PROCEDURA NR..

REALIZAREA PLANULUI DE SITUATIE

CUPRINS
1 INSTALAREA PROGRAMULUI...................................................................................... 4
2 RECUNOASTEREA LICENTEI.................................................................................... 4

3 INCARCAREA PUNCTELOR RIDICARII TOPOGRAFICE..................................................4

4 ETAPE IN REALIZAREA TRASARII RETELEI DE CANALIZARE CU CURGERE LIBERA.....4
4.1 Crearea sistemului pentru trasarea retelei de canalizare....................................4
4.2 Stabilirea traseului retelei de canalizare.............................................................5
4.3 Meniu pentru trasarea retelei de canalizare........................................................6
4.4 Conditii de trasare.............................................................................................. 7
4.5 Recomandari....................................................................................................... 8
4.6 Trasarea retelei de canalizare.............................................................................8
4.6.1 Colectoare principale..................................................................................... 8
4.6.2 Colectoare secundare.................................................................................... 8
4.6.3 Recomandari.................................................................................................. 8
4.7 Atentie !!!........................................................................................................... 9
5 STABILIREA SOLUTIEI TEHNICE DE TRANSPORT A APEI UZATE CATRE STATIA DE
EPURARE 9
5.1 Generalitati......................................................................................................... 9
5.2 Editarea profilelor longitudinale........................................................................10
5.2.1 Pat nisip....................................................................................................... 10
5.2.2 Editarea array-ului....................................................................................... 10
5.2.3 Stabilirea solutiei tehnice pe tronsoanele de canalizare..............................11
6 ETAPE IN REALIZAREA TRASARII RETELEI DE CANALIZARE SUB PRESIUNE
(CONDUCTE DE REFULARE)..................................................................................................... 17
6.1 Crearea sistemului pentru trasarea conductelor de refulare.............................17
6.2 Trasarea conductelor de refulare......................................................................18
6.3 Conditii de trasare............................................................................................ 18
6.4 Recomandari..................................................................................................... 19
6.5 Atentie !!!......................................................................................................... 19
7 STABILIREA SOLUTIEI TEHNICE PE CONDUCTELE DE REFULARE.............................20
7.1 Generalitati....................................................................................................... 20
7.2 Amplasarea caminelor pe conductele de refulare.............................................20
7.2.1 Camine de golire.......................................................................................... 20
7.2.2 Camine de curatire...................................................................................... 20
7.2.3 Camine de vane........................................................................................... 20
7.2.4 Camine de aerisire....................................................................................... 20
7.3 Editarea profilelor longitudinale........................................................................21
7.3.1 Pat nisip....................................................................................................... 21
7.3.2 Editarea array-ului....................................................................................... 21
7.3.3 Stabilirea solutiei tehnice pe conductele de refulare...................................22
8 ETAPE IN PREGATIREA PENTRU PLOTARE................................................................25
8.1 Editarea textelor / punctelor de pe planul de situatie.......................................25
8.1.1 Editarea stilurilor de text / mtext.................................................................25
8.1.2 Editarea marimilor de texte/ mtexte si destinatia acestora :.......................26
8.1.3 Editarea punctelor ridicarii topografice........................................................27
8.2 Editarea liniilor.................................................................................................. 27
8.3 Redenumirea nodurilor..................................................................................... 28
8.3.1 Procedura in Canalys/ Hydra........................................................................28
8.3.2 Retea de canalizare cu curgere libera..........................................................28
8.3.3 Retea de canalizare sub presiune (conducte de refulare)............................28
8.4 Amplasarea obiectelor in Planul de Situatie......................................................29

8.5 Incadrarea in spatiul de lucru a planului de situatie.........................................30

8.5.1 Generalitati.................................................................................................. 30
8.5.2 Reguli de incadrare...................................................................................... 30
8.6 Alte etape......................................................................................................... 30
8.7 Crearea referintelor........................................................................................... 31
8.7.1 CARTUS........................................................................................................ 31
8.7.2 LEGENDA TOPO............................................................................................ 31
8.7.3 LEGENDA..................................................................................................... 31
8.7.4 NOTA............................................................................................................ 31
8.7.5 PLAN CHEIE.................................................................................................. 31
8.7.6 PS-Xref......................................................................................................... 32
8.8 Inserarea referintelor........................................................................................ 32
8.9 Finalizare plan situatie...................................................................................... 32
9 PLOTARE/ PRINTARE................................................................................................ 34
9.1 Plottere/ imprimante existente.........................................................................34
9.2 Etape de pregatire pentru plotare.....................................................................34
9.2.1 HP DesignJet T790 ................................................................................... 34
9.2.2 Konika Minolta C650/ C550 XPS / Konika Minolta 501/421/361 PS...............35
10 MENTIUNI FINALE................................................................................................. 35

1 INSTALAREA PROGRAMULUI
In cazul in care calculatorul utilizatorului nu are instalat deja programul Studio Ars,
va apela la ing. Dan Gheorghiu, pentru aceasta etapa. Veti constata daca este sau nu instalat
programul, nereusind sa realizati pasii de la capitolul 2 .

2 RECUNOASTEREA LICENTEI
In acest moment sunt disponibile 4 licente (doua Hydra alimentari cu apa , doua
Canalys retele de canalizare) care sunt niste memory stick-uri cu un cablu atasat. Pentru
trasarea retelei se poate folosi oricare dintre ele , numai dupa ce in prealabil a fost citita in
felul urmator : ne asiguram ca programul autocad nu este deschis/ se introduce licenta
memory stick intr-un port USB al calculatorului/ start /all programs / studio ars /Series 7 eng
2013/ license manager/ login(dr sus) / se introduce parola : admin / ok / options / read USB
Key . Dupa efectuarea acestor etape ar trebui sa va apara o imagine precum urmatoarea, in
care numarul licentei este 1241 :
Daca in urma procedurii nu apare nici un numar de licenta, reluati pasii de mai sus.
Daca nu functioneaza nici dupa repetarea procedurii , apelati la ajutorul unui coleg .

3 INCARCAREA PUNCTELOR RIDICARII TOPOGRAFICE

Atentie!!! Daca ridicarea nu este 3D (coordonata z este 0 se va folosi
ANEXA 1 PROCEDURA PENTRU A FACE RIDICARILE 3D din utile realizare Plan
situatie )
In cazul in care ridicarea este alcatuita din puncte, block reference se procedeaza
astfel :
Trebuie selectate numai punctele prin urmatoarea metoda :click dreapta in model ,
quick select , la object type se selecteaza block reference la sectiunea properties se
selecteaza layer, la sectiunea operator = equals iar la value se selecteaza layerul
corespunzator punctelor topografice . Apoi se da comanda explode si rezulta numai
punctele care pot fi incarcate(fara texte sau alte atribute).
In cazul in care avem puncte simple 3D se izoleaza layerul de punct.
Se da click pe meniul DTM TERRA FORM

apoi se seleataza

apoi

se selecteaza punctele folosindu- se casuta

de la ambele rubrici
respectiv
incepandu-se cu prima.
Apoi se selecteaza punctele folosind

si

dupa care se da

save.
Atentie!!! Punctele se selecteaza in ordinea specificata mai sus
Se verifica daca au fost create suprafetele in

4 ETAPE IN REALIZAREA TRASARII RETELEI DE CANALIZARE CU

CURGERE LIBERA
4.1 Crearea sistemului pentru trasarea retelei de canalizare
Se deschide planul de situatie PS Template, din utile realizare Plan situatie, care
are deja sistemul creat, click dr pe denumirea sistemului canalizare / save as template
Figura 1

In acest moment in partea inferioara a meniului principal studio ars workspace la

system templates va aparea sistemul ale carui proprietati dorim sa le folosim :
Figura 2

Intram in planul de lucru/ click dreapta pe CANALIZARE_0/ create system based on

this template.

4.2 Stabilirea traseului retelei de canalizare

In cazul drumurilor modernizate(asfaltate), cand reteaua va fi pozata pe o singura
parte a acestora se vor respecta urmatoarele criterii :
Reteaua de canalizare se va trasa prioritar pe partea unde se gasesc cei mai multi
consumatori ;
Reteaua se va poza prioritar pe partea in care pozitia gospodariilor este in
rambleu(deasupra) fata de traseul retelei de canalizare, pentru a se putea realiza
racordarea acestora fara a fi necesara coborarea conductei prea mult fata de
nivelul terenului, in acest scop.
Reteaua se va poza pe partea drumului unde consumatorii beneficiaza si de o
retea de alimentare cu apa, in conditiile in care exista spatiul necesar :

Suficient loc intre rigola si limita de proprietate, astfel incat sa nu fie afectate
celelalte retele existente ;
In cazul drumurilor judetene si in cazuri exceptionale si a celor nationale, se
accepta pozarea conductelor si in acostamentul drumurilor, cat mai aproape de
marginea rigolei , daca reteaua de apa si alte retele (gaz, telefonie) existente
sunt pozate intre rigola si limita de proprietate si nu mai exista spatiu si pentru
pozarea retelei de canalizare ;
In cazul drumurilor comunale , conductele se vor poza in acostamentul acestora,
daca reteaua de apa si / sau alte retele vor fi pozate intre rigola si limita de
proprietate.

Atentie!!! In cazul in care pentru pozarea conductei in acostamentul

drumului este necesar ca, fie rigola , fie drumul sa sufere lucrari de desfacererefacere, reteaua va fi trasata astfel incat astfel de lucrari de interventie sa se
efectueze asupra rigolelor si nu a drumului.
Amplasamentul optim al retelei de canalizare se va stabili in urma:
1.
2.

3.
4.

5.

6.

studierii Planului Urbanistic General (PUG) se pot vedea zonele cu

o densitate de gospodarii mai ridicata.
interpretarii ridicarii topografice : se pot verifica valorile cotelor de
pe ambele parti ale unui drum pe care urmeaza sa se traseze un
colector : urmarind valorile la limitele de proprietate, rigola,
margine drum se poate stabili daca exista o zona defavorizata (in
debleu) si evita amplasarea retelei pe respectiva parte a drumului;
Studierea Planului Urbanistic General- poate furniza informatii si
despre retelele de utilitati existente (a se verifica denumirile
layerelor, in cazul in care exista o varianta electronica a PUG-ului)
Verificarii amplasamentului cu maps.google.ro se cauta
denumirea comunei si judetul de care apartine : Ex : comuna
Pesceana, judetul Valcea) - in zonele drumurilor importante exista
imagini concludente , se pot stabili astfel zonele preponderant
populate , in dembleu/rambleu , se pot identifica zonele de
podete/poduri) . Optiunea earth a site-ului este de asemenea
utila.
Discutiei cu persoanele care pot fi factori de decizie in ceea ce
priveste amplasamentul retelei de canalizare : beneficiar, persoana
desemnata coordonator de proiect. Se vor pune in vedere
respectivilor , neconcordante intre traseul stabilit de acestia si
situatia in care nu se respecta vreunul dintre cele trei criterii
enumerate mai sus, in cazul in care aceste neconcorandate exista.
Vizitei in teren, optim a fi efectuata in urma trasarii retelei (cu
ajutorul maps.google.ro), a printarii unui plan general si a stabilirii

zonelor cu neclaritati/ probleme. In urma vizitei in teren se vor

stabili traseele exacte, se vor efectua poze la zonele problema si
filmare pe traseele stabilite.

4.3 Meniu pentru trasarea retelei de canalizare

Se intra in meniul principal system manager
, la rubrica
click
dreapta si se selecteaza draw network system. Se deschide un meniu similar celui de mai
jos si campurile pe care le include, acestea urmand sa se bifeze la fel ca in Figura 3 :
Figura 3

Explicitare meniu

Draw direction- directia trasarii : poate sa fie sensul de curgere( flow

direction) sau opusul sensului de curgere) . In cazul in care se intrerupe
trasarea retelei si se reia ulterior , directia trasarii trebuie sa fie aceeasi cu cea
a sectiunii de dinainte (fie flow fie opposite of flow direction)
Auto connect to node : -autoconectare la un nod existent - se bifeaza
obligatoriu atunci cand vrem sa ne conectam la un nod deja existent( ex: in
cazul in care intrerupem trasarea si dorim sa o reluam in alt moment din
punctul in care am ramas) . in momentul in care reincepem trasarea se
debifeaza aceasta optiune , pentru a nu exista riscul de a ne conecta la un nod
existent la care nu dorim. Pentru a ne conecta se va muta cursorul in interiorul
cercului definit de buffer distance/click stanga.
Buffer distance : - distanta tampon reprezinta raza unui cerc cu centrul
identic cu cel al nodului(caminului) in care vrem sa ne conectam. Optiunea ne
ajuta sa vizualizam mai usor nodul in care dorim sa ne conectam. In cazul in
care valoarea este de ex, 4 unitati in planul de lucru echivalente cu 4 m reali,
nu vom putea trasa sectiuni cu valoarea mai mica decat aceasta. Daca intalnim
aceasta situatie, se va micsora valoarea pana la limita pe care o dorim. Daca
valoarea este prea mare(30 de ex), va fi greu sa identificam nodul in care dorim
sa ne conectam.

Min section length : - valoarea minima a unei sectiuni. Programul nu permite

trasarea unei sectiuni cu valoarea mai mica decat cea stabilita in acest camp.
Constant section length : permite trasarea la distante exacte 20,30, 40,50,
60 m etc intre puncte, in aliniament, in functie de configuratia drumurilor .
Additional points: - puncte aditionale: Nu se bifeaza in mod normal; Ofera
posibilitatea de a releva configuratia terenului(eventuale diferente de nivel de

pe sectiunea trasata) adaugand puncte in plus fata de cel ales, indicandu-ne

valoarea cotei acestor puncte in planul de situatie dar nu si in profilul
longitudinal. Se poate bifa optiunea respectiva cand e nevoie, intrucat se pot
sterge acest puncte in felul urmator: in meniul studioars workspace/ click
dreapta pe editing/ edit additional points /delete from section/ se face
selectia dorita(array, section, etc)/ erase . este o optiune buna atunci cand
avem o zona de rambleu/debleu sau o viroaga, prin care trece reteaua, pentru
ca putem vedea configuratia terenului mai bine.
Input level line linie de nivel de intrare linia fata de cota terenului natural
la care se pozeaza conducta in cazul in care se omite a se bifa acest camp, se
poate introduce ulterior trasarii retelei : in meniul studioars workspace/ click
dreapta pe input data/level line elevation/bottom inner pt canalizare, axis- pt
refulare/depth below terrain / val dorita: ex 1.5 pt canalizare, 1.1-pt refulare/
se face selectia dorita(array, section, etc)/save
Bottom inner - de jos interior reprezinta cota de radier a conductei de
canalizare fata de nivelul terenului (In cazul conductelor de refulare se
selecteaza axis)
Se selecteaza butonuldraw si se incepe desenarea retelei de canalizare de la primul
consumator de pe traseul stabilit prin tema, pana la statia de epurare.
Se va incerca pe cat posibil sa se traseze sectiuni cu lungimi de 60 sau 50 m astfel
incat sa nu avem foarte multe noduri/camine.

4.4 Conditii de trasare

Nu se vor insera puncte la distante aleatorii astfel incat lungimea unei sectiuni sa
fie cu zecimale.
De o parte si de alta a drumurilor intersectate se va amplasa, simetric fata de axul
drumului, cate un nod/ camin. In cazul in care reteaua se intersecteaza cu o cale
ferata se va proceda in mod similar.
In planul cu ridicarea topografica, pe care se va executa trasarea se vor regasi
viroage/ parauri/ rauri . Acestea vor fi, fie subtraversate, fie supratraversate. Se
vor prevedea noduri in mod simetric, de o parte si de alta a acestora inca din
momentul trasarii pt a evita inserarea unor noi noduri, ulterior. Sectiunea dintre
noduri se recomanda a fi de minim 8 m.
in cazul intersectiei cu drumuri / cai ferate/ viroage/ rauri/ parauri , reteaua se va
trasa sub unghi drept fata de axul drumului/ caii ferate/ etc. ( nu se va trasa
oblic) ;
Nu se vor amplasa noduri/ camine in spatiul destinat urmatoarelor obiecte : rigole/
santuri/ fantani/ stalpi electrici/ camine apa, ce se regasesc pe plan cf ridicarii
topografice.
Amplasamentul in plan orizontal al retelei de canalizare va respecta urmatoarele
criterii :

Drumuri nationale si judetene : se traseaza intre marginea santului dinspre

gospodarii si limita de proprietate
Drumuri comunale, vicinale, de interes local asfaltate sau neasfaltate cu santuri
(rigole cu adancimea de maxim 0,75m )- pe acostamentul drumului
Traseul retelei de canalizare nu va trece prin spatiul destinat urmatoarelor
obiecte: fantani/ stalpi electrici/ camine apa

Nota: In cazuri speciale, in care nu exista sufficient spatiu, se va putea trasa

reteaua de canalizare si in acostamentul drumurilor judetene si chiar nationale.
Se va discuta in acest sens cu managerul de proiect desemnat, caruia i se vor
explica eventualele motive pentru care s-ar alege aceasta solutie.

4.5 Recomandari
butonul F3 - osnap settings
sa fie inactivat; exista riscul sa ne
conectam din greseala intr-un punct de mijloc, capat, intersectie, etc . Il putem
reactiva atunci cand avem nevoie;
Butonul F12 dynamic input
sa fie activat. Mutand cursorul, ni se arata
distanta la care putem trasa, in felul acesta putand alege distanta optima , in
functie de configuratia drumului.
Se poate trasa o anumita distanta tastand valoarea respectiva, cursorul mouseului fiind necesar sa fie indreptat in directia corecta . aceasta nota face echipa cu
nota 2, ai carei pasi daca sunt urmati, ne permit sa vedem distanta in planul de
lucru.
In planul cu ridicarea topografica, pe care se va executa trasarea se vor regasi
viroage . Acestea vor fi, fie subtraversate, fie supratraversate. Se vor prevedea
camine in mod simetric, de o parte si de alta a acestora inca din momentul trasarii
pt a evita inserarea unor noi noduri, ulterior. Sectiunea dintre camine se
recomanda a fi de minim 8 m.

4.6 Trasarea retelei de canalizare

4.6.1 Colectoare principale
Se traseaza intai colectoarele principale la distante de maxim 60 m. Se considera
colectoare principale cele pozate langa drumurile de importanta: drumuri nationale, judetene
si cele al caror traseu duce la amplasamentul stabilit pentru statia de epurare. Pe parcursul
trasarii, in dreptul intersectiei cu drumuri secundare, pe care urmeaza sa se traseze retea, se
va amplasa simetric fata de axul drumului cate un nod(camin) , de o parte si de alta a
drumului respectiv, astfel incat , dupa terminarea trasarii colectorului principal, sa se poata
continua trasarea pe cele secundare prin conectarea la nodul(caminul) respectiv. Amplasarea
cate unui camin de o parte si de alta a drumului este necesara si pentru a putea cobori
conducta, conform specificatiilor stasului 9312/1987.
4.6.2 Colectoare secundare
Se considera colectoare secundare cele care vor fi amplasate pe sau in vecinatatea
drumurilor de importanta redusa : drumuri comunale si satesti, astfel incat, in cazul in care se
decide sa se renunte la tronsoanele de canalizare de pe drumurile respective, solutia de
colectare si transport stabilita initial sa nu fie afectata.
Trasarea pe aceste drumuri se va realiza prin conectarea la nodul/caminul existent la
intersectia cu drumul pe care este amplasat colectorul principal. Trasarea va incepe de la
intersectia cu colectorul principal(nodul existent) , catre capatul strazii si nu invers!!!
4.6.3 Recomandari
Atat pe traseul colectoarelor principale cat si pe cel al colectoarelor secundare, se
recomanda ca, in dreptul podurilor mari, sa se intrerupa reteaua. In zona respectiva se va
amplasa probabil o statie de pompare . Dupa pod, reteaua se va trasa incepand din dreptul
primei gospodarii existente, sau incepand din dreptul unei zone cu potential de amplasament
al unei locuinte (zona neimpadurita, care sa nu fie in debleu fata de traseul retelei de
canalizare, etc.)
In dreptul podetelor sau a unei cai ferate intersectate , in vederea executarii unei
subtraversari / supratraversari se vor amplasa camine in mod simetric, de o parte si de alta a
viroagelor / caii ferate, inca din momentul trasarii pt a evita inserarea unor noi noduri,
ulterior. Sectiunea dintre camine se recomanda a fi de minim 8 m. Daca viroagele sunt prea
mari si solutia de sub/ supratraversare cu conducta cu curgere libera nu este viabila ( in cazul
subtraversarii - adancimea de pozare a conductei in dreptul subtraversarii sa aiba ca

implicatii adancimi de sapatura foarte mari, pe urmatoarele tronsoane de canalizare trasate,

iar in cazul supratraversarii cota de radier a conductei de canalizare sa fie foarte apropiata
ca valoare cu zona de linie a apei / talveg) se va proceda precum in cazul podurilor(vezi
paragraf 1).
Nota: Despre conditiile de executie a subtraversarilor se va discuta la
sectiunea :editare profile longitudinale - subcapitolul Editarea profilelor longitudinale
(adancime sapatura/panta)

4.7 Atentie !!!

Stabilirea traseului de canalizare optim, inainte de inceperea trasarii, este o conditie
obligatorie (a se vedea 4.2 ,4.4, 4.6) pentru evitarea refacerii acesteia.
Daca in urma efectuarii trasarii , persoana care a realizat aceasta etapa, constata ca
nu a respectat conditiile prezentei proceduri, sub nici o forma nu va:
Face modificari asupra retelei trasate folosind comenzile normale din autocad :
move, delete, etc. Procedand in acest fel , sistemul nu va mai fi functional.
Sterge reteaua trasata sau sectiuni din aceasta pe care considera ca le-a trasat
gresit, folosind programul hydra / canalys, decat in cazul in care are experienta
necesara in utilizarea programului, incat sa fie convins ca sistemul nu va fi afectat
in urma actiunilor lui;
sterge tronsoane trasate foarte mari , astfel incat timpul alocat retrasarii
respectivelor tronsoane sa fie semnificativ ( > 1 h);
Daca executantul etapei de trasare, are indoieli in ceea ce priveste corectitudinea
trasarii pe care a efectuat-o sau nelamuriri legate de prezenta procedura , va solicita ajutorul
unuia/ uneia dintre colegii/ colegele sai/ sale cu experienta mai bogata in folosirea
programului Hydra/ Canalys.
Programul este flexibil , permitand mutarea/ inserarea nodurilor, stergerea doar a unei
portiuni de retea, schimbarea sensului de curgere, unirea a doua sau mai multe sectiuni etc.

5 STABILIREA SOLUTIEI TEHNICE DE TRANSPORT A APEI UZATE

CATRE STATIA DE EPURARE
5.1 Generalitati
Reteaua de canalizare preia apa uzata de la primul consumator si o transporta pana la
Statia de epurare. Solutia tehnica pentru realizarea acestui lucru implica pozarea conductelor
cu o anumita panta , ceea ce reprezinta reteaua de canalizare gravitationala(cu curgere
libera) si amplasarea unor constructii - statii de pompare apa uzata menajera dar si a
conductelor de refulare , care sa transporte apa uzata sub presiune, in cazul in care apa nu
poate fi transportata gravitational.
In scopul stabilirii modului cum transportam apa uzata catre statia de epurare se vor
lua in considerare urmatoarele restrictii legate de adancimea de pozare a colectoarelor si de
panta adoptata a acestora :
Panta minima a colectoarelor va fi 5 ; in situatii speciale se vor accepta si valori
cuprinse in intervalul 2 3 (evitarea amplasarii unei statii de pompare
suplimentare);
Panta maxima a colectoarelor va fi de 150 . In cazul in care se depaseste
aceasta valoare se vor prevedea camine de rupere de panta.
Adancimea maxima de sapatura in zona drumurilor nationale si judetene va fi
cuprinsa intre valorile 3.5 4 m ;
Adancimea maxima de sapatura in zona drumurilor comunale si satesti va fi
cuprinsa intre valorile 4.5 5 m ;

Adancimea minima de pozare a conductelor va fi de 1.2 m (masurata la

generatoarea superioara)(cf. specificatiilor producatorilor), in cazul unui traseu cu
casele amplasate in rambleu (deasupra) sau la aceeasi cota de teren. In zonele de
debleu, se va cobori reteaua la cote care sa permita preluarea racordurilor. Se vor
verifica in acest scop, documentele foto-video realizate in urma vizitei in teren
si/sau maps.google.ro/ comuna zzz, judetul zzz

5.2 Editarea profilelor longitudinale

5.2.1 Pat nisip
5.2.1.1Definirea sablonului
Meniu principal studio ars workspace / catalog editor
/ pipe trench catalog/
catalogue disck/ single trench- sand bed B = 1m/ se selecteaza alfa=90/ se modifica
proprietatile care vor arata ca in imaginea de mai jos/ok
Figura 4

5.2.1.2Inserarea patului de nisip

sand

Meniul principal system manager

bed

B=1m
/
canal
/
se

/ input data/ trench data/ single trench

face
selectia
dorita
(current
system)

/ save
5.2.2 Editarea array-ului
Pentru a putea stabili pantele si amplasamentul statiilor de pompare , este necesar ca
pe un anumit drum sa avem un array continuu. Este posibil ca trasarea initiala sa fi fost
intrerupta , astfel incat sa avem mai multe array-uri pe un drum. Aceste array-uri trebuie
unite astfel: Meniul principal system manager/ click dr editing/ edit arrays/ merge / array
selection/ se muta cursorul langa array-ul pe care dorim sa il unim / click stanga/ se
selecteaza din submeniul topology selection to connect with the array array/click stg in
dreptul array-ului de langa array-ul selectat anterior/ apply.
Se va repeta operatiunea pana obtinem un singur array pe tot drumul pe care ne
intereseaza sa stabilim pantele.
Figura 5

In cazul in care avem mai multe array-uride lungimi scurte, unele langa celelalte,
pentru a realiza mai repede legarea acestora se procedeaza in felul urmator : Meniul
principal system manager/ click dr editing/ edit arrays/ merge / array selection/ se muta
cursorul langa array-ul pe care dorim sa il unim / click stanga/ se selecteaza din submeniul
topology selection to connect with the array multiple arrays/click stg in dreptul array-rilor
de langa array-ul selectat anterior pe care dorim sa le unim cu acesta/ space / apply. Meniul
este asemanator cu cel de sus, modificandu-se doar pozitia 3 cu
. Array-urile pe care

dorim sa le unim cu array-ul obiect se selecteaza pe rand. Pe masura ce vom face selectia
acestora se va observa ca cele selectate deja vor avea culoarea rosie .
Atentie!!!
Array-urile unite trebuie sa aiba acelasi sens de curgere. Se va bifa de
fiecare data pozitia same flow direction (4). Daca doua array-uri au sensuri
diferite si se bifeaza aceasta optiune, se va pastra sensul array-ului obiect
Se va repeta operatiunea de unire a array-urilor pe toate drumurile pe care
avem trasata retea de canalizare.
Dupa unirea array-urilor se va salva planul de situatie. Se va copia apoi intrun folder creat special, cu denumirea PS-array continuu, iar in respectivul folder
planul de situatie va fi redenumit in acelasi fel. Astfel vom putea avea o imagine de
ansamblu a profilului pe toata lungimea drumului. Dupa acest pas se poate
continua cu editarea profilelor.
5.2.3 Stabilirea solutiei tehnice pe tronsoanele de canalizare
5.2.3.1Desenarea profilelor longitudinale
Meniul principal system manager / Dublu click stanga pe sablonul canal
1000/100, de la submeniul long sections/ se selecteaza array-ul pe care dorim sa editam
adancimea conductelor si pantele/ draw (apare un chenar galben)/ pick insertion point -se
selecteaza zona in care dorim desenarea profilului prin mutarea cursorului (se poate folosi
zoom in/zoom out/deplasare din scroll-ul mouse-ului -)/ draw.
5.2.3.2Probleme posibile sesizate la editarea profilelor
Interpolare: uneori programul, fie face interpolarea intre cote gresit, fie nu o face
deloc. Astfel vor exista noduri pe profilul longitudinal care vor avea cote gresite (se vor sesiza
diferente mari intre cota in nodul respectiv si cotele in nodurile alaturate) sau nu vor avea nici
o valoare. Aceste probleme pot aparea din cauza ridicarii topografice sau a programului.
Solutie:
Pas 1: se va insera cota terenului, manual, de la : meniu studio ars/ input data/
terrain height/ se introduce valoarea in functie de valorile z ale punctelor cele
mai apropiate de nodul respectiv.
Pas 2: se va insera nivelul cotei radier : meniu studio ars/ input data/ level line
elevation
Pas 3 : se va insera patul de nisip : input data/ trench data/ single trench sand
bed B=1m / canal
Lipsa conductei pe anumite sectiuni
Solutie: input data/ pipes.
5.2.3.3Stabilirea zonelor problema
Zonele problema pot fi:
Zonele unde se va modifica adancimea de sapatura prin coborarea conductei de
canalizare gravitationala / refulare:

In dreptul viroagelor cu adancimea cuprinsa intre 1.0 - 2 m;

In dreptul intersectiei cu drumurile secundare ;
In zonele unde este necesara subtraversarea drumului in lungul caruia este
pozata conducta.
Zonele unde se va intrerupe reteaua si se va alege solutia supratraversarii cu
statie de pompare si conducte de refulare

In dreptul viroagelor cu adancimi mari care nu permit subtraversarea si

pastrarea unor adancimi de sapatura in limitele stabilite in subcap, 2.1
Generalitati, pe tronsoanele imediat urmatoare.
In dreptul cursurilor de apa(rauri, parauri), care nu permit subtraversarea
acestora.

Aceste zone problema se vor marca pe profilul longitudinal prin trasarea a cate o
polilinie cu o grosime si o culoare evidente, de o parte si de alta a nodurilor/ caminelor care
delimiteaza zona respectiva. Pe ridicarea topografica se vor regasi probabil aceste zone, prin
existenta unor obiecte(blocuri) in plan, pe layere de tip : pod/podet.
Pentru a stabili caracteristicile terenului in zona respectiva, se poate insera o captura
de imagine obtinuta cu ajutorul paginii web : google.maps.ro si a programului paint, sau se
pot verifica documentele foto/video realizate in urma vizitei in teren. Aceste actiuni au ca
scop estimarea cat mai corecta a valorii cotei de talveg/ linia apei a viroagei/ paraului care
urmeaza sa fie sub/ supratraversat(a), pentru a putea stabili solutia tehnica pentru
traversarea respectivei zone. Inserarea imaginii in planul autocad permite vizualizarea zonei
pe viitor, in cazul in care dorim acest lucru. Se mai poate verifica in acest scop si ridicarea
topografica, in cazul in care aceasta este efectuata corect, se vor regasi cote in mai multe
puncte de interes ale zonei respective : la linia apei/ talvegului, in capatul podului/ podetului,
etc.
Nota: Cum inseram o captura de imagine in programul autocad? :focalizam imaginea
pe care dorim sa o inseram/ se actioneaza butonul printscreen de pe tastatura / se
deschide programul paint din start/ all programs /accessories/ paint/ se activeaza butonul
select
/click dr paste / se activeaza din nou butonul select/ se seclecteaza zona de
interes prin trasarea unui chenar / click dr copy/ intram in planul autocad / ctrl v (paste)/ se
trage de marginile imaginii pentru a o mari cat dorim. Se va trasa o polilinie cu grosimea 3
(pt a fi usor vizibila), de la imaginea inserata pana in zona de pe ridicarea topografica pe care
o reprezinta. Atat imaginea, cat si polilinia vor fi trecute pe un layer creat special denumit
identificari, care va avea tipul de linie continuos si culoarea red.
5.2.3.4Editarea profilelor longitudinale (adancime sapatura/panta)
Meniul principal system manager/ click dr editing/ click stg edit level line in
longitudinal section- apare un submeniu edit pipe invert line .
Explicitarea meniului (din pag. urmatoare):
1 - permite selectia profilulului pe care dorim sa il editam dupa numele acestuia
2 - permite selectia profilului pe care dorim sa il editam, interactive: click stg /
selectam profilul din planul de lucru pe care dorim sa il modificam cu click stg.
3 zoom to profile dupa selectia profilului in functie de numele acestuia, butonul 3
permite accesul direct la acesta. Comanda este utila si daca la un moment dat
intrerupem editarea profilului si vrem sa revenim la acesta fara a-l mai cauta in
planul de lucru
4 input type permite modificarea radierului/ axului conductei(level line) in functie
de mai multe optiuni. Se vor folosi :straightening by line si straightening by
slope aranjare de linie respectiv aranjare de panta.
5 7 permit selectia dupa nume a nodurilor de pornire/ sfarsit ale unui tronson pe
care dorim sa modificam adancimea/panta conductei
6 8 permit selectia interactiva a nodurilor de pornire/ sfarsit ale unui tronson pe
care dorim sa modificam adancimea/panta conductei, prin selectia direct pe
profil
9 permite deplasarea inainte/inapoi pe anumite sectiuni ale profilului
10 permite selectarea intregului profil ( de la primul pana la ultimul nod)
11 draw preview ne permite vizualizarea ultimului tronson selectat
12 elevatia conductei(cota radier)
13 adancimea la care se afla radierul conductei
14 15 elevatia conductei(cota radier) in dreptul nodului de inceput/sfarsit al
tronsonului selectat
16 valoarea pantei pe tronsonul selectat

 17 in pozitia bifat , programul va corela cota de intrare in camin cu cea de iesire din
camin. Se bifeaza de fiecare data aceasta optiune, mai putin in cazul in care
dorim sa avem o alta cota de iesire din camin, caz in care se va debifa .
18 idem 17
19 undo permite revenirea cu un pas. este util, se recomanda sa nu se
foloseasca de prea multe ori consecutive, posibil sa se inchida planul.
20 edit permite mutarea conductei pe tronsonul ales, dupa stabilirea
pantei/adancimii/ cotei
21 22 Stabileste in functie de care dintre cele doua noduri (intrare, iesire) se va
realiza panta pe respectivul troson. Daca este ales ca nod fix , nodul iesire, se va
modifica cota conductei in nodul de intrare , in functie de valoarea aleasa pentru
panta si viceversa.
Figura 6 - Submeniul pt editarea profilelor in functie de cota/adancime, respectiv
panta

La editarea profilelor se vor avea in vedere conditiile prevazute la 5.1

Panta minima a colectoarelor va fi 5 ; in situatii speciale se vor accepta si
valori cuprinse in intervalul 2 3 (evitarea amplasarii unei statii de pompare
suplimentare);
Panta maxima a colectoarelor va fi de 150 . In cazul in care se depaseste
aceasta valoare se vor prevedea camine de rupere de panta.
Adancimea maxima de sapatura in zona drumurilor nationale si judetene va
fi cuprinsa intre valorile 3.5 4 m ;
Adancimea maxima de sapatura in zona drumurilor comunale si satesti va fi
cuprinsa intre valorile 4.5 5 m ;
Adancimea minima de pozare a conductelor va fi de 1.2 m (masurata la
generatoarea superioara, cf. specificatiilor producatorilor), in cazul unui traseu
cu casele amplasate in rambleu (deasupra) sau la aceeasi cota de teren. In
zonele de debleu, se va cobori reteaua la cote care sa permita preluarea
racordurilor.
In plus fata de acestea specificam:
In cazul solutiei de subtraversare a viroagelor/paraurilor, conductele se vor
poza la o adancime de minim 1 m, masurata de la creasta tubului de protectie
in care se va poza colectorul/conducta de refulare, pana la cota de talveg a
viroagei /paraului In axul acesteia/uia. Ex: in cazul unui colector cu diametrul
De250, tubul de protectie va avea diam 355.6, acest lucru insemnand ca,
adancimea de pozare la radier a colectorului va fi minim H= - 1.3 m fata de
cota talvegului. Cota talvegului se va stabili, fie prin verificarea ridicarii

topografice si/sau a documentelor foto-video si/sau verificarea zonei cu

google.maps.ro acolo unde se poate(drumuri nationale, judetene, uneori
drumuri comunale);
In cazul intersectiei cu drumuri secundare (indiferent de importanta lor) sau
cu o cale ferata, conductele se vor poza la o adancime de minim 1.5 m (cf.
STAS 9312/87), masurata de la generatoarea superioara a tubului de protectie
in care se va poza colectorul/conducta de refulare, pana la cota de teren in
axul drumului/ caii ferate.
In situatia in care colectorul principal pe care editam profilul, intersecteaza
colectoare secundare a caror cota de radier in dreptul intersectiei, este mai
mare decat cea a colectorului principal , se va cobora conducta pe acesta,
astfel incat sa poata prelua aceste colectoare secundare. Pentru a face acest
lucru, ne oprim din editarea profilului pe colectorul principal, scoatem un profil
pe respectivul colector secundar si il editam, astfel incat sa putem stabili cota
de radier in dreptul intersectiei celor doua colectoare. Dupa aceasta etapa,
reluam editarea profilului pe colectorul principal tinand cont de cota de radier,
stabilita in zona de intersectie.
Adancimile de pozare a conductelor , trebuie sa respecte specifiicatiile
producatorului de tuburi PVC, legate de adancimea de pozare masurata la
generatoarea superioara a conductei :

Minim : PVC-U multistrat - SN4, SN8 1.2 m la generatoarea superioara a

conductei (cf. Valplast)
Maxim : PVC-U multistrat SN4 4 m ( pentru trafic stradal greu) (cf.
Valplast)
Maxim : PVC-U multistrat SN8 6 m ( pentru trafic stradal greu ) (cf.
Valplast)
In cazul in care reteaua de canalizare este pozata pe ambele parti ale unui
drum de importanta, ambele colectoare fiind considerate in acest caz
principale si, conform adancimilor de sapatura, este necesara amplasarea
unei statii de pompare, nu se va amplasa in nici o situatie, cate o statie de
pompare pe fiecare parte a drumului. In aceasta situatie se va stabili cel mai
potrivit amplasament pt o singura statie de pompare si se va realiza
subtraversarea drumului, astfel incat statia de pompare sa preia toate
colectoarele. In acest scop va trebui trasat aditional , o sectiune intre
Etape in editarea profilelor (in functie de meniul imagine din Figura 6 - Submeniul
pt editarea profilelor in functie de cota/adancime, respectiv panta) :
Se face
selectiasubmeniu
profilului dorit
cu una
1 ,mutara
2
Nota:
in acest
selectia
se dintre
face optiunile
doar prin
cursorului si
Editarea
profilului
se poate face fie intre doua noduri consecutive, fie pe un
butonulclick
stanga
al mouse-ului.
tronson care sa cuprinda mai multe noduri. Selectia tronsonului pe care dorim
sa realizam editarea conductei , se realizeaza cu pozitiile 5 -7, interactiv cu 68 sau prin deplasarea cu sagetile 9
Se editeaza fiecare sectiune a profilului astfel incat sa respectam conditiile
enumerate mai sus. In momentul in care am stabilit in functie de ce anume
(panta, cota , adancime) si tronsonul pe care dorim sa facem editarea
conductei , se actioneaza butonul edit- poz 20
Atentie!!!: In momentul in care va fi pus in situatia de a edita primul profil
5.2.3.5Amplasarea
statieiprincipal,
de pompare
Editare
plan
situatie/
profil
longitudinal pe un colector
in vedereastabilirii
solutiei,
fiecare
proiectant
junior
va beneficia
de suportul unui proiectant midlevel/senior. Pe baza respectivei instruiri si
longitudinal
a prezentei documentatii, precum si prin exercitiu individual , va putea stabili solutii si
In cazul in care nu se respecta adancimile de sapatura mentionate se va amplasa
edita profile singur, pe viitor.
o statie de pompare in zona respectiva. Conditiile ideale pt amplasarea statiei sunt:

Amplasamentul ales pentru statie sa fie suficient de mare, perimetrul unei

statii fiind de 48 ml (L =12 m, l=4 m);
Amplasamentul statiei sa apartina domeniului public;
Amplasamentul statiei sa fie ales astfel incat, sa avem cat mai putine lucrari
speciale (subtraversari, supratraversari) pe traseul conductei de refulare;

Amplasamentul statiei de pompare sa fie la o distanta de minim 50 m fata

de cea mai apropiata cladire de locuit (NP 133 -2/2011 . cap 4.2.7.1)
In cazuri speciale se poate folosi un amplasament cu dimensiunile L x l = 2 x 2 m
si se poate renunta la distanta minima de 50 m.
Nota!!! : In cazul in care una dintre conditiile enumerate mai sus, nu se poate
respecta, proiectantul junior se va consulta cu proiectantul midlevel/ senior despre
solutia privind alegerea amplasamentului, dupa ce proiectantul junior ii va evidentia
acestuia, avantajele/ dezavantajele a doua solutii alese de catre el.
Figura 7 Exemplu de zona unde este necesara amplasarea unei statii de pompare

Imaginea de mai sus reprezinta un tronson dintr-un profil longitudinal al unui

colector secundar, pe care se impune amplasarea unei statii de pompare intre caminele
(X24-X11). Ipotezele de lucru sunt urmatoarele : sensul de colectare pe respectivul
tronson este de la stanga la dreapta( de la X24 catre X11); intre caminele X17 si X16 se
afla o viroaga cu cota de talveg -2 m fata de cota terenului; exista suficient spatiu pentru
amplasarea statiei de pompare in orice zona;
Etapele pentru editarea profilului/ planului de situatie in vederea amplasarii
statiei de pompare apa uzata, sunt urmatoarele ( se va folosi un exemplu cf. Figura 7
Exemplu de zona unde este necesara amplasarea unei statii de pompare ) :
Nota: unde nu se specifica selectia click dreapta se foloseste selectia
click stanga
Stabilirea zonei de amplasare a statiei de pompare in functie de conditiile
specificate la inceputul capitolului. In cazul de fata, optim ar fi sa amplasam
statia in zona caminului X17. Pentru ca exista o viroaga intre X17-X16 si
tinand cont de sensul de colectare X24-X11, amplasez statia de pompare in
zona caminului X16 pentru a evita traversarea viroagei, atat cu conducta de
canalizare gravitationala cat si cu cea cu curgere sub presiune (refulare);
Sparg intregul array in nodul X16 folosind comanda break : in meniul
studioars workspace/ click dreapta pe editing/ edit arrays/ break/ array
selection / selectez din planul de situatie array-ul pe care am scos profilul /
node selection
/ selectez nodul X16/ apply;
Intrucat statia de pompare va refula in caminul X11, pentru ca de acolo
configuratia terenului permite din nou curgerea gravitationala catre
amplasamentul colectorului principal/ statia de epurare, sterg sectiunea X12X11: in meniul studioars workspace/ click dreapta pe editing/ edit
sections/ erase/ select topology elements section/ selectez in planul de
situatie sectiunea pe care doresc sa o sterg, respectiv X12-X11/ apply
Pentru a putea prelua colectoarele de la casele amplasate in apropierea
caminelor X12, X11 distanta intre acestea trebuie sa fie de maxim 20 m. In
momentul acesta distanta este de 30 m, asadar aleg sa mut unul dintre
noduri la distanta de 20m, fata de celalalt. Mut nodul X12 la distanta de 50 m

fata de nodul X13 : studioars workspace/ click dreapta pe editing/ edit

nodes/ nodes selection node/ selectez in planul de situatie nodul pe care
doresc sa il mut X12 - din planul de situatie/ in casuta corespunzatoare
section 1 tastez distanta la care vreau sa mut nodul adica 50(in mod
normal un unui nod ii corespund doua sectiuni stg + dr. in cazul de fata pt ca
am sters mai devreme sectiunea X12-X11, pt sectiunea 2 nu va exista
valoare)/ se selecteaza new position/ va aparea un cerc cu raza de 50m pe a
carui circumferinta putem muta nodul/ selectam pozitia unde dorim sa mutam
nodul/ click stg/ apply
Schimb sensul de curgere pe array-ul nou format X16-X12: studioars
workspace/ click dreapta pe editing/ edit arrays/ reverse/ array selection /
selectez din planul de situatie array-ul pe care am scos profilul / tastez
space/ apply;
Trasez o sectiune de 3 m din nodul X16 catre amplasamentul stabilit al statiei
de pompare, pe care o alipesc uneia dintre array-urile X24-X16/ X16-X12 :
editing/ edit arrays/ merge (vezi cap. 5.2.2 )
Scot profil pe cele doua array-uri noi : X24-X16 si X16-X12, le editez in functie
de panta/ adancime de sapatura si sbtraversarea de viroaga
In final profilele modificate ar trebui sa arate in felul urmator:
Figura 8

Nota!!! : Etapele enumerate mai sus sunt obligatorii, chiar daca situatia
concreta in care se va afla un proiectant junior, in cazul unui alt proiect, nu va
fi 100% identica.
Pentru o mai buna intelegere a acestei proceduri , se pot consulta planurile :
PS -inainte si PS dupa, din folderul care contine aceasta procedura
5.2.3.6Concluzii
Se repeta procedurile din acest capitol pe toate strazile pe care se traseaza retea
de canalizare gravitationala.
Dupa stabilirea solutiei pentru reteaua de canalizare menajera cu curgere libera ,
se va trasa si reteaua de canalizare sub presiune

6 ETAPE IN REALIZAREA TRASARII RETELEI DE CANALIZARE

SUB PRESIUNE (CONDUCTE DE REFULARE)
6.1 Crearea sistemului pentru trasarea conductelor de refulare
Se deschide planul de situatie PS Template, care are deja sistemul creat, click
dr pe denumirea sistemului refulare / save as template
Figura 9

In acest moment in partea inferioara a meniului principal studio ars workspace

la system templates va aparea sistemul ale carui proprietati dorim sa le folosim :

Figura 10

Intram in planul de lucru/ click dreapta pe refulare_0/ create system based on

this template.

6.2 Trasarea conductelor de refulare

Reteaua de canalizare sub presiune se va trasa cu sistemul refulare. Se va
alege acest sistem in momentul in care dorim sa efectuam trasarea si nu sistemul
canalizare. Pentru acest sistem, meniul si explicitarea acestuia, sunt asemanatoare
celor de canalizare de la cap. 4.3 si 4.3.1 , cu urmatoarele exceptii :
Se modifica urmatoarele rubrici : Nodes si sections : canal 1/1000 vor
deveni apa 1:1000
Pipe group se alege NO110-PEHD_PE 100_PN6(sau PN10 daca este
cazul); Pipe se selecteaza minim De90, diametrul final fiind stabilit si
modificat daca este cazul , in urma calculului statiilor de pompare;
La manhole group si manhole, nu se selecteaza nimic , adica se alege
optiunea -
La constant depth se selecteaza 1.1
La position on level line se selecteaza axis
Se selecteaza butonuldraw si se incepe trasarea retelei de refulare de la statia
de pompare pana la caminul de refulare.

6.3 Conditii de trasare

Se va debifa optiunea autoconnect to node pe parcursul trasarii
Trasarea incepe din centrul caminului desemnat ca fiind statia de pompare ;
Trasarea se realizeaza in directia flow direction
Conductele de refulare se vor trasa in paralel cu reteaua de canalizare
proiectata, la o distanta minima (~0.6 unitati in spatiul de lucru ), astfel
incat , reteaua de refulare sa nu treaca prin caminele de canalizare,
proiectate.
Nu se vor insera puncte la distante aleatorii astfel incat lungimea unei
sectiuni sa fie cu zecimale.
De o parte si de alta a drumurilor/ cailor ferate intersectate, se va amplasa,
simetric fata de axul drumului / caii ferate, cate un nod.
In planul cu ridicarea topografica, pe care se va executa trasarea se vor regasi
viroage . Acestea vor fi, fie subtraversate, fie supratraversate. Se vor
prevedea noduri in mod simetric, de o parte si de alta a acestora inca din
momentul trasarii pt a evita inserarea unor noi noduri, ulterior. Sectiunea
dintre noduri se recomanda a fi de minim 8 m.
in cazul intersectiei cu drumuri / cai ferate/ viroage/ rauri/ parauri , reteaua se
va trasa sub unghi drept fata de axul drumului/ caii ferate/ etc. ( nu se va
trasa oblic) ;
Nu se vor amplasa noduri in spatiul destinat urmatoarelor obiecte : rigole/
santuri/ fantani/ stalpi electrici/ camine apa, ce se regasesc pe plan cf ridicarii
topografice.
Nu se vor amplasa noduri in spatiul pe care il ocupa caminele de pe reteaua
de canalizare cu curgere libera, proiectata;
Trasarea se termina in caminul de unde va reincepe reteaua gravitationala (in
Figura 7 Exemplu de zona unde este necesara amplasarea unei statii de
pompare acest camin este X11 )

6.4 Recomandari
butonul F3 - osnap settings
sa fie inactivat; exista riscul sa ne
conectam din greseala intr-un punct de mijloc, capat, intersectie, etc . Il
putem reactiva atunci cand avem nevoie;
Butonul F12 dynamic input
sa fie activat. Mutand cursorul, ni se
arata distanta la care putem trasa, in felul acesta putand alege distanta
optima , in functie de configuratia drumului/ retelei de canalizare proiectate
Se poate trasa o anumita distanta tastand valoarea respectiva, cursorul
mouse-ului fiind necesar sa fie indreptat in directia corecta . aceasta nota face
echipa cu nota 2, ai carei pasi daca sunt urmati, ne permit sa vedem distanta
in planul de lucru.
a se consulta dwg-ul PS dupa, din folderul care contine aceasta
procedura pt o mai buna intelegere a acestei etape.

6.5 Atentie !!!

Daca in urma efectuarii trasarii , persoana care a realizat aceasta etapa, constata
ca nu a respectat conditiile prezentei proceduri, sub nici o forma nu va:
Face modificari asupra retelei trasate folosind comenzile normale din
autocad : move, delete, etc. Procedand in acest fel , sistemul nu va mai fi
functional.
Sterge reteaua trasata sau sectiuni din aceasta pe care considera ca le-a
trasat gresit, folosind programul hydra / canalys, decat in cazul in care are
experienta necesara in utilizarea programului, incat sa fie convins ca sistemul
nu va fi afectat in urma actiunilor lui;
sterge tronsoane trasate foarte mari , astfel incat timpul alocat retrasarii
respectivelor tronsoane sa fie semnificativ ( > 1 h);
Daca executantul etapei de trasare, are indoieli in ceea ce priveste
corectitudinea trasarii pe care a efectuat-o sau nelamuriri legate de prezenta procedura ,
va solicita ajutorul unuia/ uneia dintre colegii/ colegele sai/ sale cu experienta mai
bogata in folosirea programului Hydra/ Canalys.
Programul este flexibil , permitand mutarea/ inserarea nodurilor, stergerea doar a
unei portiuni de retea, schimbarea sensului de curgere, unirea a doua sau mai multe
sectiuni etc.

7 STABILIREA SOLUTIEI TEHNICE PE CONDUCTELE DE

REFULARE
7.1 Generalitati
Adancimea minima de pozare a conductelor de refulare, in axul acestora, va
fi initial 1.1 m, urmand a fi modificata la editarea profilelor.
Adancimea maxima de sapatura, in urma stabilirii pantelor, va fi de 2 m.
Se vor da pante retelei de canalizare sub presiune, astfel incat sa se prevada
cat mai putine camine pe traseul acesteia (camine de golire, aerisire)

7.2 Amplasarea caminelor pe conductele de refulare

Pe traseul conductelor de refulare este necesar a fi amplasate urmatoarele tipuri
de camine :
Camine de golire ;
Camine de curatire ;
Camine de vane ;

Camine de aerisire
7.2.1 Camine de golire
Se amplaseaza in punctele joase ale retelei, la distante de maxim 600 m pentru
a permite golirea conductei de refulare.
In cazul in care panta data este continuu ascendenta pe traseul conductei de
refulare, aceasta nu depaseste 750 m si nu exista zone pe care conducta sa le
subtraverseze (viroage, drumuri, cai ferate), se poate evita amplasarea acestui tip de
camin, golirea urmand sa se realizeze in caminul statiei de pompare.
7.2.2 Camine de curatire
Acest tip de camin permite curatirea periodica a conductelor, aval si amonte de
pozitia sa , prin introducerea unui dispozitiv denumit lance cu raza de actiune de 100
m.
Primul camin de curatire se va amplasa la distanta de 100 m fata de statia de
pompare. Urmatorele camine se vor amplasa la distanta de 200 m unul fata de celalalt,
pe tot traseul conductei de refulare.
7.2.3 Camine de vane
Acest tip de camine permite sectorizarea retelei.
Se amplaseaza din 600 in 600 de m pe toata lungimea retelei si / sau la
subtraversarea de drumuri sau cai ferate, pe partea dinspre care se creeaza presiunea
(vezi STAS 9312/87)
7.2.4 Camine de aerisire
Acest tip de camin se amplaseaza in punctele inalte ale retelei.

7.3 Editarea profilelor longitudinale

7.3.1 Pat nisip
7.3.1.1Definirea sablonului
Meniu principal studio ars workspace / catalog editor
/ pipe trench
catalog/ catalogue disk/ single trench- sand bed B = 1m/ se selecteaza alfa=90/ se
modifica proprietatile care vor arata ca in imaginea de mai jos/ok
Figura 11

7.3.1.2Inserarea patului de nisip

Meniul principal system manager

sand bed B=1m / apa / se
/ save

/ input data/ trench data/ single trench

face selectia dorita (current system)

7.3.2 Editarea array-ului

Pentru a putea stabili pantele pe conducta de refulare a unei statii de pompare ,
este necesar ca pe intre cele doua camine SP.au si caminul de refulare, sa avem un
array continuu. Este posibil ca trasarea initiala sa fi fost intrerupta , astfel incat sa
avem mai multe array-uri. Aceste array-uri trebuie unite astfel: Meniul principal system
manager/ click dr editing/ edit arrays/ merge / array selection/ se muta cursorul langa
array-ul pe care dorim sa il unim / click stanga/ se selecteaza din submeniul topology
selection to connect with the array array/click stg in dreptul array-ului de langa arrayul selectat anterior/ apply.
Se va repeta operatiunea pentru conductele de refulare de la toate statiile de
pompare amplasate pe planul de situatie.
Figura 12

In cazul in care avem mai multe array-uride lungimi scurte, unele langa
celelalte, pentru a realiza mai repede legarea acestora se procedeaza in felul urmator :
Meniul principal system manager/ click dr editing/ edit arrays/ merge / array
selection/ se muta cursorul langa array-ul pe care dorim sa il unim / click stanga/ se
selecteaza din submeniul topology selection to connect with the array multiple
arrays/click stg in dreptul array-rilor de langa array-ul selectat anterior pe care dorim sa
le unim cu acesta/ space / apply. Meniul este asemanator cu cel de sus, modificandu-se
doar pozitia 3 cu
. Array-urile pe care dorim sa le unim cu array-ul obiect se
selecteaza pe rand. Pe masura ce vom face selectia acestora se va observa ca cele
selectate deja vor avea culoarea rosie .
Atentie!!! Array-urile unite trebuie sa aiba acelasi sens de curgere. Se
va bifa de fiecare data pozitia same flow direction (4). Daca doua array-uri
au sensuri diferite si se bifeaza aceasta optiune, se va pastra sensul array-ului
obiect
7.3.3 Stabilirea solutiei tehnice pe conductele de refulare
7.3.3.1Desenarea profilelor longitudinale
Meniul principal system manager / Dublu click stanga pe sablonul apa
1000/100, de la submeniul long sections/ se selecteaza array-ul pe care dorim sa
editam adancimea conductelor si pantele/ draw (apare un chenar galben)/ pick insertion
point -se selecteaza zona in care dorim desenarea profilului prin mutarea cursorului (se
poate folosi zoom in/zoom out/deplasare din scroll-ul mouse-ului -)/ draw.
7.3.3.2Stabilirea zonelor problema
Zonele problema pot fi:
Zonele unde se va modifica adancimea de sapatura prin coborarea conductei
de refulare:

In dreptul viroagelor cu adancimi cuprinse intre 1-2 m;

In dreptul intersectiei cu drumuri pe care le traverseaza;
In zonele unde este necesara subtraversarea drumului in lungul caruia este
pozata conducta.
Zonele unde se va alege solutia supratraversarii:
In dreptul viroagelor cu adancimi mari care nu permit subtraversarea

In dreptul cursurilor de apa(rauri, parauri), care nu permit subtraversarea

acestora.
Aceste zone problema se vor marca pe profilul longitudinal prin trasarea a cate
o polilinie cu o grosime si o culoare evidente, de o parte si de alta a nodurilor care
delimiteaza zona respectiva. Pe ridicarea topografica se vor regasi probabil aceste zone,
prin existenta unor obiecte(blocuri) in plan, pe layere de tip : pod/podet.
7.3.3.3Editarea profilelor longitudinale (adancime sapatura/panta)
Meniul principal system manager/ click dr editing/ click stg edit level line in
longitudinal section- apare un submeniu edit pipe invert line .
Explicitarea meniului (din pag. urmatoare):
1 - permite selectia profilulului pe care dorim sa il editam dupa numele acestuia
2 - permite selectia profilului pe care dorim sa il editam, interactive: click stg /
selectam profilul din planul de lucru pe care dorim sa il modificam cu click
stg.
3 zoom to profile dupa selectia profilului in functie de numele acestuia,
butonul 3 permite accesul direct la acesta. Comanda este utila si daca la un
moment dat intrerupem editarea profilului si vrem sa revenim la acesta fara
a-l mai cauta in planul de lucru
4 input type permite modificarea radierului/ axului conductei(level line) in
functie de mai multe optiuni. Se vor folosi :straightening by line si
straightening by slope aranjare de linie respectiv aranjare de panta.
5 7 permit selectia dupa nume a nodurilor de pornire/ sfarsit ale unui tronson
pe care dorim sa modificam adancimea/panta conductei
6 8 permit selectia interactiva a nodurilor de pornire/ sfarsit ale unui tronson
pe care dorim sa modificam adancimea/panta conductei, prin selectia direct
pe profil
9 permite deplasarea inainte/inapoi pe anumite sectiuni ale profilului
10 permite selectarea intregului profil ( de la primul pana la ultimul nod)
11 draw preview ne permite vizualizarea ultimului tronson selectat
12 elevatia conductei(cota radier)
13 adancimea la care se afla radierul conductei
14 15 elevatia conductei(cota radier) in dreptul nodului de inceput/sfarsit al
tronsonului selectat
16 valoarea pantei pe tronsonul selectat
17 in pozitia bifat , programul va corela cota de intrare in camin cu cea de iesire
din camin. Se bifeaza de fiecare data aceasta optiune, mai putin in cazul in
care dorim sa avem o alta cota de iesire din camin, caz in care se va
debifa .
18 idem 17
19 undo permite revenirea cu un pas. este util, se recomanda sa nu se
foloseasca de prea multe ori consecutive, posibil sa se inchida planul.
20 edit permite mutarea conductei pe tronsonul ales, dupa stabilirea
pantei/adancimii/ cotei
21 22 Stabileste in functie de care dintre cele doua noduri (intrare, iesire)
se va realiza panta pe respectivul troson. Daca este ales ca nod fix , nodul
iesire, se va modifica cota conductei in nodul de intrare , in functie de
valoarea aleasa pentru panta si viceversa.

Figura 13 - Submeniul pt editarea profilelor in functie de cota/adancime,

respectiv panta

Adancimea minima de pozare a conductelor de refulare, in axul acestora, va fi

initial 1.1 m, urmand a fi modificata la editarea profilelor.
Adancimea maxima de sapatura, in urma stabilirii pantelor, va fi de 2 m.
Se vor da pante retelei de canalizare sub presiune, astfel incat sa se prevada
cat mai putine camine pe traseul acesteia (camine de golire, aerisire)
In plus fata de acestea specificam:
In cazul solutiei de subtraversare a viroagelor/paraurilor, conductele se vor
poza la o adancime de minim 1 m, masurata de la creasta tubului de protectie
in care se va poza colectorul/conducta de refulare, pana la cota de talveg a
viroagei /paraului In axul acesteia/uia. Ex: in cazul unui colector cu diametrul
De110, tubul de protectie va avea diam 219.1, acest lucru insemnand ca,
adancimea de pozare la ax a colectorului va fi minim H= - 1.12 m fata de cota
talvegului. Cota talvegului se va stabili, fie prin verificarea ridicarii
topografice si/sau a documentelor foto-video si/sau verificarea zonei cu
google.maps.ro acolo unde se poate(drumuri nationale, judetene, uneori
drumuri comunale);
In cazul intersectiei cu drumuri secundare (indiferent de importanta lor) sau cu
o cale ferata, conductele se vor poza la o adancime de minim 1.5 m (cf. STAS
9312/87), masurata de la generatoarea superioara a tubului de protectie in
care se va poza conducta de refulare, pana la cota de teren in axul drumului/
caii ferate.
Etape in editarea profilelor (in functie de meniul imagine din Figura 13 Submeniul pt editarea profilelor in functie de cota/adancime, respectiv panta
Figura 6in- Submeniul
pt editarea
profilelor
in functie
cota/adancime,
respectivsi
Nota:
acest submeniu
selectia
se face
doardeprin
mutara cursorului
panta)
:
butonulclick stanga al mouse-ului.
Se face selectia profilului dorit cu una dintre optiunile 1 , 2
Editarea profilului se poate face fie intre doua noduri consecutive, fie pe un
tronson care sa cuprinda mai multe noduri. Selectia tronsonului pe care dorim
sa realizam editarea conductei , se realizeaza cu pozitiile 5 -7, interactiv cu 6-8
sau prin deplasarea cu sagetile 9
Se editeaza fiecare sectiune a profilului astfel incat sa respectam conditiile
enumerate mai sus. In momentul in care am stabilit in functie de ce anume
(panta, cota , adancime) si tronsonul pe care dorim sa facem editarea
conductei , se actioneaza butonul edit- poz 20

Atentie!!!: In momentul in care va fi pus in situatia de a edita primul profil

longitudinal pe o conducta de refulare, in vederea stabilirii solutiei, fiecare proiectant
junior va beneficia de suportul unui proiectant midlevel/senior. Pe baza respectivei
instruiri si a prezentei documentatii, precum si prin exercitiu individual , va putea
stabili solutii si edita profile singur, pe viitor.
7.3.3.4Concluzii
Se repeta procedurile din acest capitol pentru conductele de refulare de la toate
statiile de pompare.

8 ETAPE IN PREGATIREA PENTRU PLOTARE

8.1 Editarea textelor / punctelor de pe planul de situatie
8.1.1 Editarea stilurilor de text / mtext
Pas 1 : In cazul in care nu exista, se va crea stilul de text : INFRA in felul
urmator: se intra in bara de meniu a autocadului/ format/ text style / new / Style name
scriem : INFRA / ok / selectam proprietatile font name: century Gothic si width factor
= 0.95/ apply
In final, meniul text style pentru stilul INFRAva arata astfel:
Figura 14

Pas 2 : Toate textele vor fi schimbate pe acest text style INFRA . Se va

folosi in acest scop comanda qselect : qselect sau click dr in planul de lucru quick
select / object type text/ properties style/ operator select all / ok / in meniul de
proprietati care se activeaaza cu combinatia de taste ctrl 1, la sectiunea text / se
alege la Style stilul INFRA.
Figura 15

Pas 3 : Se repeta pasul 2 si pt obiectele mtext

Pas 4 : Se da comanda regen cu scurtatura re
Pas 5 : Se verifica stilul textelor etichetelor de la sistem, textele cu valorea
cotelor de pe ridicarea topo precum si celelalte texte si mtexte existente in planul de
situatie. Verificarea nu trebuie sa dureze mai mult de 2-3 minute, ea realizandu-se in mod
aleator, pe diferite texte din plan. In cazul in care exista texte care sa aiba alte stiluri
decat cel impus INFRA , se va proceda la modificarea acestora, folosind aceeasi
comanda qselect. Daca pe masura ce se implementeaza procedurile din urmatoarele
capitole se sesizeaza ca mai exista texte pe alt stil se va relua procedura din acest
capitol.
8.1.2 Editarea marimilor de texte/ mtexte si destinatia acestora :
In planul de situatie vom avea diferite tipuri de texte/ mtexte:
Etichetele de la sistemul de canalizare au marimea de text stabilita din
sistem ( 2.5 unitati pt planul de situatie 1:1000 deci nu se va modifica; pt alta
scara de plan , se va crea un alt sistem, in care se va modifica marimea
textelor corespunzator scarii respective)
Mtextele din dreptul obiectelor de pe traseul retelei de canalizare/ refulare
subtraversari , supratraversari, diverse tipuri de camine. se va copia un
astfel de mtext din planul PS-template in dreptul fiecarui obiect de pe planul
de situatie editat dupa amplasarea obiectelor (vezi cap Error: Reference
source not found) si se va schimba continutul acestuia in functie de
destinatia obiectului respectiv ( ex: Sb1- reprezinta subtraversarea nr. 1, CC1reprezinta caminul de curatire 1 de pe traseul conductei de refulare, etc.)
Textele care reprezinta valoarea cotelor ridicarii topografice. Se modifica
astfel: se stabileste marimea actuala a textului( de obicei e f mica- 0.25/
qselect / text/ height/ operator = equals/ value valoarea verificata Ex: 0.25/
ok/ in meniul de proprietati la sectiunea text Height se trece valoarea 0.7
. Dupa aceasta operatiune vor exista suprapuneri de texte. In cazul in care
exista o disponibilitate de timp mai mare pentru finalizarea proiectului, se vor
muta textele suprapuse mai aproape de punctele de care apartin. Daca
termenul de predare a proiectului este scurt, nu se vor muta.
8.1.3 Editarea punctelor ridicarii topografice
8.1.3.1Proprietatile layer -ului
Toate punctele 3d ale ridicarii topografice, se vor regasi pe acelasi layer si
anume : puncte 3D. Daca nu exista acest layer se va crea. Daca punctele se afla pe alt
layer, se va modifica denumirea aceluia .

Toate punctele vor avea culoarea by layer. Culoarea layerului va fi white

Recomandari : Folositi comenzile qselect si layer isolatept a ajunge mai
repede la rezultatul dorit. Daca nu stiti sa folositi aceste comenzi consultati
proiectantul de langa dumneavoastra.
8.1.3.2Proprietatile punctelor
Se modifica de la : meniu autocad/
urmatoarele :

format/

point style. Se selecteaza

Figura 16

8.2 Editarea liniilor

Pentru o vizibilitate mai buna a planurilor se vor adopta urmatoarele grosimi de
linii ale layere-lor :
Layer CANALIZARE_sections_0 va avea grosimea 0.3
Layer refulare_sections_1 va avea valoarea 0.3
Layer-ul aferent marginii drumului va avea valoarea 0.2
Layer-ul aferent marginii rigolei va avea valoarea 0.2
Layer-ul aferent axului rigolei va avea valoarea 0.2
Layer-ul aferent podetelor va avea valoarea 0.3

8.3 Redenumirea nodurilor

8.3.1 Procedura in Canalys/ Hydra
Meniu principal Studio Ars/ click dr. pe editing /edit nodes/ rename
interractive/ from node to node/ se da denumirea atat la main node cat si la plain
node Cm/ in planul de situatie click stg langa nodul de la care dorim sa incepem
redenumirea, mergem cu cursorul pana in dreptul ultimului nod pe care dorim sa il
redenumim/ space.
Pentru situatia cand trebuie sa redenumim un singur nod se va folosi editing
/edit nodes/ rename/ single/ se face selectia nodului si se scrie denumirea pe care o
dorim.
Recomandari : butonul F3 - osnap settings
sa fie inactivat; exista riscul sa
ne conectam din greseala intr-un punct de mijloc, capat, intersectie, etc . Il putem
reactiva atunci cand avem nevoie
8.3.2 Retea de canalizare cu curgere libera
Se selecteaza sistemul CANALIZARE
Caminele de vizitare/ intersectie/ schimbare de directie vor fi denumite cu Cm 1
n . Ordinea este urmatoarea:
Se redenumesc nodurile pe traseul colectoarelor principale dinspre amonte
spre aval. Daca reteaua este pozata pe ambele parti ale unui drum se vor
redenumi intai nodurile pe una dintre parti si apoi pe cealalta parte.
Se redenumesc nodurile pe colectoarele secundare, incepand din capatul
strazii/ drumului, spre zona de intersectie cu strada pe care se amplaseaza
colectorul principal.

Pentru redenumirea caminelor se va folosi optiunea from node to node

Statiile de pompare vor fi denumite SP.au 1n. Pentru denumirea statiilor de
pompare se va folosi optiunea rename/ single.
8.3.3 Retea de canalizare sub presiune (conducte de refulare)
Se selecteaza sistemul refulare
Ordinea denumirii nodurilor este functie de numerotarea statiilor de pompare, va
incepe de la SP.au1 si se va termina la SP.au n.
Nodurile de pe traseul conductelor de refulare se vor denumi incepand din dreptul
statiei de pompare, catre caminul de vizitare in care va refula conducta. Nodurile din
dreptul statiilor de pompare se vor denumi SP.au1n. Urmatoarele noduri se vor denumi
Ref.1n .
Caminele de pe traseul conductelor de refulare, a caror pozitie a fost stabilita
conform 7.2 se vor denumi astfel:
Caminele de golire CG1n;
Camine de curatire CC1n;
Camine de vane CV1...n;
Camine de aerisire CA1n ;
Nodul de capat, din dreptul caminului de refulare, va avea denumirea acestuia.
Atentie : datorita faptului ca doua noduri nu pot avea aceeasi denumire intr-un plan,
chiar daca se afla pe sisteme diferite, nodurile de pe refulare din dreptul SPau-rilor si a
caminelor de refulare vor fi denumite asemanator cu acestea, cu specificatia ca se va lasa
8.4
Amplasarea obiectelor in Planul de Situatie
spatiu intre denumire si cifra . Ex: la canalizare vom avea SP.au1 si la refulare SP.au 1,
respectiv
sau Cm
34 , solutiile tehnice pentru functionarea retelei de canalizare
PanaCm34
in aceasta
etapa
ar trebui sa fie stabilite. In concluzie, obiectele care vor fi amplasate pe planul de situatie
sunt urmatoarele :
1) Camine pe traseul conductei de refulare ;
2) Statii de pompare apa uzata menajera ;
3) Subtraversari pe traseul conductei de canalizare/ refulare ;
4) Supratraversari pe traseul conductei de canalizare / refulare.
5) Gura de varsare
6) Bloc Nord
7) Bloc cu statia de epurare
In dwg-ul obiecte PS 1 _1000 din folderul utile realizare Plan situatie se
gasesc doua blocuri dinamice. Unul contine simbolurile pentru : subtraversari,
supratraversari , diverse tipuri de camine, gura de varsare iar celalalt diverse tipuri de
Nord (se va folosi north 2). Obiectele de pe traseul conductelor de refulare dar si
subtraversarile si supratraversarile de pe traseul retelei gravitationale, se vor amplasa pe
plan intr-o pozitie estetica, acolo unde a fost stabilit ca se vor amplasa. Se vor folosi in
acest scop comenzile : rotate , move , etc.
Blocul cu statia de epurare va fi copiat in planul de situatie , dupa ce planul de
situatie pentru statia de epurare va fi gata. Pt evitarea incarcarii sale cu layere inutile ,
blocul si toate componentele sale se vor trece pe layer 0, inainte sa fie copiat in planul de
situatie, cu specificatia ca se vor pastra culorile din planul initial. Toate textele sau cotele
vor fi sterse din interiorul acestuia. Dupa copiere, blocul statie de epurare va fi scalat la
scara corecta si aliniat pe pozitia stabilita cu reprezentantii autoritatilor locale din planul
de situatie.
Toate obiectele vor fi insotite de mtexte dupa cum urmeaza :
Subtraversari Sb.C1n
Supratraversari Sp.C1n
Caminele de golire CG1n;
Camine de curatire CC1n;

Camine de vane CV1...n;

Camine de aerisire CA1n ;
Statii de pompare SP.au1n
Gura de varsare Gura de varsare amenajata, din beton
Statia de epurare Amplasament statie de epurare proiectata. S=1200mp
Amplasamentul statiei de epurare asigura distanta de minim 300m fata de
zona de locuit conform ordin 536/1997
Se vor adopta marimile de text din dwg-ul PS-Template

8.5 Incadrarea in spatiul de lucru a planului de situatie

8.5.1 Generalitati
Pentru a realiza incadrarea planului de situatie in layout in vederea plotarii, este
necesar sa stabilim pozitia formatelor de planse in model . In acest scop, se va copia din
dwg-ul Incadrari PS, fie blocul aflat sub textul INCADRARI PLAN SITUATIE 1:1000 MODEL fie cel aflat sub textul INCADRARI PLAN SITUATIE 1:1500 - MODEL(in functie de
scara la care vom plota planurile) in spatiul de lucru (model ). Blocul respectiv contine
toate formatele de planse, landscape sau portrait, de la A4 la A0. Spatiul destinat
viitorului cartus este marcat printr-o polilinie de culoare rosie, aflata pe layer-ul defpoints,
pentru a nu influenta plotarea. Aceasta polilinie marcheaza conturul cartusului destinat
fazei PT( fata de cartusul folosit la faza SF, acesta este mai inalt), folosit de catre
proiectantii INFRA. Inainte de incadrare se vor solicita coordonatorului de proiect,
dimensiunile cartusului ce urmeaza a fi folosit(exista situatii cand proiectul este
subcontractat si dimensiunile cartusului proiectantului general difera de cele folosite de
INFRA fapt ce influenteaza incadrarea). Daca se va folosi un cartus cu dimensiuni mai
mari decat cel current, se va intra in bloc si se va modifica pt fiecare format ,
dimensiunea poliliniei de contur a cartusului cu cea aferenta cartusului nou.
Se realizeaza comenzile : purge/ purge all si audit/ fix any errors detected Y;
Save / close.
8.5.2 Reguli de incadrare
La incadrarea planului de situatie se va tine cont de urmatoarele aspecte:
Fiecare plan de situatie va contine: legenda, legenda topo , nord, nota, plan
cheie. Formatul ales trebuie sa fie suficient de mare incat sa cuprinda aceste
elemente. Se recomanda minim A2
Planurile cel mai facil de impaturit sunt cele A2L si A2P. se vor folosi pe cat
posibil aceste tipuri de formate. In zona de intersectie a mai multe drumuri se
pot folosi formate mai mari , ex A1, in cazul in care nu se pot incadra cu A2.
Formatele A0 este bine sa fie evitate.
Intre doua planuri va exista o suprafata de intersectie. Suprafata de intersectie
va avea latimea de 15 sau 20 de unitati. In anumite cazuri se pot adopta si
alte valori, mai mari.
Fiecare zona de retea trasata, trebuie sa se regaseasca in interiorul a doua
chenare.
Etichetele (label-urile) retelei, trebuie sa se regaseasca in interiorul a macar
un chenar.

8.6 Alte etape

Dupa incadrare, se vor numerota chenarele din amonte spre aval , pe traseul
colectoarelor principale pana la cel care contine statia de epurare si apoi pe
cel al colectoarelor secundare. Textul va avea continutul CM-PS-01n si
inaltimea 150 de unitati si se va pozitiona in afara chenarelor, altfel apare la
plotare;
Se va pozitiona cate un bloc north 2 in fiecare incadrare in zona retelei
proiectate

Se vot muta etichetele label-urile pentru noduri (consultati un coleg, daca

nu stiti cum se muta aceste etichete)
Fiecare drum trebuie denumit, denumire care se va regasi in fiecare plan de
situatie;
In fiecare incadrare, la intersectia cu planul de sus/ jos sau stanga/ dreapta
(daca e cazul) se va pune denumirea drumului in lungul caruia e trasata
conducta.
Se curata pe cat posibil planul de layere care nu mai sunt folosite. Toate
textele vor fi puse pe acelasi layer TEXT, dupa care purge/ audit
Se modifica unitatile la care se raporteaza planul de lucru trebuie sa avem
valoarea millimeters- cu comanda units
In dreptul subtraversarilor in partea unde cota radierului este mai mica se va
amplasa un camin de colectare.
In cazul in care timpul permite acest lucru, se vor muta textele aferente
punctelor de pe ridicarea topo, care se suprapun.
Planul de situatie in care exista sistemele, se va salva in folderul REFERINTE
cu denumirea PS-Xref
Se va completa fisierul excell borderou PS din folderul utile realizare plan
situatie cf incadrarilor realizate

8.7 Crearea referintelor

Se vor folosi referintele din folderul : referinte INFRA-SF canalizare/REFERINTE
In folderul REFERINTE aferent proiectului in lucru, va trebui sa se regaseasca
urmatoarele:
8.7.1 CARTUS
Se vor modifica campurile cu rosu. Daca faza proiectului este P.Th. sau DTAC se
va copia cartusul de la faza PTh in locul celui existent in plan, pe aceeasi pozitie cu cel de
la SF.
8.7.2 LEGENDA TOPO
Planul nu trebuie sa aiba mai mult de doua layere: 0 si defpoints. TABELUL se va
adapta in functie de ridicarea topografica a obiectivului.
8.7.3 LEGENDA
Planul nu trebuie sa aiba mai mult de doua layere: 0 si defpoints. tabelul se va
adapta in functie de planul de situatie proiectat. Se vor modifica textile cu rosu, daca
este cazul. Dupa aceea se schimba culoarea textului din rosu in white/black, sau by
layer.
8.7.4 NOTA
Nota va ramane neschimbata
8.7.5 PLAN CHEIE
Planul cheie se realizeaza in felul urmator:
Se deschide planul de situatie PS-Xref.
se izoleaza urmatoarele layere aferente ridicarii topografice: drum/ margine
drum, rigola, limita de proprietate, layerul TEXT dar si layerul chenare.
Se selecteaza toate obiectele izolate se copiaza cu base point. ,
se da paste to original coordonates in PLAN CHEIE din : referinte INFRA-SF
canalizare/REFERINTE
se trec toate obiectele copiate pe layer 0
Se da purge/ audit. Va trebui sa ramana doar 3 layere : 0, defpoints, chenare.
Se muta textele cu numerotarea planurilor deasupra incadrarilor.

In dreptul drumurilor se maresc textele la valorile din planul cheie existent.

Se modifica planul cheie nou obtinut astfel incat sa arate precum cel existent.
Se sterge planul cheie initial.
Purge/ audit
Save/ close
8.7.6 PS-Xref
Este planul de situatie finalizat. Se va insera la randul sau ca referinta.

8.8 Inserarea referintelor

Se va crea un folder denumit PLAN SITUATIE. In acest folder se va copia
continutul folder-ului referinte INFRA-SF canalizare.
Se copiaza planul de situatie finalizat in subfolderul REFERINTE si i se va
schimba denumirea in PS-Xref.
Se va deschide dwg-ul CM-PS-01 din folderul nou creat PLAN SITUATIE si se
va intra in model.
Se da comanda units si se selecteaza valoarea millimeters(aceeasi cu cea
a modelului din PS-Xref)
Se insereaza referinta PS-Xref astfel : comanda ER (external reference)/
attach dwg
/ se cauta referinta PS-Xref/ open/ la path type se
selecteaza relative path/ ok
Se modifica proprietatile textelor conform 8.1.1 Editarea stilurilor de text /
mtext:
Se modifica proprietatile punctelor conform 8.1.3.2 Proprietatile punctelor
Se realizeaza comenzile : purge/ purge all si audit/ fix any errors detected
Y;
Save / close

8.9 Finalizare plan situatie

In acest moment in layout-ul dwg-ul CM-PS-01 sunt inserate toate celelate
referinte din folderul REFERINTE. Daca s-au urmat pasii corecti de la 8.7 , in layout-ul
acestui plan ar trebuie sa se regaseasca in incadrarea pentru plotare referintele 8.7.1,
8.7.2, 8.7.3, 8.7.4.
In model ar trebui sa existe referinta PS-Xref. Verificati cu comanda zoom/ all
Mai trebuie parcurse urmatoarele etape:
Referinta PLAN CHEIE trebuie cautata cu zoom/ all deoarece obiectele din
planul cheie realizat de noi are alte coordonate decat cele care existau in
planul cheie initial.
Se aduce planul cheie in incadrare.
Se verifica calea (saved path) a fiecarei referinte. Calea corecta ar trebuie sa
fie : .\REFERINTE\(denumire referinta).dwg. calea se verifica cu comanda
ER care deschide meniul referintelor, unde vedem toate referintele inserate
si implicit saved path
Se intra in viewport care este pe format A2P in acest moment si se incadreaza
planul CM-PS-01 . Daca in model avem de incadrat un plan A2L se vor modifica
marginile viewportului cf incadrarii respective. Se va folosi in acest scop
comanda zoom/all pt a gasi pozitia referintei PS-Xref mai usor. Scara
viewportului trebuie sa aiba valoarea 1 pentru a respecta marginile
incadrarilor din model.
Dupa ce a fost incadrat CM-PS-01 se muta viewportul pe locul incadrarii din
layout, in functie de marginile cartusului . Daca avem alt format de plansa, se
schimba vizibilitatea blocului Formate planse , cu cea corespunzatoare
viewport-ului si se pregateste pt plotare cf 9.2 Etape de pregatire pentru

plotare si a indicatiilor unui coleg care are cunostinta despre cum se

ploteaza, in cazul in care nu stapaniti aceasta procedura.
Se muta referintele .dwg in interiorul incadrarii din layout , astfel incat sa nu
existe nici un obiect suprapus.
In zona de intersectie a planurilor se va amplasa textul Se citeste cu plansa
CM-PS-XX. Acest text se va modifica in functie de planul incadrat si implicit
de vecinatatile acestuia.
Se da save/ nu se inchide.
Se printeaza pe un format A4 (alb negru la imprimanta HP LaserJet 8150 PCL
o bucata din plan care sa contina cat mai multe obiecte (retea canalizare,
etichete canalizare, texte, puncte topo, margine drum, etc). Se va folosi
submeniul window din Figura 17. In urma acestei actiuni vom putea stabili
daca editarea planului de situatie trebuie sa sufere sau nu modificari , inainte
de a incadra toate celelalte planuri de situatie CM-PS-01, 02nn. Proiectantul
care a efectuat procedura se va consulta cu un proiectant de nivel superior in
privinta respectivei planse printate si a eventualelor modificari pe care trebuie
sa le efectueze.
Figura 17

Se trece la urmatorul plan : se da save as si se schimba denumirea din CMPS-01 in CM-PS-02

In acest moment avem toate setarile de la planul CM-PS-01 salvate, singurele
lucruri care mai trebuie facute sunt: sa incadram in viewport planul CM-PS-02,
daca are acelasi format de plansa si sa mutam referintele .dwg, astfel incat sa
nu se suprapuna cu alte obiecte.
Se reia procedura save as/ incadrare viewport/mutare referinte pentru toate
formatele de planse similare, care se regasesc in fisierul excell borderou PS
din folderul utile realizare plan situatie
Dupa ce se termina cu un anumit tip de incadrare (ex. A2P) se trece la alt tip
de format pana incadram toate planurile.

9 PLOTARE/ PRINTARE
9.1 Plottere/ imprimante existente
Formate A3 (420 x 297) :
o Konika Minolta C650/ C550 XPS pt planse color
o Konika Minolta 501/421/361 PS pt planse alb-negru
Atentie : pentru planse color A4 se va folosi imprimanta Konika Minolta C650/ C550
XPS
Formate A2 (594x420), A1 (841x594) , A0 (841x1189) : HP DesignJet T790

9.2 Etape de pregatire pentru plotare

9.2.1 HP DesignJet T790
Se intra in meniu cu ctrl p
Explicitare meniu
1 selecteaza imprimanta/ plotter-ul
2 proprietati stabileste setarile pentru diferite tipuri de formate ale plotterului. Se efectueaza pasii: properties/ custom properties/ custom properties/
document size se alege formatul necesar in functie de incadrarea curenta
ex: A2 / orientation se alege orientarea in functie de incadrarea curenta,
portrait sau landscape/ ok/ ok/ se bifeaza save changes to the following file,
in cazul in care am facut modificari / apply to layout
3 marimea hartiei se selecteaza in functie de latimea hartiei din plotter
(ex : daca avem hartie cu latimea l=594 mm si noi trebuie sa printam un
format A1( 841 x 594 ) se selecteaza optiunea A1 portrait . Nu se va selecta
niciodata oversize!!!!
4 window fereastra permite selectia suprafetei pe care dorim sa o plotam.
incadrarea se va face in functie de doua colturi aflate in diagonala unul fata
de celalalt si va cuprinde blocul format planse si nu spatiul interior al
chenarului. Astfel se vor printa si marcajele chenarului utile la impaturirea
planului
Plot style table acad ctb- se va printa planul in culori. Daca selectam
grayscale sau monochrome se va printa alb-negru.
6 - quality este suficient sa selectam calitatea draft
7 drawing orientation indica orientarea layoutului- se selecteaza in
consecinta fie portrait fie landscape.
8 scale scara planului- se va selecta 1:1
9 number of copies reprezinta numarul de exemplare din planul respectiv
pe care dorim sa il printam. Atentie atunci cand se modifica valoarea sa nu se
selecteze din greseala mai multe decat este nevoie.
10 apply to layout dupa terminarea selectiilor de mai sus se apasa acest
buton pt a salva setarile facute si a le putea folosi ulterior, fara a relua toata
procedura
11 preview ne permite previzualizarea felului cum se va printa planul cu
setarile facute pana in acest moment;
12 ok se tasteaza cand dorim printarea. La faza de incadrare si pregatire
de plotare nu printam planul , ne oprim asadar la pasul 11
Figura 18

9.2.2 Konika Minolta C650/ C550 XPS / Konika Minolta 501/421/361 PS

Nu permit printarea decat pentru formate A3 si A4. Noi le folosim in special pt A3(
destul de putine astfel de planuri de situatie , dar mai exista alte tipuri de planuri care se
printeaza astfel : PIZ, Detalii , etc
Meniul este similar cu cel de la HP DesignJet T790 cu mentiunile ca :
1 se selecteaza una dintre cele doua imprimante konika minolta
2 nu se modifica in nici un fel
3 se selecteaza formatul A3

10 MENTIUNI FINALE
In cazul in care exista neclaritati ale proiectantilor legate de aceasta
procedura, acestia se vor adresa in prima faza colegilor cu o experienta mai
vasta si ulterior elaboratorului prezentei proceduri, in cazul in care nu se vor
lamuri nici dupa consultarea colegilor sai.
Procedura a fost elaborata pornind de la premiza ca exista o baza minima a
cunostintelor programului autocad.
Procedura este o versiune de lucru, in cazul in care oricare dintre proiectanti
sesiseaza orice tip eroare , tehnica sau de exprimare sau considera ca s-a
omis ceva , este rugat sa sesizeze aceste lucruri, in scopul eliminarii erorilor
sau a imbunatatirii acestei proceduri.