ION LUCA CARAGIALE

(1852-1912)

Ion Luca Caragiale s-a nascut la 30 ianuarie 1852 in satul Haimanale, azi Caragiale, de linga Ploiesti. Fratii
tatalui sau Luca, Costache si Iorgu, erau actori, oameni de teatru, cunoscuti pentru activitatea lor plina de
insufletire in vederea crearii unui teatru romanesc si al unui repertoriu national. In familia lui Caragiale
exista o temeinica traditie a dragostei si preocuparii pentru teatru. Viitorul dramaturg a urmat scoala
primara la Ploiesti. Dupa absolvirea scolii primare, Ion Luca nu a mai putut urma decit 4 clase gimnaziale.
In 1870 cind, la Ploiesti s-a produs o miscare revolutionara care, avind la baza revolta maselor populare
impotriva dinastiei, s-a prabusit din cauza conducatorilor ei, demagogi liberali. Caragiale care a participat
la aceasta miscare, avea sa batjocoreasca mai tirziu aspectele ei de farsa in schita Boborul.
Debutul literar Caragiale si l-a facut la virsta de 21 ani (1873), incepind sa colaboreze la revista umoristica
Claponul si Calendarul claponului. La Ghimpele si Claponul, I.L.Caragiale s-a pregatit pentru viitoarea lui
activitate de dramaturg si de prozator, de scriitor satiric.
In acesti ani l-a cunoscut pe M.Eminescu. L-a pretuit din prima clipa pe tinarul poet, despre care va scrie
mai tirziu articole clocotind de indignare impotriva celor vinovati de nefericirea lui (Ironie, Doua note). Cu
Eminescu, Caragiale a fost coleg de redactie la ziarul conservator Timpul, unde mai lucra si Ioan Slavici.
Dind o izbutita traducere in viersuri a unei piese franceze Roma invinsa de Parodi, Caragiale patrunde in
cercul literar al Junimii.
Anii 1878-1890 reprezinta epoca marilor creatii dramatice a lui I.L.Caragiale. incepind din 1877 Caragiale
publica cronici dramatice care dovedesc grija pentru dezvoltarea teatrului romanesc. Deosebit de
interesante sint articolele tiparite in ziarul Romania literara, Cercetare critica asupra teatrului
romanesc(1878). Critica lui Caragiale se indreapta impotriva moravurilor condamnabile ale oamenilor de
teatru. El critica actorii ce nu-si luau in serios rolurile, directorii de scena care montau piesele fara sa
respecte adevarul istoric.
In noiembrie 1878 Caragiale citeste la Junimea prima sa opera de proportii mai mari, comedia "O noapte
furtunoasa". Piesa a fost jucata in ianuarie 1879. Ea a avut un mare succes.
La 13 noiembrie 1884 se reprezinta pe scena Teatrului National comedia "O scrisoare pierduta", culme a
creatiei dramatice a lui I.L.Caragiale si a dramaturgiei noastre nationale. Dupa aceasta capodopera a
teatrului romanesc, I.L.Caragiale scrie inca o comedie din viata micii burghezimi, D-ale carnavalului (1885)
si drama Napasta (1890). In 1881 paraseste gazeta Timpul.
In 1885 este profesor la liceul particular sf.Gheorghe. In 1888 ajunge pentru o scurta vreme director al
Teatrului National din Bucuresti.
In 1892 publica un volumas de proza cuprizind nuvelele Pacat si O faclie de pasti. Aceste 2 scrieri
dovedesc marele sau talent de prozator.
In iunie 1912 moare subit, in urma unui atac de inima. Corpul sau a fost inmormintat la cimitirul Bellu.
Lucrarea d-lui Caragiale este originala, comediile sale pun pe scena citeva tipuri din viata noastra sociala
de astazi si le dezvolta cu semnele lor caracteristice.
(T.Maiorescu)
Ion Luca Caragiale este, alaturi de Mihai Eminescu si Ion Creanga, unul dintre cei mai mari scriitori ai
poporului nostru. In opera sa, Caragiale urmareste, ca un scriitor clasic, ambitia si orgoliul unei lumi care
traieste intr-un moment favorabil afirmarii. El ilustreaza, magistral, specificul si mecanismele parvenirii.
I.L.Caragiale a creat o opera cu particularitati care o unicizeaza in contextul literaturii romane, dar si
universale, o opera in care se disting cu usurinta 3 universuri diferite: comic, tragic si fantastic.