Asociatia de Standardizare din Romania, TAHAL ROMANIA SRL, 19/04/2010 ICS 91.40.60, SR 1846-2 STANDARD ROMAN Februari 2007 Canalizari exterioare Prescriptii de proiectare Partea 2: Determinarea debitelor de ape meteorice Sewages outside the buildings Desing specifications Part 2: Calculation of storm water flows. tions exterieures: e ‘en vue de |'etablissement des projets Partie 2: Nefe \des debits d’eaux de pluie Systemes de og APROBARE Aprobat de Directorul General al ASRO la 28 februarie 2007 Inlocuieste STAS 1846-90 impreund cu SR 1846-1:2006 CORESPONDENTA |La data aprobarii prezentului standard, nu exist& nici un standard international sau european care s& se refere la acelasi subiect On the date of this standard approval, there is no other international or European Standard is dealing with the same subject A la date d'approbation de la présente norme il n’existe pas de Norme internationale ou européenne traitant du méme sujet "ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA (ASRO), Str. Mendaleay nr. 21-25, cod 010362, Bucuresti Director General: Tel.: +40 21 316 92 96, Fax: +40 21 316 08 70 Directia Standarcizare: Tel 440.21 310 17 30, +40 21 310 43 08, +4021 312.47 44, Fac #4021 315 58 70 irectia Pubicali- Serv. VanzitvAbonamenterTel+40 21 916 77 25, Fax +40.21 317 25 14-440 21 3129488 ‘Serviciul Redactie-Marketing, Drepluri de Autor + 40 21 316.09.74 @ASRO — Reproducerea sau uilizarea integralé sau partial @ prezentului standard tn orice publicafi gi prin ‘orice procedeu (electronic, mecanic, fotocopiere, microfimare etc.) este interzisa dac& nu exist acordul scris al ASRO. Ref.: SR 1846-2:2007 Edifia 6Asociatia de Standardizare din Romania, TAHAL ROMANIA SRL, 19/04/2010 Preambul Prezentul standard roman reprezinté revizuirea STAS 1846 ~ 90, pe care-l inlocuieste parfal. Standardul roman STAS 1846 fost elaborat initial in anul 1950 i a fost revizuit in anii 1985, 1975, 1983 gi 1990. La revizuirea standardului membril CT 186 au convenit c&, avand in vedere obligate asumate de Romina privind conformarea cu prevederile Directivelor UE c&t si modifcarile dramatice de ordin climatic survenite fn ulmi ani, este necesara elaborarea standardulul in doud p&rti, $i anume: ‘SR 1846-1:2008, care stabileste prescripfile de proiectare pentru refelele de canalizare care asigura colectarea §! evacuarea apelor uzate din localitatile urbane si rurale ‘si prezenta parte a standardulul SR 1846-2: 2007, care stabileste prescripjle de protectare pentru retelele de canalizare de tip separativ pentru colectarea gi evacuarea apelor meteorice din localitaile urbane si rurale. Prezenta revizuire a standardului a fost necesara pentru: - punerea de acord cu SR 1343-1:2006 referitor la determinarea debitelor de apa de canalizare corelat ‘cu noile consumuri specifice de apa; - actualizarea conceptulul de realizare a retelelor de canalizare din localitétile urbane gi rurale in coea ‘ce priveste evacuarea apelor mateorice prin reteaua de canalizare de tip separativ ; - promovarea sistemulul de canalizare de tip separativ.‘Asociatia de Standardizare din Romania, TAHAL ROMANIA SRL, 19/04/2010 Cuprins Pagina Preambul 1 Oblect gi domeniu de aplicare... eld dealaeedelalsaetdeata 2 1.1 Perspectiva de dezvoltare,.nnsunsnnnnnnnannnnnnnn 2 2 Referinfe normative...... we 2 3 Termeni si defini 7 3 4 Debite de calcul ale apelor meteorice .. 3 4A 3 42 4 43 : 4 4.3.1 Calculul debitelor pentru bazine de canalizare mici (S <10 km). 4 4.3.2 Galeulul debitelor pentru bazine de canalizare cu suprefete cuprinse intre (10..60)km®.. 7 4.3.3 Calculul debitelor pentru bazine urbane cu suprafefe mari (S > 50 km... 8 4.3.4 Calculul debitelor in sectiunile refelei de canalizare .. 9 4.35 Gulelul debteor do ape cn sur do supatas. 9 44 Bazine de retentio......escereorenn sane 9 5 Calitatea apei meteorioe evacuate. ...sesesssssssesune 10 BA Generalitti.n..mnnsmnnnnnsnnnsirerinaniveninsiastaietss 10 5.2 Evacuarea apei meteorice in refeaua de canalizare.... 10 5.3 Evacuarea apelor meteorice in mediul raceptor.....csneuetsesns 10 5.3.1. Retele de canalizare in sistem separativ. : 40 5.32 Rejele de canalizare in sistem unitar...... 7 10 53.3 _Rofle de canalizare In sistem parjalseparatv 10 5.4 Pomparea apelor meteorice. 10 ‘Anexa A (informativa) Metode de calcul a debitolor de ape meteorice. ... 12 At Generaliti sevssinnennne 1B A141 _Utllizarea curbelor IDF pentru determinarea intensitai medii pe bazine urbane cu 12 suprafofo mici (S < 10 kM?) nwsonnnnnnsssenveves 1.2. Utlizarea analizei spafio-temporale a plollor maxime anuale pentru determinarea 12 stratulul mediu de precipitatii pentru bazine urbane cu Supratoje m mari (S>10 ken. ‘A1.3._ Hietograme ale plot de calcul. 15 ‘Anexa B (informativa) Determinarea volumelor bazinelor de retentie. sevens 19 BA Delerminerea volumelor bazinelor de retentie pentru bazine de canalizare urbane cu 19 suprafete mici (S < 10 km’). snntnnnnnnnnnsii B.1.1_ Bazine de retentie pentru apele poluate senna 19 B.1.2 Bazine de retenfie pentru reducerea vérfului de debit cand durata pioli este egalé cu 19 timpul de concentrare (1,, =.) . : 8.41.3. Bazine de reteno cu efect combinal. ss. 2 8.1.4 Bazine de retentie cand durata ploil este mai mare ca timpul de concentrare (1, >f,)... 24 B.2 _Determinarea volumului bazinutui de retentie pentru bazine de canalizare urbane cu = 22 suprafefe mari ((S >10 km’). 7 F 7 aaa Bibliogratie.. ee SR 1846-2:2007Ne ne eS GY ROmania, ANAL ROMANIA SRL, 19/04/2010 ‘SR 1846-2:2007 1 Obiect si domeniu de aplicare Prezentul standard stabileste metodele de determinare a debitulul de apa meteoricé de pe teritoriul tunei localitét si care este evacuaté prin rejeaua de canalizare. Apa meteoricd poale fi evacuata prin rofeaua de canalizare in sistem seperativ, unitar sau parfial separativ, Provederilo prezentului standard se aplic’: + la determinarea debitelor de dimensionare pentru reablltarea si extinderea rejelelor de canalizare existente, care transporta apa meteorict; + Ia determinarea debitelor de ape meteorice pentru dimensionarea refelelor noi de canalizare (dimensionarea colectoarelor, deversoarelor de ape meteorice, gurilor de varsare, stafilor de pompare ete.); 1.1 Perspectiva de dezvoltare La determinarea debitelor pentru refele noi de ape meteorice evacuate prin rejeaua de canalizare trebule sé se {ind seama de Planurile de Urbanism General (PUG) gi Planurile de Urbanism Zonal (PUZ). In cazuri speciale (localitéti mari, centre istorice gi culturale, platforme importante), dezvoltarea trebuie considerata intr-o perspectiva mai larg adoptand o frecventa mai rar& a ploilor de calcul. Determinarea debitelor trebuie SA se facd cu luarea in considerare a solutilor pentru refinerea apel meteorice la locul de producere, cum sunt: infitrarea apei Tn sol prin lucréiri permeabile de infitrare lel, trotuare, parca, curt ale caselor etc.), amenajarea de spatii adecvate pentru retentia temporard @ apel, folosirea apei meteorice in gospodarii (apa pentru udat spatil verzi, spailare strézi etc.), Evacuarea apelor meteorice in mediile receptoare trebuie s& se facd cu respectarea prevederilor reglementétilor tehnice in vigoare gi a prevederilor privind amenajarea bazinului hidrografic, 2 Referinte normative Acest standard contine, prin referinte datate sau nedatate, prevederi din alte publicatii, Aceste referinje normative sunt citate acolo unde este necesar in cuprinsul textului, iar publicatiile sunt enumerate mai jos. Pentru referintele datate, modificarile sau revizuirile ulterioare ale oricdreia dintre aceste publicafii se aplicé prezentulul standard numai cand sunt incorporate tn acesta prin amendament sau revizuire. Pentru referinfe nedatate, se aplicd ultima edijie a publicatiel la care se face referire (inclusiv amendamentele). ‘SR EN 752~1:1998, Retele de canalizare In exteriorul cladirlor. Partea 1: Generalitafi $i definiti SR EN 752-2:1998, Rejele de canalizare tn exteriorul cladirlor. Partea 2: Condit de performanta SR EN 752-3:1998 Refele de canalizare in exteriorul cladirilor. Partea 3: Prescriptii generale de proiectare ‘SR EN 752-4:1999, Rejele de canalizare in exteriorul ciaditilor. Partea 4: Dimensionare hidraulica si consderafii referitoare la mediu SR EN 752- 5:1998, Rejele de canalizere in exteriorul cladirilor. Partea 5: Reabllitare ‘SR EN 752- 6:1999, Refele de canalizare in exterlorul cladirilor. Partea 6; Instalatii de pompare ‘SR EN 1085:2000, Epurarea apelor uzate. Vocabular SR EN 1085:2000/AC:2000 SR EN 1343-1:2006, Alimentéri cu apa. Determinarea cantitatlor de ap& potabila pentru localitéti urbane si rurale ‘SR EN 1846 -1:2006, Canalizri exterioare. Prescriptii de proiectare. Determinarea debi uzate de canalizare STAS 3051-91 Sisteme de canalizare. Canale ale refelelor extorioare de canalizare ‘STAS 4068/1-82 Determinarea debitelor si volumelor maxime ale cursurilor de apa STAS 4068/2-87 Probabilitifile anuale ale debitelor si volumelor maxime tn condi speciale de exploatare STAS 4273-83 Constructii hidrotehni normale si . Incadrarea in clase de importants 2Asociatia de Standardizare din Romania, TAHAL ROMANIA SRL, 19/04/2010 ‘SR 1846-2:2007 STAS 9470-73 Hidrotehnica. Ploi maxime. Intensitafi, durate, frecvente SR 10898: 2005 Alimentari cu apa gi canalizari. Terminologie ‘SR 10110:2006 Alimentéri cu apa. Stafli de pompare. Prescriptii generale de proiectare 3 Termeni gi definitii Pentru utilizarea_prezentului standard romAn se aplicé termenii gi definitile din SR EN 752-1, SR EN 752-4, SR EN 1085, SR 1846-1, SR 10898 precum gi urmatoarele: 3.1. autoritate competenta ‘Organise ale ministerelor de resort, comunttati locale reprezentate prin departamentele de utitate publica, agentii de apa judetene, dupa caz in functie de proiectul care se elaboreazd 3.2 bazin de canalizare ‘Suprafaja de pe care apa din precipi de canalizare adiacent (SR 10898) ste colectat gi ajunge in seofiunea de caloul a colectorului 3.3 coeficient de scurgere Raport dintre volumul de apa ajuns in sectiunea de caloul (ploaia efectiva sau stratul scurs) $i volumul ploll cézute pe acelasi bazin de canalizare (ploaia totala sau stratul precipitat) 3.4 curbe IDF (Intensitate - Duraté - Frecventa) Curbe rezultate din prelucrarea statistic a datelor inregistrate pe produse pe bazinul de canelizare respectiv imum 30 ani referitoare la ploile 3.5 frecventa ploi Inversul timpului mediu de revenire 3.6 ploale de calcul Ploaie definité prin intensitate, durata si frecvenfa la care se dimensioneaza refelele de canalizare in sectiunea data (SR 10898) 3.7 ploale efectiva Ploaie echivalenta care produce cantitatea de apa ajunsa Th rejeaua de canalizare (dupa Infitrare In sol $i evaporare) (SR 10898) 3.8 probabilitate de depagire Probabilitate ca o ploaie de aceeasi durata si intensitate s& fie egalaté sau depaisita tn bazinul respectiv 3.9 suprafafa izocron& Suprafata de pe care apa meteorica este transportaté poletic in sectiunea de calcul in acelagi interval de timp 3.10 timp de concentrare , t. Durata in care apa cazutd pe cea mai Indepairtaté suprafata a bazinului de canalizere se scurge in refeaua de canalizare gi ajunge in sectiunea de calcul; durata totalé a ploii de calcul, D, se consider& egalé cu timpul de concentrare f, pentru ultima sectiune de calcul din bazinul de canalizare, pe colectorul analizat 3.11 timp mediu de revenire Duraté Tn care 0 ploaie de intensitate gi duraté dat este egalaté sau depasité pe bazinul de canalizare. 4 Debite de calcul ale apelor meteorice 4.1 Generalitati Pentru protectia localitatilor contra efectului concentrarli apelor meteorice este necesara realizarea unui sistem de canalizare.Asociaa de Standardizare din Romania, TAHAL ROMANIA SRL, 19/04/2010 SR 1846-2:2007 Sistemul inchis de canalizare poate fi realizat in procedeu unitar, separativ sau partial separativ, Dimensionarea sistemului de canalizare se face la debitul de calcul al apelor meteorice conform prezentului standard, 4.2. Condifi de performanta Pentru functionarea refelelor de canalizare trebule respectate conditile de performantaé de bazd conform SR EN 752-2. in rejeaua de canalizare de tip unitar trebuie colectate toate apele meteorice gi apele uzate din localitatea respectiva. In orice varianta de functionare a rejelei de canalizare viteza de transport @ apel trebule sa aiba valoarea de minimum 0,7 m/s. In refeaua de canalizare de tip separativ trebuie colectate numai apele meteorice. In mod special pot fi acceptate gi apele rezultate de la combaterea incendlllor. Refeaua de canalizare trebuie astfel dimensionaté incdt 8& se evite inundajille gi punere: presiune a rejelel ta ploaia de calcul considerat’. fn lipsa unor studii speciale, frecventa pl Inundare poate fi adoptata dupa valorile prezentate in tabelul 1 (a se vedea SR EN 752-4). Pentru localtati cu regim deosebit, péiri de localitate sau zone cu lucrari speciale pot fi adoptate masuri adecvate de protectie, dupa aprobare de catre autoritatea competent’. Evacuarea apelor uzate direct in mediul receptor se poate face atunci cand apa evacuata respect condifile de calitate stabilte prin reglementairile tehnice tn vigoare. Rejeaua de canalizare trobuie astfel proiectaté incAt s& ofere protectie maxima tn limitele impuse, iar avarierea e| 88 nu produc’ pagube mai mari dec&t cele care ar putea fi produse tn absenta ei. Trebuie sa se evite evacuarea apel din reteaua hidrograficd de suprafafa prin rejeaua de canalizare. Debitele de ape meteorice provenite de pe versanii aferenti zonei canalizate se determina, de reguls, pe baza studillor meteorologice si hidrologice. Pentru colectarea apelor mateorice de pe versant} se recomanda prevederea de canale de garda cu rolul de a se reduce, pe de 0 parte, debitele din sistemul de canalizare al folosinjei de apa, iar pe de alt parte, de a se apdira de inundati suprafata folosinjei de apa respective; trebule sd se ia de esemenea masuri de prevenire a antrendrli suspensiilor de orice naturé. Canelele de gerdé se prevad si in aval de perimetrele unitatlor sociale sau economice care se canalizeaz8, cu rol de aparare tmpotriva apelor meteorice care depagesc capacitatea sistemului de canalizare al folosintel de apa, daca terenurlle gi celelalte folosinte de apéi situate in aval au o clasd de importanta mai mare. Debitele de ape meteorice colectate de pe versanti in canalele de garda se evacueazé direct in mediul receptor. Evacuarea acestor ape In reteaua de canalizare a folosinfel de apa este admisa numai tn cazuri speciale, cu justficare tehnico-economic&. Tabelul 1 - Frecvenfe recomandate pentru proiectare (a se vedea SR EN 752-4) ib de Frecvenja previzuti Frecvenfa prevazuté pentru plof* ‘Amplasament pentru Inundare (1 pand lan" ant) (1a *n” ani) 1 la Tan Zone rurale Tpané la 10 ani 7 laZ ani Zone rezidenfale Tpand la 20 ani ‘Orage, zone comerciale: 1 la2ani ~cu control asupra inundatiilor 1 pana la 30 ani 4 a5 ani - fara control asupra inundatilor ie 71a 10 ani ‘Metrou/pasale subterane 7 pana la 50 ant * pentru aceasta frecventa, nu trebule s4 se produca punerea sub presiune a relel 43 Determinarea debitului de ape meteorice 4.3.1 Calculul debitelor pentru bazine de canalizare mici (S < 10 km*) Calculul debitelor pentru bazine de canalizare mici se efectueaza conform 4.3.1.2 relatia 6,Asociatia de Standardizare din Romania, TAHAL ROMANIA SRL, 19/04/2010 ‘SR 1846-2:2007 4.3.1.1 Debitele de ape meteorice se determina, de regulé, admitand ca model o ploaie de calcul uniform distribuita pe intregul bazin de canalizare, cu intensitate constant pe durata de concentrare superficiala gi de curgere prin canal. La determinarea debitelor de ape meteorice trebuie s& se {ind seama de: - clasa de important’ a folosintei de apa pentru care se realizeazé refeaua de canalizare, determinaté conform STAS 4273; - regimul procipitetilor, relieful gi conditile de scurgere, permeebilitatea solului, - necesitatea de aparare, in parte sau in totalitate, a zonel canalizate impotriva inundatitor in cazul unor ploi mai mari decat ploaia de calcul pentru care stabilirea solufilor are loc pe baz de justficéri tehnico-economice. 4.3.4.2 Debitul maxim Qnocpx produs de ploaia de caloul cu probabilitatea de depagire p% se calculeaz’ cu retatia: Qnacon = S°D-iny, (U8) 6 In care: S__ este suprafafa bazinului de canalizare de pe care se colecteaza apa care trece prin seclunea de celoul, in ha; este intensitatea medie a ploll cu probabilitatsa de depagire p% (notata prin i in STAS 9470 gi ‘exprimata In /s.ha); valoarea se adopt din curbele IDF conform STAS 9470, functie de frecventa ploii de calcul si timpul de concentrare; i,,, se mai poate determina conform reglementarilor tehnice in vigoare (a se vedea bibliografia:"Instructiuni pentru caloulul debitelor maxime th bazine mic"). m este coeficientul de reducere a debitulul, datorat efectulul de acumulare a apei meteorice in reteaua de canalizare intre momentul inceperii ploii gi momentul in care se realizeaza debitul maxim in sectiunea de calcul; debitul ajunge la valoarea maxima dupa umplerea colectoarelor gi stabilirea unui regim permanent de curgere pana in seciiunea de calcul, adimensional; pot fi adoptate valorile urmatoare: m= 0.8 la timp de ploaie < 40 min; m= 0.9 la timp de ploaie > 40 min; m= 1.0 in cazurijustificate. m se poate determina gi tn cursul unui proces de calibrare cu un model hidraulic. ® este coeficientul mediu de scurgere, adimensional. Daca se fine seama de neomogenitatea condiilor de infitratie pe baz! se calculeaza ca o valoare medie ponderata: yo,-s, v7 S, coaficientul de scurgere D o in care: S; este 0 suprafata omogena a bazinului de canalizare, in ha; ®, este cooficientul de scurgere aferent suprafetel S;,adimensional. Valorile specifice ale coeficientului de scurgere sunt prezentate in tabelul 2.SOCaiNa Ce Standardizare din Romania, TAHAL ROMANIA SRL, 19/04/2040 SR 1846-2:2007 Tabelul 2 - Valorl specifice pentru coeficientul de scurgere Wr. Coeficientul de Ce Natura suprafefel ‘scurgere @ 1 __|lnvetitori metalice gi de ardezie 0,95 2 _[Invelitori de sticla,jigls gi carton astaltat 0,90 3 _ |Terase asfattate 0,85 ... 0,90 4 _|Pavaje din asfalt gi din beton 0,85 ... 0,90 IPavaje din piatré gi alle materiale, cu rosturi umplute 5 errmeto 0,70 ... 0,80 6 _|Pavaje din piatré cu rosturi umplute cu nisip 0,55 ... 0,60 [Drumuri din piatré sparta (macadam): 7 + Inzone cu pante mici (s 1%); 0,25... 0,35 +_fn zone cu pante mari (> 1 %). 0,40 ... 0,50 |Drumuri tmpietruite: 8 + In zone cu pante mici (s 1%); 0,16 ...0,20 ¢__Inzone cu pante mari (> 1%). 0,26 ...0,30 |Terenuri de sport, gradini 9 ‘* inzone cu pante mici (s 1%); 0,08 ...0,10 + _inzone cu pante mari (> 1 %). 0,10 0,15 10 _|Incinte gi curfi nepavate, netnierbate 0,05 ...0,20 41 [Terenuri agricole (cultivate) 0,10 ...0,15 IParcuri i suprafefe impadurite: 2 ‘* In zone cu pante mici (s 1%); 0,01 ...0,05 In zone cu pante mari (> 1%). 0,05 ...0,10 La ploi de intensitate ridicaté sau duraté mare valoarea coeficientului de scurgere este variabild in timp; la Inceputul ploil, cand solul este uscat, coeficientul de scurgere @ are valor! mici, o cantitate important’ de ap8 se infiteaz& in sol, sau daca temperatura este ridicat’ se evapor’; pe masurd ce ploaia continua, coeficientul de scurgere © creste datorité saturaril solului. La ploi cu intensitate redusé, toaté apa se poate infitra in sol sau evapora. Valoarea lua in calcul roprezint& 0 valoare medie pe durata ploii cu ajutorul céreia se determina debitul maxim in sactiune. Frecvenfa ploii de calcul f se stabileste in functie de clasa de importani& prezentata in tabelul 1 din STAS 4273. Pentru bazine de canalizare cu obiective importante frecventa ploii de calcul se poate stabili pe baza unor calcule tehnico-economice in care sunt luate in considerare: * valoarea pagubelor produse pentru ploaia data; * costul lucréillor de canalizere prin care pot fi diminuate pagubele pand la o limita data, Daca tn bazinul de canalizare sunt obiective importante care cer masurl sporite de protectie pot fi adoptate valori diferite pentru freovente pe sub-bazine. Se consider necesar ca pentru toate localitatile importante (sau a unor sectoare din acestea), cu peste 100 000 locuitori, s& se efectueze in prealabil un studiu tehnico-economic prin care s& se stabileasca frecventa ploii de calcul in functie de valoarea economicd, culturala sau istoricd a zonei protejate gi de riscul asumat (a se vedea nota 1). Valoarea objinuta trebuie aprobata de catre autoritatea competentd. Durata ploli de calcul pentru prima sectiune se obtine cu relatia: [min] (8) jar pentru sectiunile urmatoare cu relatia:Asociatia de Standardizare din Romania, TAHAL ROMANIA SRL, 19/04/2010 SR 1846-2:2007 +e [min] 1} Yor in care: Ly este lungimea tronsonulul de la prima gura de scurgere la prima secfiune de calcul, in metri; L; este lungimea tronsonului dintre sectiunea de calcul / si sectiunea precedenta, in metri; Ve este viteza apreciaté de curgere a apel in canal, in m/s; eg este timpul de concentrare superficial, in minute. \Valoarea timpului de concentrare superficiald, f,, poate fi adoptata astfel: (1... 3) min pentru zonele cu pante mai mari de 5 %; (3 ... 5) min pentru zonele de deal, cu pante medi (1... 5) %; (5 ... 12) min pentru zonele de ges, cu panta medie mai mica de 1%, Prin amenajéri adecvate se urmareste cresterea timpului de concentrare superficial in vederea reducerii debitului maxim, Durata minima a ploii de calcul nu poate fi mai mic’ decat valorile urmatoare: 5 min in zone de munte, cu pante mai mari de § %; 410 min in zone de deal, cu pante de (1... 5) %; 15 min in zone de ges, cu panta medie mai mica de 1 %. NOTA 1 - In cazul in caro nu exist& date disponibile pentru evaluarea pagubelor,frecventa ploli de calcul trebuie stabilts crescand importanta folosinfol de apa cu una pans la doua clase. NOTA 2 = In cazul intersectist a dowd colectoare pentru seciiunile aval trebule luat In considerare timpul de concentrare cu valoare mai mare. NOTA 3 - Daca intr-0 secfiune din aval valoaroa dobitului este mai mic& decat valoarea din secjiunea amont, valoarea din amonte este cea care dimensioneaza tronsonui de canalizare. In cazul tn care sectiunea din eval este amplasaté dupa un bazin de retentie, deversor de ape meteorice etc, dimonsionarea trebuie facut fard a se fine seama de aceasta provedere. NOTA 4 - Valoarea Vp trebuie s& fie > 0.7 m/s; pentru un calcul intial se apreciaza valoarea Vy $i se calculeaz debitul. Se dimensioneaza colectorul sl se verifcd viteza de curgere. Daca Intre valoarea apréciata gl valoarea rezullaté diferenfa este mai mare de 20 % se stabileste o nou valoere a vitezel, egala cu valoarea rezultata si 6 reface calcul NOTA 5 - Gradul de umplere in sectiune trebule s8 fle apropiat de 1.0. NOTA 6 - In lungul colectorulul diametrul ronsonulul aval trebule s& fie egal sau mal mare decét ciametrul tronsonului din amonte. 4.3.2 Calculul debitelor pentru bazine de canalizare cu suprafote cuprinse intre (10 ... 50) km? Pentru aceste bazine sunt necesare date mai complete. Astfel in locut debitulul maxim trebule cunoscut hidrograful undel de vilturé, Hidrograful se determind pe baza ploll de calcul a carel distributie temporala este cunoscuta (a se vedea anexa A). Daca se admite c& intensitatea infitratiel este constanté tn timp, relaija de calcul pentru debitul din ‘seofiunea curenta, la momentul k este: k Q, =16,7-0- YS, [ms], (10) A tn care: 16,7 este un coeficient de transformare a intensitafi din mmimnin tn m’/m?s gi a suprafetei din km?, in mm k este momentul curent; J este indicele care desemneaza momentele anterioare momentul ieESL CRANES CM Romania, TANAL ROMANIA SRL, 19/04/2010 ‘SR 1846-2:2007 S, este suprafata izocrona ja bazinului de canalizare [km’; este delimitata de izocronele j-1 $i j; timpul necesar precipitate! c&zute pe izocrona j s8 ajungé tn seciiunea de calcul este egal cu J intervale At de discretizare a timpulul; i, este intensitatea medie a ploli de calcul la pasul j, cuprins intre momentele / gi j-f, in mnv/min; ® este coeficientul mediu de scurgere in bazin, adimensional Daca se tine seama de variatia in timp a intensitafl infitratet pe suprafetele permeabile, relatia de ccaloul pentru debitul din sectiunea curenta, la momentul k este: 2 on 2167 E50 (i =u,) [mis] (107 ‘in care: u, =u, + (uy -u, be 1107] incere: 1, _ este intensitatea infitratiel la momentul £, ,in ma/min; u, este intensitatea stabilizat’ a infitratiel, in mm/min; ty este intensitatea maxima a infitratiel, In mm/min; 'Y este parametrul infiltratiel, tn min’ Parametti u., uy si 7 se determina cu infitrometrul sau se apeleazé la un institut cu competent In domeniu. Efectul de atenvare datorita propagarii pe sectorul cuprins intre doua secu as cu pas cu 0 relatie liniara de tipul: = AQ, + BD.) +044. au) uccesive se calculeaz& tn care: %.%1 Sunt debitele care pleaca din sectiunea de catcul la momentul k, respectiv k-1, in m°ls; 1 1 Sunt debitele care intra tn tronsonul de calcul in care se face acumularea la momentul k, respectiv k-1, in m‘/s, In refelele existente paramatrii a, b, ¢ se determin prin calare (calibrare) pe baza debitelor mAsurate; pentru refele noi pot fi admise valorile: a= 0,3; b= 0.3; c= 0,4. 4.3.3 Calculut dobitelor pentru bazine urbane cu suprafefe marl (S > do 50 km?) ‘In cazul unor localitafi importante (sute de mii de locuitori), calculul debitelor se face pe bazinele colectoarelor componente ale cror suprafefe trebuie sa fie de maximum 50 km* Valorile debitelor de pe sub-bazine de canalizare constituie intréri in modelul topologic al retelal de canalizare. In fiecare nod se compun hidrografele afluente calculate anterior. In acest model de calcul, debitele din fiecare sub-bazin se determina pe baza unor valori diferite pentru coeficientul de scurgere, infitratie, frecvente ale ploli,distributie temporala etc. Compunerea gi propagarea hidrografelor conduce la determinarea debitelor pe tronsoanele aval ale refelei de canalizere, Rezolvarea acestor cazuri presupune un studiu detaliat al plollor, elaborat de o institutie specializata, utlizarea unui soft specializat de hidrologle urbana gi un plan de urbanism coerent si definitiv. In situatia modelarii hidrografului de calcul trebuie analizate gi solutii pentru reducerea debitului evacuat prin: ‘+ sporirea capacitatit de inflltrare in bazin; ‘+ cresterea duratel de concentrare superficialé prin amenajarea specificé a suprafefei; 8Asociatia de Standardizare din Romania, TAHAL ROMANIA SRL, 19/04/2010 SR 1846-2:2007 + realizarea de bazine de retenfie integrate ecologic $i peisagistic in noua amenajare: urban’; marimea acestor bazine de retentie trebuie s& constitule obiectul unui studiu de specialitate; * acumularea apei in vederea folosirll la spalat gi stropit strazile, udarea spatilior verzi, realizarea de luciurl de apa in zona urbanizata; alegerea solutiel se justifica prin calcul comparativ intre reducerea debitului evacuat $i cosiul lucrdrilor de protectie pe mediul receptor. 43.4 Calculul debitelor in secfiunile refetel de canalizare 4.3.4.1 Debite de calcul pentru refele de canalizare in sistem separativ Pentru re(elele de canalizare de tip separativ, colectoarele se dimensioneaza la debitul de calcul al apelor meteorice. Nu trebuie luata tn considerare nici o categorie de ape uzate, cu exceptia celor care provin din stingerea incendillor, 4.3.4.2 Debite de calcul pentru refele de canalizare in sistem unitar Pentru retelele de canalizare de tip unitar, debitul de calcul este cel al apelor meteorice majorat cu debitul de ape uzate: Quoi = Qy + Qyr 12} Debitul apelor uzate Q, se calculeaz’ conform SR 1846 -1; debitul Q,., produs de apele meteorice se calouleaz’ conform 4.3.1 sau 4.3.2. Pentru colectoarele care functioneza in sistem unitar, sectiunea de colector trebuie verificata pe timp uscat atat la debitul maxim de ape uzate cat si la debitul minim de ape uzate (conform SR 1846-1 ambele cazurl trebule realizata o valoare minima a vitezel de (0.6 ... 0.7) m/s. 4.3.4.3 Debite de calcul pentru refele de canalizare in sistem partial separativ Debitul se calculeaza pe colectoarele de canalizare tn sistem unitar conform 4.3.4.2, iar pentru cel in sistem separativ conform 4.3.4.1. 4.3.5 Calculul debitelor de ape din surse do suprafafi Nu se recomanda transportul unei parti din debitul apelor de suprafata pe tronsoane din refeaua de canalizare. In cazurile tn care totusi colectarea apelor din surse de suprafafé in refeaua de canalizare a folosinfei de apa nu poate fi evitat’, Ia dimensionarea hidraulicé a elementelor sistemulul de canalizare so iau in considerare debitele maxime de calcul ale apelor de suprafata, cu probabiliatile stabilite conform clasei de important a folosinfel de apa gi nu debitele de apa meteorica stabilite conform 4.3.1.1 Debitul apelor de suprafata se calculeaza conform metodologiel prezentata th reglementairile tehnice ‘in vigoare (a se vedea bibliografia: ,instructiuni pentru calculul scurgerli maxime tn bazine mict” In cazul folosinfelor de ap& de mic& importan{a sau atunci cénd tn aval nu existé pericolul unor pagube Insemnate, determinarea debitelor se poate face gi conform 4.3.1.1. 4.4 Bazine de retentie Solujia cu bazine de retentie in refeaua de canalizare se adopt cand: ‘© debitul de evacuat, in zona cu ploaie de varf, depaseste capacitatea de transport a retelel de canalizere sau a mediului receptor. Se reduce pericolul de inundare prin relinerea ‘temporara a unui volum de apa si evacuarea pe o duraté mai mare de timp; + concentratia de poluanti in apa depgeste limita admisd. Retinerea poluantilor se face prin sedimentare sau dilujie.In cazuri speciale, apa meteorica din primele minute ale ploii sau 2 ploilor cu intensitate sau duraté mic8, poate fi rofinutd integral gi trimisd la statia de epurare. Dimensionarea bazinelor de retente se face conform prevederilor din anexa B.‘Asociatia de Standardizare din Romania, TAHAL ROMANIA SRL, 19/04/2010 SR 1846-2:2007 5 Calitatea apei meteorice evacuate 5.1 Goneralltai Localitatea trebuie gospodarit& astfel incat apele meteorice evacuate s& nu confina substante Periculoase (toxice, patogene, etc.) existente in bazinul de canalizare. Colectarea acestor substante trebuie fécuta cu mijloace specifice (mecanice sau mecano-chimice). Tn mod special se va insista pe colectarea cu mijloace speoifice la locul de producers. Cand totusi calitatea apei meteorice de pe suprafetele poluate depageste valorea limitelor de ‘inc&reare cu poluanti prevazute in reglementarile tehnice in vigoare, apele trebuie epurate total sau partial. In cazul unor ploi miei, intreaga cantitate de apa poate fi epurata. Epurarea parilali consta in epurarea primel parti, de regula mai poluaté, a apei colectate. Aceasta presupune realizarea de bazine de retenjie. Epurarea apei meteorice se poate face separat sau in comun cu alte ape uzate. Refinerea apei meteorice gi a poluantiior biodegradablli la locul de provenientai trebi de baza in alctuirea sistemului de canalizare. 88 fie strategia 5.2 Evacuarea apel meteorice in refeaua de canalizare Evacuarea apei meteorice tn refeaua de canalizare se face numal prin guri de scurgere sau prin sisteme speciale prevazute cu gratare dese; apa acumulata in bazinele de reteniie sau provenind de la Instalafile de preepurare poate intra in reteaua de canalizare respectand aceeasi prevedere, Gurile de scurgere trebuie sai fie cu depozit gi sifon la refelele de canalizare in sistem uniter, respectiv cu depozit la refelele amplasate pe suprafele care pot produce suspensil, La refelele de canalizare in sistem separativ gura de scurgere poate fi fara sifon gi fara depozit. 5.3. Evacuarea apei meteorice in mediul receptor 5.3.1. Refele de canalizare in sistem separativ ‘Apa meteoric ajunsa in refeaua de canalizare trebuie evacuaté In mediul receptor prin guri de varsare , c&t mai repede posibil atunci c&nd nu sunt probleme legate de calitate, Numarul si pozitia gurilor de varsare trebuie stabilite printr-o analiza economica, Gura de varsare trebuie sé fie stabila constructiy, find astfel alodtuité incat sd se asigure un amestec rapid si complet cu apa mediului receptor, lar fluxul de apa sosit lateral in albie s& nu provoace ‘erodarea malulul opus in ipoteza unor debite extreme pe ru (maxime/minime). 5.3.2 Refele de canalizare in sistem unitar Evacuarea apelor de canalizare se face in mediul receptor, in varianta cea mai convenabilé din punct de vedere tehnic si economic. Se poate evacua un debit de apa uzata ~ diluaté cu apa meteoricd — pana la limite la care calitatea apei evacuate nu depageste prevederilo din reglementairile tehnice in vigoare. 8.3.3 Refele de canalizare in sistom parfial separativ Evacuarea apelor meteorice se face conform prevederllor de la 6.3.1 pentru colectoarele care funcfioneaz& in sistem separativ si conform prevederilor de la 5.3.2 pentru colectoarele care functioneaza in sistem unitar. 5.4 Pomparea apelor meteorice Functie de rezultatul analizel aménunjite a conditilor de evacuare (debit si nivel de apa in mediut receptor) apa poate fi evacuata prin curgere cu nivel liber sau prin pompare. Ori de cate ori este posibil, trebuie adoptaté solufia f@ré pompare. La proiectarea stafilor de pompare trebuie sa se respecte prevederile din SR EN 752-6. Statiile de pompare trebuie amplasate in zone neinundabile $i trebuie s& aibé acces neinundabil. 10Asociatia de Standardizare din Romania, TAHAL ROMANIA SRL, 19/04/2010 SR 1846-2:2007 Echiparea cu pompe si alimentarea cu energie trebule facuté astfel Incét siguranfa in functionare sa fie maxima. In cazul in care alimentarea cu energie nu este suficient de sigurd trebuie prevazute surse de rezervi (generatoare de energie electrica sau motopompe). In cazuri speciale, cAnd consecintele inundarii zonelor urbane sunt mari, trebule adoptate gi solufii de pompare suplimentaré cu motopompe fixe sau mobil Freoventa ploii la care se asigur& aceste mijioace se adopt de autoritatea competenta pe baza unor studii prin care se evalueazé costurile gi pagubele pentru fiecare varianta. 11‘Asociatia de Standardizare din Romania, TAHAL ROMANIA SRL, 19/04/2010 ‘SR 1846-2:2007 Anexa A (informativa) Metode de determinare a ploii de calcul A.A Generalitati Dimensionarea lucrétilor de colectare si evacuare a apelor meteorice din localitajle urbane impune Ccunoasterea ,ploli de calcul’. Pioaia de calcul are durata egalé cu timpul de concentrare si intensitatea medie corespunzatoare unei probabilitat| de depasire (frecventa) date. Aceasta ploaie are o distributie tn timp stabllités pe baza de ipoteze de calcul si genereazé un debit maxim tn sectiune. Valorile specifice ale unei ploi de calcul se referd at&t la intensitatea medio a ploli de calcul (stratul de ap si durata) ct si la distribufia temporal. Distributia temporal are efect direct asupra valorilor debitelor de varf ale hidrografului de viitura. Intruct procedura statisticA de esantionare a ploilor se aplicd la valorile individuale maxime anuale, probabilitatea de depagire se poate utiliza pentru calculul timpului mediu, exprimat In ani, de egalare ‘sau depagire a unei valori date. Valoarea inversé a timpulul de revenire reprezinta frecventa medie de producere sau depagire a valor de calcul a intensitatii medi a ploli. Relafia tntre freoventa ploii gi probabilitatea de depasire este prezentata In tabelul A.1. Tabelul A.1- Relafia intro frecventa ploll s1 probabilitatea de depagire Perloada mediie de revenire sau dedepasire, | 1 2 8 0 20 80 100 wn" ant Frecventa ploi (lan ani) an | 12 | 10 | 120 | 460 | 100 Probabilitatea de depasire - 50 20 10 5 2 1 % A.14.1 Utilizarea curbelor IDF pentru determinarea intensitafii medii pe bazine urbane cu suprafefe mici (S<10 km’) Tn bazine mici, sub 10 km’, intensitatea medie a ploli de calcul / se poate determina pentru o durata ‘egal cu timpul de concentrars. Se presupune cd tot bazinul participa la formarea debitului maxim tn secfiunea de calcul. Acest concept se bazeazé pe utilizarea curbelor IDF. Curbele IDF pot fi determinate conform STAS 9470, folosind frecventele standard de 1/1, 1/2, 1/5, 1/100, pentru durate de ploale de (5...1440) min. Localitatea trebuie incusa in una dintre ox 19 reglunt de pe suprafaja {aril tn care se presupune c& ploaia este identic’. A4.2 Utilizarea analizel spafio - temporale a ploilor maxime anuale pentru determinarea ‘stratulul mediu de precipitafil pentru bazine urbane cu suprafofe mari (S> 10 km’) Ca principiu, se utlizeaza valorile prelucrate statistic de la statia meteorologicd cea mal apropiatéi de localitatea respectiva. Valoarea stratulul mediu precipitat se poate estima gi cu metodologia prezentata tn continuare, Se pleacd de la analiza spatio - temporala a plollor maxime anuale cu durata de 24 h; plolle maxime zilnice se adopt conform zonarii din figura A.1, cu ajutorul valorilor prezentete tn tabelul A.2. Pentru fiecare zoné, utiizand datele din tabelul A.2 se determina inaitimea ploii cu durata de 24h. Pentru valori curente ale suprafetei S se poate recurge la interpolate liniara. Pentru a obfine ploaia curenté pentru alte durate D (cuprinse tntre 5 min gi 72 h) se utiizeazé relatia: iy = Figs Ay In care: hy este ploaia de durata D , in mm; Jn, este ploaia ziinica, in mm; este un parametru de trecere de la ploaia de 24 h la ploia de durata D. 12‘SR 1846-2:2007 Figura A.1 -Zonarea precipitatiilor cu durata de 24h 13, 0107/v0/6+ “14S VINVIWOU TVHVL ‘elueWo WIp oxez}pepUEIg op BHEIDOSYPerea Re SlanCarmizare Cin Romama, [ANAL RUMANIA SRL, 19/04/2010 SR 1846-2:2007 Tabelul A.2- Valori ale precipitafifior cu durata de 24 h (mrm/zl) cu diferite probabilitati de depgire pentru zonarea din figura A.A 14 Frecventa ploll Zona | Suerte (1 lan" ani) 10 1no 70 36.3 752 622 B28 20 94.5 73.9 61.1 52.0 30. 93.2 73.0 60.4 51.5 40 92.2 72.3 59.8 51.4 50 91.3 74.7 59.3 ‘60.7 1 60 90.6 712 58.9 50.4 70 20.0 70.7 58.6 50.2 80 89.5 70.3 58.3 49.9 ‘90 89.0 70.0 58.0 49.7 700 88.6 69.7 87.8 49.5 150 86.9 68.5 56.8 48.8 200, 85.6 67.6 56.1 48.3 10 124.4 96.4 82.6 65.8 20 121.7 94.3 81.0 64.6 30. 119.7 92.8 79.8 63.7 40 718.2 91.6 78.9 63.0. 30 116.9) ‘90.7 78.1 62.4 2 60 115.8) 89.9 775. 61.9 70 114.9 89.2 76.9 61.5 80. 174.1 88.5 76.4 61.1 ‘90. 113.4 88.0 76.0. 60.8 100 112.7 87.5 756. 60.5 150 110.2, 85.6. 74.1 59.4 200, 708.3, 84.1 72.9 58.5 40 146.2. 7160.1 87.0 69.8 20 143.0 103.8, 85.2 68.6 30 140.7. 102.2 84.0 67.7 40 138.9 100.9) 83.0 67.0 50. 137.5, 99.9 82.2 66.4 3 60. 136.2, 99.0 81.5 65.9 70 195.2 98.3 81.0 65.5 80 134.2 97.6 20.5 65.1 90 133.4 97.0 80.0 64.8 100 132.6, 96.5 79.6 64.5 150 129.7 94.3 78.0 63.3 200 127.5 92.8 76.8 62.5 10 169.1 121.1 100.6, 81.3 20 164.6 117.8 98.0 79.6 30. 161.5 115.6 98.3 78.4 40 159.3, 113.9 95.0 77 50 157.4 412.6 ‘94.0 76.9 7 60 155.9 1114 93.2 76.3 70 154.6 110.5 92.4 75.8 80 153.4 109.6) 918 75.3 90 152.4 108.9 912 74.9 100 1515, 108.2. 90.7 746 160 147.8 105.6 88.7 73.2 200 145.3 103.7 7.2 72.2 oontinusy"Asociatia de Standardizare din Romania, TAHAL ROMANIA SRL, 19/04/2010 ‘SR 1846-2:2007 Tabelul A.2- Valori ale precipitatiilor cu durata de 24 h (mm/zi) cu diferite probabilitafi de depagire pentru zonarea din figura A.1 “(sfarsit)" Freovenfa ploll Zona | Sarees (11a n? ant) ano 10 70. 1255, 957 78.6 63.2 20 122.8 93.8 78.2 62.2 30 121.0 92.4 722 615 40 119.5 91.3 76.4 60.9 50. 118.3 90.4 76.8 60.4 6 60. 117.3 89.7 75.2 60.0 70 116.5 0.1 74.8 ‘59.7 80. 115.7 88.5 74.4 50.4 90. 115.0, 88.0 74.0 5.1 100 114.4 87.5 73.7 58.9 150 111.9 85.7 72.4 57.9 200 110.2 84.5 714 87.3 Valoarea parametrului k se determina din tabelul A pe baza zonarii din figura A.2. Tabelul A.3 - Valorile parametrutut k Zona | § | 10 | 18 | 30 | oo | 2h [3m [ 6m | azn [ zen [ 45m [ 72h A__[0.20|0.30| 0.36 [0.48 | 0.58| 0.67 | 0.71 | 0.78 | 088 [1.00 | 1.13 | 123 B_ [021 [029/036 | 045/053] 0.60 | 0.64 | 0.73 | 0.85 | 1.00 | 1.15 | 1.25 ¢_ [0.15 [023/029 | 0.38] 0.46 | 0.55 | 0.59 | 0.70 | 0.84 | 1.00 [1.15 | 1.26 D_|0.15 [0.22 | 0.29 | 0.37 | 0.45 | 0.52 | 0.66 | 0.68 | 0.82 {1.00 [1.18 | 1.28 E | 018 | 027/034 | 045[0.55| 0.64 | 0.70 | 079 | 089 | 1.00 | 1.13 | 1.23 F_|020 [029/034 |o47[o56| 0.65 | 0.70 | 079 | 069 | 1.00 | 1.13 | 1.23 1.3 Hietograme alo ploii de calcul Chiar gi th cazul tn care condifile de aplicare a metodei rationale sunt indeplinite, adoptarea ipotezei unei ploi cu distributie uniforma in timp conduce la subevaluares debitelor maxime. Cunoasterea distributiei in timp a intensitatii ploii este obiectiv necesard. ‘1.3.1 Distributia ploii de calcul Ipoteza de baza a hietogramei compuse este aceea cA intensitatea obfinuté din curbele IDF pentru durata D, constituie, de fapt, rezultatul medierii unor intensitafi variabile definite pe intervale de timp At < D; sirul acestor valori constituie hietograma ploii de calcul. Pagii de calcul pentru obtinerea hietogramei sunt urmaterl: (1) Se determina durata totala a ploii, egalé cu timpul de concentrare pentru bazinul de canalizare respectiv; se noteazé durata maxima a ploli D; (2) Pentru o probabiltate de depasire prevézuté si pentru durata ploii de calcul, se determina intensitatea medie a plo din curbele IDF sau din inregistraile pluviografice prelucrate statistic; (8) Durata ploii de calcul D se imparte in intervale discrete de timp (t= 0, f= At, t= tr+At t= GrtAt < D); pentru fiecare valoare de timp se determina din curbele IDF valoarea intensitati ploil jy, in mmimin; frecventa ploli se pastreazé acesagi pentru toate intervalele; (4) Se calouleaza pentru flecare interval de timp stratul cumulat de ploaie pana in momentul t, cu relatia: In 15 (mm) « (A2]‘SR 1846-2:2007 Figura A.2—Zonarea pentru parametrul k 6 OLOZIVOIL “TUS VINVAOY TVA ‘eIMeWOY uIP o1ezIprepUERS op ENEIDOSYAsociatia de Standardizare din Romania, TAHAL ROMANIA SRL, 19/04/2010 SR 1846-2:2007 (6) Stratul de ploaie pentru fiecare interval de timp At se determina ca diferente intre coud valori succesive ale stratelor cumulate; Ms r, [mm] (A3] (6) Intensitatea medie a ploll pe fiecare din intervalele At; = fest, rezulta din relatia: ty = Py 1A [em] a4 Cu reprezentarea intensitaflor i, ,,, rezult& un grafic similar celui prezentat in figura A.3. | Curba IDF pentru perioada de reverire T D Figura A.3 - Modul de constituire al distributiei ploii in timp (7) Se rearanjeaza graficul astfel Incat valoarea maxima sé fie la mijlocul girului de valori; celelalte valori ale intensititii se figureaza, alternativ de o parte si de alta, in ordine descrecatoare (a se vedea figura A.4). 1 (mminin) Figura A.4 - Hietograma finala a ploii de calcul 17a ‘SR 1846-2:2007 A1.3.2 Metoda déflvatel stratului cumulativ adimensional mediu (metoda curbel integrale) Daca se dispune de masurari pluviometrice asupra a cel putin 20 ploi maxime se poate aplica metoda curbel integrale pentru-calculul distribujlel temporale a ploii de calcul. = * Intrucét curbele integrale se exprima adimensional, ele se pot folosi pentru orice valoare a stratulul precipitat pe o duraté data. Pasli de caloul sunt urmatorii: «se aleg ploile importante masurate la stafia meteo din zon; ploile au caracteristici apropiate in ce priveste durata gi cantitatea totala de apa; + 80 alege un interval de timp At si se exprima valoarea lui procentual fata de durata total aploli; i * pentru fiecare plosie (k) pluviograma f(t) se exprima procentual fata de stratul total de apa cézuid; ; * se calculaazé media procentuala f(t) a pluviogramelor considerate fit) pentru fiecere moment f, conform relate: [mm] [AS] In care: neste numarul ploilor considerate, + pentru ca frecventa debitului maxim tn refeaua de canalizere s& fie aproximativ egalé cu frecventa ploii de calcul adoptatii la proiectare, este de dorit s& se determine structura medie a aversei; pentru ata D a ploii de calcul (egalé cu timpul de concentrare al bazinului) stratul acestei ploi se obtine cu relatia: a) [mm] (Aas] stratul total h este multiplicat apoi cu valoarea obtinuta din relatia [5] obtinandu-se astfel distributia medie a pluviogramel; distributia intensit8tilor ploil de calcul pe fiecare din intervalele de timp succesive At rezulta din derivarea pluviogramei medit; + daca se doreste alté distributie, diferité de cea medie, pentru a se objine un hidrograt de debite mai dezavantajos din punct de vedere al inundabilitti zonelor urbane, se poate construi o familie de pluviograme adimensionale, cdrora li se atribuie 0 anumita probabllitate; pentru aceasta, Ia fiecare interval de timp se calculeaza valoarea medie si abaterea medie patraticd a pluviogramelor pentru toate ploile Iuate in considerare; pentru fiecare interval de timp se adopta o distributie normala cu parametrii mediel si abateri medii patratice stabilite anterior; pe baza acestora se calculeaza cuantilele de probabilitate standard (10 %, 20 %, 50 %, 80 %, 80 %); ‘Obtinerea mai multor distributil temporale este importanté gi pentru determinarea volumului bazinului de retenfio. 18Asociatia de Standardizare din Romania, TAHAL ROMANIA SRL, 19/04/2010 SR 1846-2:2007 Anexa B (informativa) Determinarea volumelor bazinelor de retentie B.1 Determinarea volumelor bazinelor de retentie pentru bazine de canalizare urbane cu suprafefe mici (S < 10 km?) Marimea bazinului de retentie se ob{ine functie de durata ploli si scopul pontru care se prevede bazinul. Bazinul de retentio se amplaseaza gi so echipeaz astfel Inc&t s8 posta fi pastrat in condifi sanitare adecvate prin milloace specifice de curatare. Bazinul de retentie trebule protejat contra inghetului. B.1.1 Bazin de retenfie pentru apele poluate Volumul bazinului de retentie (a se vedea figura B.1) se determina din conditia de timp de refinere si functia de hidrograful ploli de caloul (f= t.). (8.1) In care: Ver este volumul bazinului de retentie, tn m*; ta este timpul de retentie; se recomanda minim 20 min; f este timpul de concentrare (durata ploil de calcul) tn sectiune, tn minute; Qnox este debitul maxim al ploli de cafoul in secfiune, tn Vs; ky este cooficientul de transformare a unitatiior de masura; are valorea 0,08. Legarea bazinului de retentie la refeaua de canalizare se face functie de pozitia relativa si de modul de dotare cu echipamentele de manevrare in exploatare in vederea asigurarii umpleri, a goliril controlate si a curafirii acestula. Q tR te 2te Ste Figura B.1 - Schema de calcul pentru bazinul de retenfie a apei poluate 19ee ee TN EU ‘SR 1846-2:2007 B.1.2 Bazin de retentie pentru reducerea varfului de debit cénd durata ploii este egala cu timpul de concentrare (f, = te) Bazinul de retenfie se prevade pentru evitarea punerii sub presiune a refelel de canalizare, pentru evitarea inundaril strézilor sau pentru controlul debitului evacuat in mediul receptor. Situafia real de refinere a volumelor de apa in sistemul de canalizare este prevazuti in figura B.2a. Q Volum acumulat in reteaua de canalizare Figura B.2a - Situafia reala a refinerli volumelor de apa in sistemul de canalizare ‘Schema de calcul pentru determinarea volumulul bazinulul de retentie c&nd 7, = ¢, este prezentata In figura B.2b. Q Volum de apa refinuta ih bazin Hidrograf modificat Figura B.2b - Schema de calcul pentru determinarea volumulul bazinului de retentle cfnd f, = t, 20SR 1846-2:2007 Volumul bazinului de retenfie rezulta din relatia: 1 , 13 a to ‘in care: * dmx este debitul maxim care poate fi evacuat féré aparitia apei pe strada sau debitul maxim suportat de mediu receptor, in m°is; Tr este durata totala a hidrografulul de debit, in secunde; @ este raportul adimensional supraunitar dintre durata ramurli descendente si durata ramurii ascendente a hidrografului debitulul In sectiunea de calcul; valori uzuale: 1...3. B.1.3 Bazine de ratenfie cu efect combinat Bazinul de retentie a ape meteorice poluate sau rezultate din topirea zApezii gi reducerea debitulu maxim evacuat in aval, rezulté din combinarea solutiitor prezentate la B.1.1 si B.1.2. Solufia constructiva trebuie $8 alb& dotarea necesara pentru realizarea corecta a calor doua functionali. B.1.4 Bazine de retenfie cand durata ploil este mai mare ca timpul de concentrare (f, > t,) De reguld este cazul cel mai frecvent in reteaua de canalizare a bazinelor de canalizare de dimensiu mic Q Volum retinut in reteaua de canalizare Qrrax Hidrograf real ‘Asociatia de Standardizare din Romania, TAHAL ROMANIA SRL, 19/04/2010 Figura B.3a - Hidrograful real al ploii in bazinul de canalizare Pentru calcul se considera c& volumul de apa acumulat de refeaua de canalizare este nul, cea ce : reprezinta un grad de siguranté suplimentar. fe Volumul V; se calculeaza cu relatia: Wav av", qm’) [8.3] i reprezinta volumul bazinulul, calculat conform retafiel [B.2]. Volumul Vz se calculeaza cu relafia: Vy = by ~t.MQnax ~ Yous) (*) B44} 21ESSIEN OS OME War izare Cin Komania, VAMAL ROMANIA SRL, 19/04/2010 ‘SR 1846-2:2007 Figura B.3b - Schema de calcul pentru determinarea volumulul bezinului de retentie cand (> 1) Tn cazul in care volumul V; nu este corect apreciat volumul suplimentar de apd se acumuleaza pe strada. Volumul efectiv al bazinulul de retentie este: Vag =Vir¥, (my (B.5] Volumut bazinului corespunde unei ploi egalé de duraté f. Pentru ploi de magnitudine mai mare, pericolul aparitiei apei pe strada se mentine. B.2 Determinarea volumulul bazinulul de retenfie pentru bazine de canalizare urbane de dimensiuni mari (S > 10 km?) In acest caz, debitele care intra in calcul sunt mari, volumele de bazin sunt de asemenea mari la fel ca si pagubele produse in lipsa acestora. Calculele trebuie conduse dupa schema din figura B.4. Volum de apa din bazinul de retentio idrograf modificat Figura B.4- Schema de calcul pentru bazinul de retentie In cazul unor volume mari ale bazinului de retentie gi pentru rofele in sistem separativ trebuie lust tn calcul gi posibiltatea realizarli unui bazin de retentie deschis, incadrat th peisaj 22‘Asociatia de Standardizare din Romania, TAHAL ROMANIA SRL, 19/04/2010 ‘SR 1846-2:2007 Bibliografie 1) 174) B81 (4 1 Bourrior, R. ~ Les réseaux d'assainissement, Lavoisier ~ Tec & D - 1991. Diaconu, C., Serban, P. ~ Sinteze si regionalizaii hidrologice, Ed. Tehnica, 1984. Musy, A. - Hydrologie Appliquée, Ed. HGA 1998. Stormwater Conveaynce. Modeling and Design, 1* Edition, Hestad ~ Durrans ~ SUA 2003. ** Instructiuni pentru calculul debitelor maxime in bazine mici. INMH. 1997SOCKS Ge stancariizare Gn Komania, |ARAL ROMANIA SRL, 19/04/2010 Membrii Comitetului Tehnic CT 186 “Alimentari cu apa gi canalizéri" care au participat la elaborarea prezentului standard: Preset: Secretar: dna. Alpopli Aura PROED SA Reprezentant ASRO: dna. Udran Mihaela ASRO Membri: dl. Barac Mihai ISPIF dl. Chiru Epsica SC APA NOVA dna. Dobre Anca UTCB - Facultatea de Hidrotehnic& dl, Floarea Crangus SCCILAS dl, Ghiocel Gheorghe SC Inginerie Urbana dl, Manescu Alexandru ARA dna, Ou lleana ICECON dl. Popescu Adriap,» ~ SETASA dl. Rojanget ir UE Bucuresti dna. Mo) = F ecm de Reglementare dl Simionessefponte PROED SA dna. Vasilache Georgeta Coane ain ‘Anteproiectul prezentului standard a fost elaborat de catre colectiv prof. dr. ing. Radu Drobot, prof. dr. ing. Alexandru Manescu gi asist. drd. ing. Adrian Cojocaru de la UTCB — Facultatea de Hidrotehnica. Un standard roman nu confine neapérat totelitatea prevederilor necesare pentru contractare, Utilizator standardului sunt réspunzatori de aplicarea corect a acestuia. Este important ca utlizatorii standardelor roméne s& se asigure cé sunt in posesia ultimei edifi gi a tuturor modificarilor. Informatille referitoare la standardele romane sunt publicate in Catalogu! Standardelor Romane sl in Buletinul Standardizaril