TERORISM INTERNAŢIONAL ŞI LUPTA ÎMPOTRIVA TERORISMULUI

Evolutia terorismului în secolul XXI

În opinia mea, atât trecutul, cât și prezentul, sunt încărcate de numeroase conflicte,
fenomene și politici publice eșuate ale statelor la nivel local, cât și internațional, iar mediul de
securitate a fost într-o continuă schimbare, luând în calcul și următoarele fenomene cu care
numeroase state ale lumii s-au confruntat și se confruntă și în prezent, în special cele în curs de
dezvoltare și cele care nu au ajuns la pragul maturității din punct de vedere democratic, aceste
fenomene fiind : sărăcia; poluarea și accidentele industriale; încălcarea drepturilor omului;
traficul de persoane; migrația (legală sau ilegală), dar adevaratele provocari sunt reprezentate de
efectul globalizarii si evolutia teorismului.

Încă din cele mai vechi timpuri, s-a putut constata nevoia individului de a-și asigura
securitatea prin propriul efort sau prin realizarea unor alianțe, astfel securitatea determinând
premisele unei dezvoltări materiale, spirituale și culturale. În prezent, conceptul de securitate este
prezent pe agenda publică și a dezbaterilor în toate colțurile lumii, având în vedere vecinătatea
palierului de analiză, iar aici amintim securitatea unui stat sau unei aliante in raport cu efectele
globalizarii si a teorismului, mai exact din prisma atacurilor realizate in ultimii ani. Cadrul
securității are un spectru larg și este regăsit la toate nivelurile organizaționale : individ – grup –
stat – alianțe, precum în domeniile următoare : politic, social, economic, militar, ecologic și
cultural (Mureşan. p. 7)1.

În ceea ce privește securitatea umană ca factor în dezvoltarea individului, libertatea,

egalitatea, dreptul la liberă exprimare, protecția mediului înconjurător și globalizarea economică
reprezintă piloni esențiali pentru asigurarea securității, iar în prezent, această dezvoltare trebuie
să aparțină unui întreg necesar pozitiv pentru o reformă socială uniformizată pentru combaterea
problemelor enumerate și susținerea progresului societății - indivizilor.

1 Mureşan, Doina, “Fundamente militare ale securităţii şi apărării. Planificarea apărării”, Bucureşti

1
 Un alt concept care este în strânsă legătură cu securitatea umană este cel al dezvoltării
durabile, existând o serie de amenințări și pericole care trec de frontierele naționale și ajung să
aibă efecte la nivel global. Evoluția individului poate reprezenta și schimbarea intereselor și
obiectivelor acestuia în raport cu reformele sociale și evenimentele petrecute. Elementele
securității umane sunt importante pentru orice individ, în orice țară, în orice societate, astfel
problemele prezentului se cer analizate și soluționate având ca punct de reper viitorul. Putem
spune că la nivel internațional, se cauta un model de dezvoltare și obiective comune privind
securitatea umană, deoarece factorii prezentanti ca fiind obstacolele principale în drumul
evoluției individului, dispun de o complexitate accentuată pentru diminuarea sau rezolvarea
acestora în funcție de colțurile lumii2.

Globalizarea și dezvoltarea tehnologică sunt în strânsă legătură cu prosperitatea și

libertatea societății contemporane, iar internetul și rețelele informatice sunt prezente la un nivel
ridicat în viețile noastre, astfel în sistemul internațional, nu pot fi trecute cu vederea că avansul
tehnologic și riscurile de securitate prin dependenta informaţioanală pot afecta securitatea
națională și umană, iar indiferent de complexitatea evenimentelor, fie că sunt incidente, dezastre
naturale sau atacuri programate, în cazul Uniunii Europene s-a manifestat o conștientizare a
acestor amenințări și întărirea securității cibernetice pentru menținerea încrederii privind
aspectele economice, sociale, cât și a securității umane, șiguranța fiind cuvântul cheie. Internetul
și rețelele de socializere reprezintă un cadru de exprimare liberă și exercitare a unor drepturi
fundamentele, reprezentând o resursă critică prezenta în toate sectoarele cheie, economic, social,
politic și cultural3.

Conform Strategiei europene de securitate și Consiliului European privind dezvoltarea

din anul 2005, nu putem vorbi despre dezvoltare dacă nu este pace, iar pacea durabilă nu va
exista fără combaterea teorismului si un “controlul” in adevaratul sens al cuvantului privind
globalizarea si efectele sale asupra statelor. Drepturile omului reprezintă fundația în cadrul
dezvoltării, iar în prezent, există zone de conflict sau evenimente care marchează utilizarea
violenței că armă de a intimida și a impune teroare. Existența unei legislații europene și a unei
2 http://ssrci.ro/securitate-umana-mediu/ Centrul de Cercetare în Securitate Umană şi Mediu (accesat la
28.10.2018)
3 http://intelligence.sri.ro/securitatea-cibernetica-europeana-catre-o-piata-digitala-unica/ (accesat la
28.10.2018)

2
reforme în curs de dezvoltare în privința securității și a combaterii acelor probleme care
afectează în mod direct indivizii sunt prezente în agenda Uniunii Europene, precum și în tratatele
ratificate cu alți parteneri internaţionali4.

Dorința și strategia europeană este aceea de menținere a unui mediu de securitate stabil și
durabil, dar trebuie înțeles că acest lucru este în strânsă legătură cu NATO (Alianta Nord
Atlantica) și nu trebuie percepute ca o legătură cu interese comune, bazate pe un scop anume,
având în vedere vulnerabilitățile, riscurile și alte evenimente importante petrecute la granițele sau
în interiorul spațiului european, ci repere solide pentru a se putea realiza o reformare a cadrului
securitatii priviind siguranta viitorului. Uniunea Europeană este caracterizată prin diversitate pe
diferite paliere și răspunde unei necesități politice, sociale, economice, iar aici trebuie
amintită și dimensiunea militară, astfel NATO reprezintă un sistem de securitate și apărare euro-
atlantic de tip unitar, iar la baza celor două organizații sunt prezente valorile democratice,
conexiuni complexe care alcătuiesc o arhitectură a mediului internațional de securitate, în care
războiul își limitează acțiunile prin descurajare, sau prin a combate terorismul, crima
organizata sau a altor conflicte de natură să afecteze securitatea suprastatală sau a unui stat
membru UE (Mureşan. 2004, pp. 91-92)5.

In cartea Razboiul Viitorului, Mircea Muresan explica importanta informatiei si a

economiei, acestea fiind in prezent sub o presiune imensa, de tip globalizate, in timp ce entitatile
umane sunt in cautarea modernizarii sau a pastrarii identitatii, dar globalizarea este un proces
complex si poate sa fie considerarata fireasca. Identitatile sunt de tip dinamic, astfel oamenii
incep sa cunoasca avantajele si efectele globalizarii, precum si pericolul acesteaia, fiind necesara
in acest razboi al tensiunilor de o stabilitate, menita sa actioneze si in cadrul competitional6.

Progresul tehnologic şi al societăţii crează riscuri de securitate şi prin urmare societatea

postindustrială este o societate a riscului. Riscurile sunt politice (războaie civile, conflicte etnice

4 http://www.consilium.europa.eu/media/30815/qc7809568roc.pdf, p.19 (accesat la 28.10.2018)

5 Mureşan, Mircea. 2004. “Războiul Viitorului, Viitorul Războiului” , Bucureşti : Editura Universităţii
Naţionale de Apărare, pp. 91-92.
6 Mureşan, Mircea. 2004. “Războiul Viitorului, Viitorul Războiului” , Bucureşti : Editura Universităţii
Naţionale de Apărare, pp. 12- 13.

3
şi religioase), economice (crize economice, somaj, sărăcie), riscuri de mediu (accidente
industriale, poluare, iundaţii), societale (agresarea identităţii, afectarea ordinii publice, corupţie,
trafic de bunuri şi persoane, terorism).

În opinia mea, în mass-media și prin rețele de socializare ne sunt prezentate diverse

legături între fenomenul migrației și terorism, mai exact prin atacurile teoriste care au avut loc în
ultimile decenii în spațial european, iar în cazul acesta statele membre care sunt poziționate
geografic la extremitățile Uniunii Europene au o responsabilitate enormă pentru a combate
fenomenul migrației ilegale, având scopul de a ameninta și influența în mod negativ “starea de
bine” și mediul de securitate al organizației europene, precum a securității individului. Termenul
de siguranță a individului se transpune din securitatea națională și reprezintă acele elemente care
pot afecta persoană în mod direct, pe diferite paliere, social, economic, cultural, informațional și
chiar la nivel fizic.

In asa numita ordine mondiala, reprezentata de marile puteri, finante, dezvoltarea

tehnologica, aliante si globalizare, regasim un puternic “adversar” – terorismul, iar acesta
reprezinta un razboi continuu, un razboi mosaic, in care regula principal este de a lovi si de a
teroriza. Astfel au aparut analize valabile pentru aceste timpuri in locul formele clasice care
evaluau conceptele legate de razboiul traditional, de razboiul intre entitati clar definite, iar acesta
este razboiul impotriva terorismului, reprezentand o forma a razboiului continuu si care isi
filozofia, strategiile si modalitatile de desfasurare7.

Tensiunile internaționale și teorismul reprezintă teme importante care trasează teoriile și

strategiile privind securitatea, iar prin fenomenul migrației se poate analiza procentul celor care
fac parte din diferite organizații teroriste ce au ca scop înclinarea balanței de putere,
instabilitatea și instalarea stării de insecuritate statelor de distantie, implicit aliante si
organizatii din care acele state fac parte, pe scurt, sistemul de securitate poate fi influențat de
cele prezentate.

7 Mureşan, Mircea. 2004. “Războiul Viitorului, Viitorul Războiului” , Bucureşti : Editura Universităţii
Naţionale de Apărare, p. 76.

4
 Cea de-a doua amenintare este in stransa legatura cu globalizarea si avansul tehnologic,
mai exact prin atacurile care se pot realiza intr-un mod rapid si dificil de anticipat. Statele lumii,
inclusiv Romania, se confrunta cu o serie de amenintari la adresa securitatii nationale, amenintari
care ajung de la nivel suprastatal, in cazul Uniunii Europene, la tari membre, iar o posibila
evolutie in acest sens, este armonizarea legislatiei in materie de securitate la nivel european, dar
in acest sens, trebuie tinut cont de resursele economice, umane si militare ale fiecarui stat,
precum si de trecutul acestora.

Bibliografie:

1. Mureşan, Doina, “Fundamente militare ale securităţii şi apărării. Planificarea apărării”,

Bucureşti, pp. 7-9
2. http://ssrci.ro/securitate-umana-mediu/ Centrul de Cercetare în Securitate Umană şi
Mediu (accesat la 28.10.2018)
3. http://intelligence.sri.ro/securitatea-cibernetica-europeana-catre-o-piata-digitala-unica/
(accesat la 28.10.2018)
4. http://www.consilium.europa.eu/media/30815/qc7809568roc.pdf, p.19 (accesat la
28.10.2018)
5. Mureşan, Mircea. 2004. “Războiul Viitorului, Viitorul Războiului” , Bucureşti : Editura
Universităţii Naţionale de Apărare, pp. 12-13; p. 76; pp. 91-92.