin
contracţie în totalitate.

MUŞCHIUL SUPRASPINOS
Originea este în fosa supraspinoasă.

Inserţia este pe tuberculul mare al humerusului.

Inervaţia este data de nervul suprascapular.

Acţiune:

- este considerat “ starter “ al abducţiei braţului.

- are rol de ligament activ al articulaţiei umărului şi tensor al
capsulei articulare.

pg. 27
 MUŞCHIUL INFRASPINOS
Originea este în fosa infraspinoasă.

Inserţia este pe tuberculul mare al humerusului.

Inervaţia este dată de nervul suprascapular.

Acţiune:

- este rotator lateral şi adductor al braţului.

- este tensor al capsulei articulare.
Muşchii cu acţiune asupra centurii scapulare au fost descrişi la peretele toracic.

MUŞCHII UMĂRULUI
Muşchii umărului cuprind muşchii deltoid, supraspinos, infraspinos,
rotund mic, rotund mare şi subscapular.

MUŞCHIUL DELTOID
Este cel mai superficial şi cel mai voluminos muşchi din această grupă.
Originea este pe jumătatea laterală a marginii anterioare a claviculei, pe marginea
laterală a acromionului şi pe marginea inferioară a spinei scapulei.
Inserţia se face printr-un tendon comun (ce reuneşte cele 3 fascicule - anterior,
mijlociu şi posterior) pe tuberozitatea deltoidiană a humerusului.
Inervaţia este realizată de nervul axilar.

MUŞCHIUL ROTUND MIC

Originea este pe marginea laterală a scapulei.
Inserţia este pe tuberculul mare al
humerusului. Inervaţia este dată de nervul
axilar.

pg. 28
Acţiune:

- este rotator lateral şi adductor al braţului.

- este tensor al capsulei articulare.

MUŞCHIUL ROTUND MARE

Originea este pe unghiul inferior şi marginea laterală a scapulei.

Inserţia este pe creasta tuberculului mic al humerusului.
Inervaţia este dată de nervul toracodorsal.

Acţiune:

- adductor, rotator medial al bratului, extensor.

- basculează lateral unghiul inferior al scapulei; această
acţiune se realizează când ia punct fix pe humerus.

MUŞCHIUL SUBSCAPULAR
Originea este pe faţa anterioară a scapulei.
Inserţia este pe tuberculul mic al
humerusului. Inervaţia este dată de nervii
subscapulari.

Acţiune:

- adductor şi rotator medial al braţului.

- tensor al capsulei articulare.

MUŞCHII BRAŢULUI
Clasificare:
1. muşchii regiunii anterioare:
- muşchiul biceps brahial
- muşchiul coracobrahial
- muşchiul brahial
pg. 29
 2. muşchii regiunii posterioare:
- muşchiul triceps brahial
- muşchiul anconeu

MUŞCHIUL BICEPS BRAHIAL

Originea este pe procesul coracoid, prin capul scurt şi pe tuberculul

supraglenoidian al scapulei, prin capul lung.
Inserţia se face pe tuberozitatea radială.

Inervaţia este dată de nervul musculocutan.

Acţiune:

- este puternic flexor al antebraţului pe braţ.

- la începutul contracţiei este supinator.
- este rotator medial al braţului; această acţiune este realizată
prin capul lung.
MUŞCHIUL CORACOBRAHIAL

Originea este pe procesul coracoid al

scapulei. Inserţia se face pe faţa medială a
humerusului. Inervaţia este dată de nervul
musculocutan.

Acţiune:

- flexie şi adductie a braţului.

- coboară umărul; acţiunea se realizează când ia punct fix pe
braţ.

pg. 30
 MUŞCHIUL BRAHIAL

Originea este pe feţele anterioare şi marginile humerusului.

Inserţia este pe tuberozitatea cubitusului.
Inervaţia este dată de nervul
musculocutan. Acţiune:

- flexia antebraţului pe braţ.

- tensor al capsulei articulare.
- ajută la căţărat; acţiunea se realizează când ia punct fix pe
antebraţ.

MUŞCHIUL TRICEPS BRAHIAL

Originea este pe tuberculul infraglenoidian (capul lung), pe faţa posterioară a
humerusului, superior de şanţul nervului radial (capul lateral) şi pe faţa
posterioară a humerusului, inferior de şanţul nervului radial (capul medial).
Inserţia se face printr-un tendon unic pe olecran.
Inervaţia este realizată de nervul radial.

Acţiune:

- extensor al braţului şi antebraţului.

- adductor al braţului; acţiunea se realizează prin capul lung.

MUŞCHIUL ANCONEU
Originea este pe epicondilul lateral al humerusului.
Inserţia este pe marginea laterală a olecranului.
Inervaţia este realizată de nervul radial.

Acţiune: extensor al antebraţului.

pg. 31
 MUŞCHII ANTEBRAŢULUI
Muşchii antebraţului sunt grupaţi în 3 regiuni: anterioară, laterală şi
posterioară.

1. MUŞCHII ANTERIORI AI ANTEBRAŢULUI - în această regiune

muşchii sunt dispuşi în 4 planuri:
1) planul superficial:
- muşchiul rotund pronator
- muşchiul flexor radial al carpului
- muşchiul palmar lung
- muşchiul flexor ulnar al carpului
2) planul al doilea:
- muşchiul flexor superficial al degetelor
3) planul al treilea:
- muşchiul flexor profund al degetelor
- muşchiul flexor lung al policelui
4) planul profund:
- muşchiul pătrat pronator
Aceşti muşchi sunt inervaţi de nervul median, cu excepţia muşchiului flexor
ulnar al carpului şi a fasciculului medial al muşchiului flexor profund al degetelor
(care sunt inervaţi de nervul ulnar).

MUŞCHIUL ROTUND PRONATOR

Originea este pe epicondilul medial al humerusului (capul sau humeral) şi pe
procesul coronoid (capul sau ulnar).
Inserţia este pe fata laterală a radiusului în treimea sa mijlocie.
Acţiunea constă în flexia antebraţului şi pronaţie.

pg. 32
 MUŞCHIUL FLEXOR RADIAL AL CARPULUI
Originea este pe epicondilul medial al humerusului.
Inserţia este pe faţa anterioară a bazei metacarpului II.
Acţiune: flexor al mâinii şi pronator al antebraţului.

MUŞCHIUL PALMAR LUNG

Originea este pe epicondilul medial al humerusului.
Inserţia se face pe aponevroza palmară.

Acţiune: este flexor al mâinii şi tensor al capsulei palmare.

MUŞCHIUL FLEXOR ULNAR AL CARPULUI

Originea este pe epicondilul medial al humerusului (prin capul humeral) şi pe
olecran şi marginea posterioară a ulnei (prin capul ulnar).
Inserţia se face pe osul pisiform.

Acţiune: flexor şi adductor al mâinii.

MUŞCHIUL FLEXOR SUPERFICIAL AL DEGETELOR

Originea este pe epicondilul medial al humerusului, pe procesul coronoid (capul
humero-ulnar) şi pe faţa anterioară a radiusului, în treimea mijlocie (capul radial).
Inserţia se realizează prin câte un tendon pentru degetele II - V ce se prinde de

baza falangei mijlocii prin două fâşii: lateral şi medial.

Actiune:

- flexor al falangelor mijlocii ale degetelor II - V.

- flexor al degetelor pe mână, al mâinii pe antebraţ şi a
antebraţului pe braţ (aceasta este acţiune secundară).

pg. 33
 MUŞCHIUL FLEXOR PORFUND AL DEGETELOR
Originea este pe faţa anterioară a ulnei, în 3/4 superioare, pe membrana
interosoasă şi pe radius, la nivelul feţei sale anterioare.
Inserţia se face prin 4 tendoane pe faţa palmară a bazei falangei distale a
degetelor II - V.
Acţiune:

- flexia falangei distale.

- acţiune secundară identică cu flexorul superficial (excepţie: flexia
antebraţului pe braţ).
MUŞCHIUL FLEXOR LUNG AL POLICELUI
Originea este pe radius, treimea proximală a feţei sale anterioare şi pe membrana
interosoasă.
Inserţia se face pe faţa anterioară a bazei falangei distale a policelui.
Acţiune:

- flexor al ultimei falange a policelui.

- acţiune secundară: flexia primei falange a metacarpianului I.

MUŞCHIUL PĂTRAT PRONATOR

Originea este pe marginea anterioară şi medială a ulnei, în 1/4 inferioară.
Inserţia se face pe radius, pe faţa sa anterioară în 1/4 distală.
Acţiune: pronator al antebraţului.

2. MUŞCHII LATERALI AI ANTEBRAŢULUI –

Casificare:

- muşchiul brahioradial
- muşchiul lung extensor radial al carpului
- muşchiul scurt extensor radial al carpului
- muşchiul supinator

Muşchii laterali ai antebraţului sunt inervaţi de nervul radial.

pg. 34
 MUŞCHIUL BRAHIORADIAL
Originea este pe humerus, pe marginea sa laterală, distal de şanţul nervului radial.
Inserţia se face pe apofiza stiloidă a radiusului.
Acţiune:

- supinator al antebraţului (este supinator numai atunci când

antebraţul este în pronaţie)
- flexor al antebraţului pe braţ.

MUŞCHIUL LUNG EXTENSOR RADIAL AL CARPULUI

Originea este pe humerus, sub cea a brahioradialului.
Inserţia se face pe faţa posterioară a bazei metacarpianului II.
Muşchiul este acoperit proximal de brahioradial, iar distal de muşchiul lung
abductor şi muşchiul scurt extensor al policelui.
Acţiune:

- extensor al mâinii pe antebraţ

- abductor al mâinii pe antebraţ
- flexor accesor al antebraţului

MUŞCHIUL SCURT EXTENSOR RADIAL AL CARPULUI

Originea este pe epicondilul lateral şi ligamentul lat al cotului.
Inserţia se face pe baza metacarpianului III (faţa dorsală).
Acţiunea este identică cu lungul extensor radial al carpului, dar abducţia este mai
redusă.

MUŞCHIUL SUPINATOR
Originea este în 1/4 proximală a marginii laterale a cubitusului, pe ligamentul
inelar şi pe ligamentul lateral al cotului.
Inserţia se face pe radius, în 1/3 proximală a feţei sale laterale şi anterioare.
Acţiune: supinator al antebraţului.

pg. 35
3. MUŞCHII POSTERIORI AI ANTEBRAŢULUI - sunt 8 muşchi dispuşi în
două planuri:
1. planul superficial:
- muşchiul extensor al degetelor
- muşchiul extensor al degetului mic
- muşchiul extensor ulnar al carpului
- muşchiul anconeu

2. planul profund:
- muşchiul lung abductor al policelui
- muşchiul scurt extensor al policelui
- muşchiul lung extensor al policelui
- muşchiul extensor al indexului
Muşchii posteriori ai antebraţului sunt inervaţi de nervul radial.

MUŞCHIUL EXTENSOR AL DEGETELOR

Originea este pe epicondilul lateral al humerusului şi pe fascia antebrahială.
Inserţia se face prin 3 lame tendinoase pentru fiecare deget: una mijlocie, pentru
faţa posterioară a bazei falangei mijlocii şi 2 colaterale, pentru falanga distală.
Acţiune:

- extensia falangei mijlocii pe cea proximală.

- acţiune secundară: extensia falangei distale.
- extensia degetelor pe metacarp, a mâinii şi a antebraţului.

MUŞCHIUL EXTENSOR AL DEGETULUI MIC

Originea este pe epicondilul lateral al humerusului şi pe fascia antebrahială.
Inserţia se face pe feţele dorsale ale bazelor falangelor II şi III ale degetului mic,
după ce s-a unit cu tendonul muşchiului extensor al degetelor.
Acţiune: extensor al degetului mic.

pg. 36
 MUŞCHIUL EXTENSOR ULNAR AL CARPULUI
Originea este pe epicondilul lateral al humerusului (capul humeral) şi pe faţa
posterioară a ulnei (capul ulnar).
Inserţia se face pe partea medială a bazei metacarpului V.
Acţiune: extensor şi adductor al mâinii.

MUŞCHIUL LUNG ABDUCTOR AL POLICELUI

Originea este pe faţa posterioară a ulnei şi a radiusului şi pe membrana
interosoasă.
Inserţia se face pe partea laterală a bazei metacarpului I.
Acţiune:

- abductor al policelui
- abductor al mâinii (produce şi anteducţia policelui).

MUŞCHIUL SCURT EXTENSOR AL POLICELUI

Originea este pe faţa posterioară a ulnei şi radiusului şi pe membrana interosoasă.
Inserţia se află pe faţa dorsală a bazei proximale a policelui.
Acţiune:

- extensor al falangei proximale

- abductor al policelui

MUŞCHIUL LUNG EXTENSOR AL POLICELUI

Originea este pe faţa posterioară a ulnei şi pe membrana interosoasă.
Inserţia se face pe faţa dorsală a falangei distale a policelui.
Acţiune: extensor şi abductor al policelui.

MUŞCHIUL ANCONEU
Originea este pe epicondilul lateral al humerusului.
Inserţia se află pe marginea laterală a olecranului.
Acţiune: extensor al antebraţului.

pg. 37
 MUŞCHIUL EXTENSOR AL INDEXULUI
Originea este pe faţa posterioară a ulnei şi pe membrana interosoasă.
Inserţia se face pe articulaţia metacarpo-falangiană a indexului, unde fuzionează
cu tendonul muşchiului extensor al degetelor.
Acţiune: extensia indexului.

MUŞCHII MÂINII

MUŞCHIUL SCURT ABDUCTOR AL POLICELUI

Originea este pe faţa palmară a navicularului carpian şi a trapezului, pe
retinaculul flexorilor şi pe tendonul muşchiului lung abductor al policelui.
Inserţia se face pe faţa laterală a bazei falangei proximale a policelui.
Inervaţia este dată de nervul median.

Acţiune: abducţia policelui.

MUŞCHIUL SCURT FLEXOR AL POLICELUI

Originea este pe retinaculul flexorilor (prin capul superficial) şi pe trapez,
trapezoid şi osul mare (prin capul profund).
Inserţia se face pe baza falangei proximale a policelui.
Inervaţia este realizată de nervul median, pentru capul superficial şi de nervul
ulnar, pentru capul ulnar - profund.

Acţiune: rotează metacarpianul I în jurul axului său longitudinal şi îl deplasează

anterior şi medial; ajută muşchiul scurt abductor al policelui şi opozantul.

MUŞCHIUL OPOZANT AL POLICELUI

Originea este pe retinaculul flexorilor şi pe trapez.
Inserţia se face pe partea laterală a feţei palmare a metacarpului I.
Inervaţia este dată de nervul median.

pg. 38
Acţiune:

- aduce metacarpul I anterior şi medial, rotindu-l medial în jurul

axului său longitudinal.
- participă la realizarea “mişcării de opoziţie” a policelui
(plasarea sa anterior faţă de feţele palmare ale degetelor II - V).

MUŞCHIUL ADDUCTOR AL POLICELUI

Originea este pe faţa palmară a oaselor carpiene din rândul I (capul oblic) precum
şi pe baza şi marginea palmară a bazei metacarpului II (capul transvers).
Inserţia este pe osul sesamoid medial şi faţa medială a bazei falangei proximale a
policelui. Este cel mai profund şi cel mai întins muşchi al regiunii. Are formă
triunghiulară şi ocupă primul spaţiu interosos.
Inervaţia este dată de nervul ulnar.

Acţiune: realizează adducţia policelui.

MUŞCHII EMINENŢEI HIPOTENARE

Sunt muşchi situaţi medial când mâna este în supinaţie. Ei se clasifică în:
- muşchiul palmar scurt
- muşchiul scurt flexor al degetului mic
- muşchiul opozant al degetului mic
- muşchiul abductor al degetului mic

MUŞCHIUL PALMAR SCURT

Originea este pe faţa profundă a dermului din regiunea hipotenară.

Inserţia se face pe aponevroza palmară.

Este un muşchi pielos, rudimentar; el produce cutele transversale ale pielii

regiunii hipotenare; este involuntar.

pg. 39
 MUŞCHIUL SCURT FLEXOR AL DEGETULUI MIC
Originea este pe cârligul osului cu cârlig şi pe retinaculul flexorilor.
Inserţia se face pe partea medială a falangei proximale a degetului V.
Este acoperit de muşchiul palmar scurt, aflându-se în acelaşi plan cu muşchiul
abductor al degetului mic, lateral de el.
Inervaţia este dată de un ram al nervului ulnar.

Acţiune: realizează flexia degetului mic.

MUŞCHIUL OPOZANT AL DEGETULUI MIC

Originea este pe cârligul osului hamat şi pe retinaculul flexorilor.
Inserţia se face pe faţa medială a metacarpului V.
Este cel mai profund muşchi al regiunii hipotenare.
Inervaţia este dată de un ram al nervului ulnar.
Acţiune: apropie metacarpul V de axul mâinii şi-l duce uşor palmar.

MUŞCHIUL ABDUCTOR AL DEGETULUI MIC

Originea este pe pisiform şi tendonul muşchiului flexor ulnar al carpului.
Inserţia se face pe partea medială a bazei falangei proximale a degetului mic.
Acţiune: abducţia degetului mic.
MUŞCHII LOMBRICALI ŞI INTEROSOŞI
Sunt muşchi dispuşi în două planuri: superficial, muşchii lombricali şi profund,
muşchii interosoşi.
MUŞCHII LOMBRICALI sunt în număr de 4.
Originea este pe tendoanele muşchiului flexor profund al degetelor.
Inserţia se face pe faţa laterală a articulaţiilor metacarpo-falangiene a ultimelor 4
degete şi pe tendonul extensor comun al degetului respectiv.
Inervaţia este dată de nervul median, pentru cei doi lombricali laterali şi de către
nervul ulnar, pentru cei doi lombricali mediali.
Acţiune: flexori ai primei falange/ extensori ai falangelor II - III.

pg. 40
MUŞCHII INTEROSOŞI sunt în număr de 7 , dintre care 3 sunt palmari şi 4 sunt
dorsali.
MUŞCHII INTEROSOŞI PALMARI ocupă spaţiile interosoase II - III - IV.
Originea este pe faţa metacarpienelor care priveşte spre axul mâinii, cu excepţia
metacarpianului III care trece peste ax.
Inserţia este pe tendonul muşchiului extensor al degetului respectiv, distal de
articulaţia metacarpo-falangiană.
Inervaţia este dată de nervul ulnar.

Acţiune: flexori ai falangei proximale/ extensori ai falangelor II – III. Adductori ai

degetelor (apropie degetele).
MUŞCHII INTEROSOŞI DORSALI se prind de ambele metacarpiene care
delimitează spaţiul interosos respectiv.
Originea este pe jumătatea dorsală a feţelor metacarpienelor.
Inserţia se face pe baza falangei proximale printr-o fâşie şi pe extensorul comun
al degetelor, prin a doua fâşie.
Inervaţia este dată de nervul ulnar.

Acţiune: flexori ai falangei proximale/ extensori ai falangelor II - III. Abductori ai

degetelor (răsfiră degetele).
5. MUŞCHII MEMBRULUI INFERIOR
În funcţie de aşezarea lor topografică, muşchii membrului inferior se
împart în muşchii bazinului, muşchii coapsei, muşchii gambei şi muşchii
piciorului.
MUŞCHII BAZINULUI

Muşchii bazinului se împart în:

a. muşchii intrinseci, care formează diafragma pelvină.
b. Muşchii extrinseci, ce au luat această denumire datorită
originii şi situaţiei lor topografice. Astfel, ei au origine pe oasele pelvisului şi
inserţie pe extremitatea superioară a femurului; sunt muşchi scurţi, groşi, cu o
mare forţă de contracţie.

pg. 41
 MUŞCHIUL ILIOPSOAS
Este alcătuit din muşchiul psoas mare, muşchiul psoas mic şi muşchiul
iliac, toţi fiind înveliţi în fascia iliacă.

MUŞCHIUL PSOAS MARE

Originea este pe faţa laterală a corpurilor vertebrelor T12, L1 - L4 şi pe feţele
anterioare ale proceselor transverse ale tuturor vertebrelor lombare.
Inserţia se face pe trohanterul mic, împreună cu tendonul muşchiului iliac.

MUŞCHIUL PSOAS MIC

Originea este pe feţele laterale ale corpurilor vertebrelor T12 - L1.
Inserţia este pe creasta pectineală a pubisului.

MUŞCHIUL ILIAC
Originea este în fosa iliacă, pe care o ocupă în întregime.
Inserţia se face pe trohanterul mic, dupa ce s-a unit în prealabil cu tendonul
muşchiului psoas mare.
Muşchiul psoas mare şi muşchiul iliac, trec pe sub ligamentul inghinal
împreună cu nervul femural. Tendoanele lor se unesc şi au inserţie comună.
Inervaţia muşchiului iliopsoas este realizată de ramuri colaterale ale plexului
lombar şi de nervul femural.
Acţiunea muşchiului iliopsoas:

- puternică flexie a coapsei, când au punct fix oasele

pelvisului. În mişcarea de flexie, muşchiul iliac reprezintă forţa, iar muşchiul
psoas este lungimea.
- rotaţia laterală a coapsei şi uşoară adducţie a coapsei;
această acţiune este secundară.
- flexia pelvisului şi a coloanei vertebrale, când punctul fix este pe femur.

pg. 42
 MUŞCHII REGIUNII FESIERE(gluteus)
Muşchii regiunii fesiere sunt dispuşi în 3 planuri:
1. planul superficial, reprezentat de muşchiul fesier mare;
2. planul mijlociu, reprezentat de muşchiul fesier mijlociu;
3. planul profund, reprezentat de muşchiul fesier mic şi de muşchii
pelvitrohanterieni. La rândul lor, muşchii pelvitrohanterieni sunt 6
(piriform, obturator intern, pătrat femural, gemen superior, gemen
inferior, obturator extern).

MUŞCHIUL FESIER MARE

Este cel mai voluminos muşchi al fesei.
Originea este pe:

- faţa laterală a aripii osului iliac, posterior de linia fesieră

Posterioară.
- parţile laterale ale feţelor posterioare ale sacrului şi coccisului.
- fascia toracolombară.
- ligamentele sacroiliace posterioare şi sacrotuberos.
Inserţia se face pe tractul iliotibial, pe ramura laterală de bifurcaţie a liniei aspre
şi pe al 3-lea trohanter (tuberozitatea fesieră).
Inervaţia este realizată de nervul fesier inferior.
Acţiune: rotator lateral, adductor şi extensor al coapsei.
Muşchiul fesier mare este un puternic extensor, având rol important în menţinerea
staţiunii bipede. În ortostatism sau în mersul obişnuit este inactiv. În raport cu
axul sagital al mişcării de abducţie-adducţie, fibrele situate superior de acesta
intervin în abducţie, iar cele situate inferior intervin în adducţie.

MUŞCHIUL FESIER MIJLOCIU

Originea este pe:

- 3/4 anterioare ale buzei externe a crestei iliace;

- spina iliacă antero-superioară;
pg. 43
 - faţa externă a aripii osului iliac, între liniile fesieră anterioară
şi posterioară;
- fascia fesieră.
Inserţia se face pe faţa laterală a marelui trohanter.
Inervaţia este dată de nervul fesier superior.

Actiune:

1. când ia punct fix pe pelvis, realizează:

a. abducţie şi rotaţie medială, prin fasciculul anterior;
b. abducţie şi rotaţie laterală, prin fasciculul posterior;
c. extensie şi rotaţie laterală, prin fasciculul posterior.
2. contracţia în totalitate realizează rotaţia medială şi abducţia.
3. când ia punct fix pe femur realizează menţinerea bazinului în poziţie
orizontală sau înclinarea de partea membrului de sprijin.

MUŞCHIUL FESIER MIC

Originea este pe faţa externă a aripii osului iliac, între linia fesieră anterioară şi
cea inferioară.
Inserţia se face pe marginea anterioară a trohanterului mare.
Inervaţia este dată de nervul fesier superior.

Acţiune: identică cu muşchiul fesier mijlociu.

MUŞCHII PELVITROHANTERIENI

MUŞCHIUL PIRIFORM
Originea este pe faţa pelvină a sacrului, lateral de găurile sacrate anterioare, pe
marea incizură ischiatică şi pe ligamentul sacro-ischiatic.
Insertia se face pe vârful trohanterului mare printr-un tendon comun cu cel al
muşchilor gemeni şi muşchiului obturator intern.
Inervaţia este dată de un ram propriu din plexul sacral.
Acţiune: abductor, rotator lateral şi extensor al coapsei.

pg. 44
 MUŞCHIUL OBTURATOR INTERN
Originea este pe conturul găurii obturate, pe faţa medială a membranei obturatorii
şi pe faţa medială a coxalului, într-o regiune ce corespunde acetabulului.
Inserţia se face în fosa trohanterică, la partea ei cea mai superioară.
Inervaţia este dată de un ram din plexul sacrat.

Acţiune: rotator lateral al coapsei.

MUŞCHIUL GEMEN SUPERIOR

Originea este pe marginea superioară şi faţa externă a spinei ischiatice.
Inserţia se face în fosa trohanterică, împreună cu muşchiul obturator intern.
Inervaţia este dată de nervul obturator intern.
Acţiune: rotator lateral al coapsei.

MUŞCHIUL GEMEN INFERIOR

Originea este pe tuberozitatea ischiatică.

Inserţia se face în fosa trohanterică, împreună cu muşchiul obturator intern.

Inervaţia este dată de nervul pătrat femural.

Acţiune: rotator lateral al coapsei.

MUŞCHIUL PĂTRAT FEMURAL

Originea este pe tuberozitatea ischiatică.

Inserţia se face pe femur, sub creasta intertrohanterică.

Inervaţia este realizată de un ram din plexul sacral.
Acţiune: puternic rotator lateral al coapsei.

pg. 45
 MUŞCHIUL OBTURATOR EXTERN
Originea este realizată prin 3 fascicule pe faţa externă a conturului osos al găurii
obturate.
Inserţia se realizează în fosa trohanterică.

Inervaţia este dată de un ram al nervului obturator.

Acţiune: rotator lateral al coapsei; menţine activ capul femural în articulaţia
şoldului.

MUŞCHII COAPSEI

Muşchii coapsei sunt înveliţi în totalitate de fascia lata. Între cele două
buze ale liniei aspre ale femurului şi fascia lata, se află două septuri
intermusculare, unul lateral şi altul medial. Aceste septuri împart muşchii coapsei
în două regiuni: anterioară şi posterioară. Posterior de septul intermuscular
medial, se află grupul medial al muşchilor coapsei.

1. MUŞCHII REGIUNII ANTERIOARE AI COPASEI

MUŞCHIUL TENSOR AL FASCIEI LATA

Originea este pe creasta iliacă, la extremitatea anterioară şi pe spina iliacă antero-
superioară.

Inserţia se face prin intermediul fibrelor musculare cu direcţie descendentă, ce

converg într-un corp continuat cu tractul iliotibial, ce se inseră pe condilul lateral
al tibiei.
Inervaţia este dată de nervul fesier superior.

Actiune:

alţi muşchi.

pg. 46
- fixează
articulaţia
genunchiu
lui în
extensie.
- este flexor
al gambei,
când
mişcarea a
fost
iniţiată de

- este
abductor
şi flexor
al coapsei,
cu punct
fix pe
pelvis.

- comprimă
capul
femural în
acetabul.
- are rol în
menţinere
a
echilibrul
ui, în
statică şi
mers.

pg. 47
 MUŞCHIUL CROITOR
Este cel mai lung muşchi din organism.
Originea este pe spina iliacă antero-superioară.
Inserţia este pe tibie, faţa sa medială, proximal, la nivelul “labei de gâsca” , loc ce serveşte
drept inserţie şi muşchilor gracilis şi semitendinos.
Inervaţia este realizată de ramuri din nervul femural.
Acţiune:

- flexor al coapsei;
- flexor al gambei pe coapsă.
- slabă acţiune de abducţie, rotaţie laterală a coapsei şi rotaţie medială
a gambei.
- înclină şi rotează pelvisul, acţiune ce are loc când ia punct fix pe tibie.

MUŞCHIUL CVADRICEPS FEMURAL

Este cel mai mare şi cel mai puternic muşchi din organism. El este alcătuit din 4 fascicule
musculare, care au superior origini distincte, iar inferior se unesc la baza rotulei într-un
tendon unic. Cele 4 fascicule sunt:

- muşchiul drept femural

- muşchiul vast medial
- muşchiul vast lateral
- muşchiul vast intermediar

Muşchiul drept femural are originea, prin tendonul direct, pe spina iliacă antero-
inferioară, iar prin tendonul reflectat, superior de acetabul.

Muşchiul vast lateral are originea pe linia de trifurcaţie laterală a liniei aspre, pe
trohanterul mare, faţa anterioară şi pe femur, faţa sa laterală.

Muschiul vast medial are originea pe linia medială de trifurcaţie a liniei aspre şi pe faţa
inferioară a colului femural.

pg. 48
Muschiul vast intermediar are originea pe femur, faţa anterioară şi pe linia aspră, lateral.

Tendonul unic al muşchiului cvadriceps se prinde pe baza şi marginile rotulei şi se

continuă inferior cu tendonul rotulian, care se inseră pe tuberozitatea tibială anterioară.
Inervaţia este dată de ramuri din nervul femural.

Acţiune:

- extensia gambei pe coapsă.

- flexor al coapsei pe trunchi şi uşor abductor,

- acţiuni realizate de muşchiul drept femural.

- stabilizează genunchiul în extensie.

MUŞCHIUL ARTICULAR AL GENUNCHIULUI

Originea este pe faţa anterioară a femurului, sub vastul intermediar.
Inserţia se face în fundul prelungirii subcvadricipitale a sinovialei genunchiului.
Inervaţia este dată de nervul femural.

Acţiune: împiedică prinderea fundului de sac sinovial între feţele articulare ale genunchiului.

2. MUŞCHII REGIUNII MEDIALE AI COAPSEI

MUŞCHIUL PECTINEU
Originea se realizează superficial pe creasta pectineală, ligamentul pubian superior şi
fascia pectinee, iar profund pe ligamentul pubo-femural.
Inserţia este pe linia pectinee.

Inervaţia este dată de nervul femural şi nervul obturator.

Acţiune:

- flexia coapsei.
- adducţie şi rotaţie laterală a coapsei.
- flexie anterioară a pelvisului, acţiune ce are loc când
muşchiul ia punct fix pe femur.

MUŞCHIUL ADDUCTOR LUNG

Originea este pe ramul inferior al pubisului.
Inserţia se realizează în 1/3 mijlocie a femurului, pe linia aspră. Inervaţia este

pg. 49
dată de ramuri din nervul obturator şi din nervul femural. Acţiune:
- adducţia şi flexia coapsei.
- rotaţia laterală a coapsei.

MUŞCHIUL ADDUCTOR SCURT

Originea este pe ramul inferior al pubisului, inferior de muşchiul adductor lung.
Inserţia se face pe femur, în treimea sa superioară. Inervaţia
este dată de un ram din nervul obturator. Acţiune: adductor,
flexor şi rotator lateral al coapsei.

MUŞCHIUL ADDUCTOR MARE

Originea este pe tuberozitatea ischiatică şi pe ramurile inferioare ale pubisului şi ischionului.
Insertia se realizează prin trei fascicule şi anume prin fasciculul superior pe sfertul
superior al liniei de trifurcaţie laterală a liniei aspre, prin fasciculul mijlociu pe interstiţiul
liniei aspre, iar prin fasciculul inferior pe tuberculul adductorului.
Inervaţia este dată de un ram din nervul obturator şi nervul ischiatic.
Acţiune:

- adductor şi extensor al coapsei.

- rotator medial al coapsei, acţiune ce este realizată de
fasciculul inferior.
- rotator lateral al coapsei, acţiune ce este realizată de
fasciculele superior şi mijlociu.

MUŞCHIUL GRACILIS ( numit şi muşchiul drept intern):

Originea este pe ramul inferior al pubisului.
Inserţia se face în treimea proximală a feţei mediale a tibiei, prin “laba de gâscă”.
Inervaţia este dată de un ram anterior din nervul obturator.
Acţiune:

- adductor al coapsei.
- continuă flexia gambei, când acţiunea a fost iniţiată de muşchii
posteriori ai coapsei.
- pe gamba flectată este rotator medial.

pg. 50
 3. MUŞCHII REGIUNII POSTERIOARE AI COAPSEI
Aceşti muşchi se întind între pelvis şi oasele gambei şi au rol în staţiunea bipedă şi
deplasare.

MUŞCHIUL BICEPS FEMURAL

Originea este pe tuberozitatea ischiatică, prin capul lung şi pe jumătatea inferioară a
interstiţiului liniei aspre, prin capul scurt.
Inserţia este pe capul fibulei. Inervaţia este
dată de nervul ischiatic. Acţiune:

- flexor al gambei pe coapsă.

- rotator lateral al gambei, când gamba este flectată.
- extensor al coapsei, acţiune realizată de capul lung.

MUŞCHIUL SEMITENDINOS

Originea este pe tuberozitatea ischiatică.

Inserţia se realizează în treimea proximală a feţei mediale a tibiei, în “laba de gâscă”.

Inervaţia este dată de un ram al nervului ischiatic.
Acţiune:

- extensor al coapsei.
- flexor al gambei.
- rotator medial al gambei flectate.

MUŞCHIUL SEMIMEMBRANOS

Originea este pe tuberozitatea ischiatică.

Inserţia se realizează prin trei fascicule divergente pe condilul medial al tibiei.

Inervaţia este dată de un ram al nervului ischiatic.
Acţiunea este identică cu cea a muschiului semitendinos.

pg. 51
 3. MUŞCHII GAMBEI

Muşchii gambei se împart în:

- muşchii regiunii anterioare.
- muşchii regiunii posterioare.
- muşchii laterali.

MUŞCHII GAMBEI - REGIUNEA ANTERIOARĂ

MUŞCHIUL TIBIAL ANTERIOR

Originea este pe condilul lateral al tibiei, pe membrana interosoasă şi pe fascia gambei.
Inserţia se face pe cuneiformul medial şi pe baza primului metatarsian.
Inervaţia provine din nervul tibial anterior (peronier profund).
Acţiune:

- flexie dorsală a piciorului.

- adducţia şi rotaţia medială a piciorului.
- rol în menţinerea bolţii plantare, împreună cu muşchiul peronier lung.

MUŞCHIUL LUNG EXTENSOR AL DEGETELOR

Originea este pe condilul lateral al tibiei, pe marginea anterioară a fibulei, pe membrana
interosoasă şi pe fascia gambei.
Inserţia se realizează prin patru tendoane pe falangele degetelor II - V.
Inervaţia este dată de nervul peronier profund (tibial anterior).
Acţiune:

- extensor al degetelor II – V.
- abductor, rotator lateral şi flexor dorsal al piciorului.

MUŞCHIUL EXTENSOR LUNG AL HALUCELUI

Originea este în treimea mijlocie a feţei mediale a fibulei şi pe membrana interosoasă.

Inserţia se realizează pe falangele halucelui.

Inervaţia este dată de nervul peronier profund (nervul tibial anterior).
Acţiune:

- extensor al halucelui.
- flexor dorsal şi rotator medial al piciorului.

pg. 52
 MUŞCHIUL AL TREILEA PERONIER

Originea este pe faţa medială a peroneului, în jumătatea sa inferioară şi pe membrana

interosoasă.
Inserţia se realizează la nivelul metatarsului V.
Inervaţia este dată de nervul peronier profund (nervul tibial anterior).
Acţiune: flexor dorsal, abductor, rotator lateral al piciorului.

MUŞCHII GAMBEI – REGIUNEA LATERALĂ

MUŞCHIUL LUNG PERONIER

Originea este pe capul fibulei, pe marginea anterioară a tibei, în treimea sa proximală,
precum şi pe fascia gambei.
Inserţia este pe metatarsul I.

Inervaţia este dată de nervul peronier superficial.

Acţiune:

- flexor plantar al piciorului.

- adductor şi rotator lateral al piciorului.
- fixează gamba pe picior (cu punct fix inferior).
- rol în menţinerea bolţilor plantare.

MUŞCHIUL SCURT PERONIER

Originea este pe faţa laterală a peroneului, în jumătatea distală.
Inserţia se face pe baza metatarsianului V.

Inervaţia este dată de nervul peronier superficial.

Acţiunea este identică cu cea a precedentului.

MUŞCHII GAMBEI – REGIUNEA POSTERIOARĂ

Cuprind un plan superficial, alcătuit din muşchiul triceps sural şi muşchiul plantar şi
un plan profund, alcătuit din muşchiul popliteu, muşchiul tibial posterior, muşchiul lung
flexor al degetelor şi muşchiul lung flexor al halucelui.

pg. 53
 MUŞCHIUL TRICEPS SURAL
Este format din muşchiul gastrocnemian, cu cele două capete (superficial) şi din muşchiul
solear (profund).
MUŞCHIUL GASTROCNEMIAN
Originea este pe faţa posterioară a condilului medial al femurului, prin capul medial şi pe
faţa laterală a condilului lateral al femurului, prin capul lateral.
Cele două capete se unesc şi se vor insera, împreună cu tendonul muşchiului solear, pe
tuberozitatea calcaneană. Ele formează “ tendonul lui Ahile”.
MUŞCHIUL SOLEAR
Originea este pe tibie şi pe fibulă, în sfertul proximal.
Inserţia se face prin tendonul lui Ahile pe tuberozitatea calcaneană. Inervaţia
muşchiului triceps sural este dată de nervul tibial posterior. Acţiunea muşchiului
triceps sural:
- este cel mai puternic flexor plantar.
- este stabilizator al articulaţiei talo-crurale; are rol important în mers.
- este adductor şi rotator medial al piciorului, când se contractă în totalitate.

MUŞCHIUL PLANTAR

Originea este pe faţa superioară a condilului lateral al femurului.

Inserţia este pe tuberozitatea calcaneană.

Inervaţia este dată de nervul tibial posterior.

Acţiunea este de tensor al articulaţiei genunchiului.

MUŞCHIUL FLEXOR LUNG AL DEGETELOR

Originea este pe buza inferioară a liniei soleare şi faţa posterioară a tibiei, în treimea
mijlocie.
Inserţia este pe baza falangelor distale, pentru degetele II - V.
Inervaţia este dată de nervul tibial posterior.

Acţiune:

- flexor al degetelor.
- fexie plantară, adducţie şi inversiunea piciorului.
- rol în menţinerea bolţii plantare.

pg. 54
 MUŞCHIUL FLEXOR LUNG AL HALUCELUI

Originea este pe faţa posterioară a fibulei, în 2/3 distale ale ei.

Inserţia se face la baza falangei halucelui. Inervaţia
este dată de nervul tibial posterior. Acţiune:

- flexor al halucelui.
- flexia plantară, adducţia şi rotaţia medială a piciorului.
- rol în menţinerea bolţii plantare.

MUŞCHIUL TIBIAL POSTERIOR

Originea este pe tibie şi pe 2/3 din faţa posterioară a fibulei (superior).
Inserţia se face pe tuberculul navicularului. Inervaţia
este dată de nervul tibial posterior. Acţiune:

- rol major în menţinerea bolţii plantare.

- execută flexia plantară, rotaţia medială şi adducţia
piciorului.

MUŞCHIUL POPLITEU

Originea este pe faţa laterală a condilului lateral al femurului.

Inserţia este pe faţa posterioară a tibiei. Inervaţia
este dată de nervul tibial posterior. Acţiunea constă
în flexia gambei.

4. MUŞCHII PICIORULUI

MUŞCHIUL SCURT EXTENSOR AL HALUCELUI

Originea este pe faţa superioară a calcaneului şi pe retinaculul extensorilor.
Inserţia se face pe falanga proximală a halucelui.
Inervaţia este dată de nervul peronier profund (tibial anterior).
Acţiunea este de extensie a falangei proximale a halucelui.

pg. 55
 MUŞCHIUL SCURT EXTENSOR AL DEGETELOR

Originea este pe faţa dorsală şi laterală a calcaneului şi pe retinaculul extensorilor.

Inserţia se face pe articulaţiile metatarsofalangiene II - IV şi pe tendonul muşchiului lung
extensor al degetelor.
Inervaţia este dată de nervul peronier profund (tibial anterior).
Acţiunea constă în extensia degetelor II - IV.

MUŞCHII PLANTEI
Muşchii plantei sunt dispuşi în trei loji: medială, laterală şi mijlocie.

MUŞCHII MEDIALI AI PLANTEI

Aceşti muşchi acţionează asupra halucelui.

MUŞCHIUL ABDUCTOR AL HALUCELUI

Originea este pe tuberculul medial al calcaneului, pe retinaculul flexorilor şi pe aponevroza
plantară.
Inserţia se face pe falanga proximală a halucelui şi pe sesamoidul medial.
Inervaţia este dată de nervul plantar medial.

Acţiune:

- abductor al halucelui (îl îndepărtează de axul piciorului).

- rol în menţinerea bolţii plantare.

MUŞCHIUL SCURT FLEXOR AL HALUCELUI

Originea este pe faţa inferioară a cuboidului, pe cuneiformul lateral şi pe tendonul

muşchiului tibial posterior.
Inserţia se realizează prin două fascicule, medial şi lateral, pe falanga proximală a halucelui.
Inervaţia este dată de nervii plantar medial şi lateral.
Acţiune:

- flexia halucelui.
- rol în menţinerea bolţii plantare.

pg. 56
 MUŞCHIUL ADDUCTOR AL HALUCELUI
Originea se realizează prin capul oblic pe cuboid, cuneiformul lateral, bazele
metatarsienelor II - IV şi prin capul transvers pe ultimele 3 - 4 articulaţii
metatarsofalangiene.
Inserţia se face pe falanga proximală a halucelui.
Inervaţia este dată de nervul plantar lateral.

Acţiune:

- flexor al falangei proximale şi adductor al halucelui.

- rol în menţinerea bolţii transversale a piciorului.
- apropie degetele de axul piciorului.

MUŞCHII LATERALI AI PLANTEI

MUŞCHIUL ABDUCTOR AL DEGETULUI MIC

Originea este pe tuberculii lateral şi medial ai calcaneului şi pe aponevroza plantară.
Inserţia se face pe falanga proximală a degeteului mic.
Inervaţia este dată de nervul plantar lateral.

Acţiune: abductor al degetului mic şi flexor al falangei sale proximale.

MUŞCHIUL SCURT FLEXOR AL DEGETULUI MIC

Originea este la baza metatarsului V.

Inserţia se face pe falanga proximală a degetului mic.

Inervaţia este dată de nervul plantar lateral.

Acţiunea este de flexie a degetului mic.

MUȘCHII LOJEI AI PLANTEI

MUŞCHIUL SCURT FLEXOR AL DEGETELOR

Orginea este pe tuberculul medial al calcaneului şi pe aponevroza plantară. Inserţia

se face prin 4 tendoane pe falangele mijlocii ale ultimelor 4 degete. Inervaţia este
dată de nervul plantar medial.
Acţiunea este de flexie a primelor două falange ale degetelor.

pg. 57
 MUŞCHIUL PĂTRAT AL PLANTEI sau MUŞCHIUL ACCESOR

Originea se realizează prin două fascicule pe calcaneu.

Inserţia este pe marginea laterală a tendoanelor muşchiului lung flexor al degetelor.
Inervaţia este dată de nervii plantar lateral şi medial.
Acţiunea constă în a ajuta muşchiul lung flexor al degetelor.

MUŞCHII LOMBRICALI

Sunt în număr de 4.
Originea se realizează prin două capete pe tendonul muşchiului lung flexor al degetelor.
Inserţia se face pe ultimele articulaţii metatarsofalangiene (4).
Inervaţia este dată de nervii plantar medial şi lateral.
Acţiunea constă în flexia falangei proximale şi extensia ultimelor două.

MUŞCHII INTEROSOŞI DORSALI

Sunt în număr de 4.
Originea este pe feţele care se privesc ale ambelor metatarsiene învecinate. Inserţia
este pe marginea opusă a axului piciorului a falangelor proximale. Inervaţia este
dată de nervul plantar lateral.
Acţiune:

- flexori ai falangei proximale.

- slabi extensori ai celorlalte două falange.
- departează ultimele patru degete de axul piciorului.

MUŞCHII INTEROSOŞI PLANTARI

Sunt în număr de 3.
Originea este pe faţa dinspre axul piciorului a metatarsienelor III - V.
Inserţia se face pe marginea care priveşte spre axul piciorului a falangei proximale a
degetelor corespunzătoare.
Inervaţia este dată de nervul plantar lateral.

Acţiunea este de flexie şi extensie asemănătoare celor dorsali, dar apropie degetele de
axul piciorului.

pg. 58
pg. 59