UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

Facultatea de Teologie ,,Justinian Patriarhul”

Lucrare la Morală Crestină

Seminar
Cuviosul Paisie Aghioritul:Viaţa de Familie

COORDONATOR:

Pr. Asist.Dr. Jean Nedelea SUSŢINĂTOR:

Miron Gheorghe

Anul IV ,grupaVI.

Bucuresti,2017

1
 I.Introducere

Prin lucrarea de faţă vrem să expunem viaţa de familie prin cuvintele şi învăţăturile
Cuviosului Paisie Aghioritul;încă de foarte tânăr, stareţul a intrat şi a lucrat efectiv în marea
familie a Bisericii,căci simţea că nu mai aparţinea micii lui familii.A dobândit dragostea
dumnezeiasca făcându-se astfel fiu a lui Dumnezeu.De aceea îi simţea pe toţi oamenii ca fraţi ai
săi şi-l iubea pe fiecare,,cu dragostea lui Hristos”1.

Atunci când vedea un om în vârsta, stareţul spunea: îmi zic că acesta este tatăl meu,cănd văd o
bătrână ,îmi spun că acesata este mama mea ,iar cănd văd un copil mic îl privec ca pe nepoţelul
meu.Ca mădular al Trupului lui Hritos, stareţul nu numai că se ruga cu durere pentru cei care
înfruntau probleme în cadrul familiei ci ajuta cu cuvântul sâu,atunci când îi era cerut chiar şi în
subiectele cele mai delicate ale vieţii de familie, deşi el trăia ca un ascet.El insuşi fiind încercat
în focul ispitelor şi în cuptorul bolii, care sub diferite chipuri la cercetat din 1947 până în 1994
când a adormit, împreună pătimea cu fiecare om, suferea şi se ruga cu durere pentru cei bolnavi.

În partea a patra se dau sfaturi simple şi parctice pentru viata duhovnicească în cadrul familiei.In
felul acesta copii si parinţii sunt ajutaţi să trăiască zilnic după Evanghelie indiferent de locul în
care se afla fie la muncă fie acasă.In partea a cincea stareţul scoate în evidenţă diferitele încercări
pe care oamenii trebuie să le treacă in viaţa lor cu ajutorul lui Dumnezeu, boala, infirmitatea şi
alte maladii care aduc asupra oamenilor neputiinţă şi durere; prin acestea încercari pe care
oamenii le îndură işi plătesc,, păcatele sau îşi asigură răsplata cerească”.2

Şi în cele din urmă partea a şasea se refera în special la moarte, ,,la înfruntarea corectă a morţii şi
la pregatirea pentru ea”3.Stareţul lămureşte ca noi cei vii care pierdem pe cei dragi suntem o
şansă importantă de mântuire cu ajutorul parastaselor ,rugăciunilor ,milosteniilor care se fac
pentru cei adormiţi.Subiectele acestui volum pot ajuta pe cei ce se nevoiesc în lume să
ducă,,lupta cea buna”4,cu multă râvnă până la sfârşitul vieţii.

1
Filip 1,8.
2
Cuviosul Paisie Aghioritul:Viaţa de familie,Volumul IV,Ed.Evanghelismos,Bucureşti,2012
3
Ibidem,pg.11.
4
I Timotei,6,12.

2
Viaţa duhovnicească în Familie
Cu cât cârteşte cineva mai mult, cu atât se ditruge pe sine.Stareţul ne spune cu privire la
cârtire ca ea se datorează ticaloşiei omului şi este alungată cu doxologie deoarece cu cât cârteşte
cineva mai mult cu atât se distruge pe sine5.

In Epir am cunoscut doi ţarani,unul era familist şi avea vreo două ogoare, dar totdeauna le
încredinţa pe toate lui Dumnezeu.Lucra cât putea, uneori o parte din snopii de grâu ce ramâneau
pe camp putrezeau din pricina ploii pentru câ nu apuca sa-i strângă iar pe alţii îi împraştia vântul
dar pentru tot ce se întâmpla spunea:Slavă Ţie,Dumnezeule! şi toate îi mergeau bine însa celălalt
avea multe terenuri şi nu avea nici copii niciodata nu punea Slavă Ţie Dumnezeule, ci
întotdeauna cârtea şi avea numai necazuri uneori îi murea vaca alteori paţea altceva,din aceasta
istorioară rezultă că doxologia este un lucru foarte important în viaţa oamenilor şi de aceea toate
lucrurile înfaptuite de oameni sunt cu putinţă prin ajutorul lui Dumnezeu.

Să-L punem pe Dumnezeu cârmuitor vieţii noastre.Când în inima noastră se afla o parte
din bucuria raiului atunci împaratia lui Dumnezeu este înlauntrul nostru.Omul işi poate face viaţa
un rai daca primeşte în sufletul său pe Dumnezeu ca un părinte şi ca un cârmuitor al vieţii
noastre, atunci când omul caută împărăţia cerurilor toate celelalte vin de la sine.Evanghelia
spune:,,căutaţi mai intăi Impărăţia Cerurilor şi toate celelalte se vor adăuga vouă”6

Durerea pentru aproapele ajută familia.In zilele noatre cu cât oamenii dobândesc mai
multe bunuri cu atat mai mute probleme au deoarece bunurile dobândite atrag aupra lor foarte
multe griji şi nopţi nedormite, pe langă toate acestea cei care le primesc nu mulţumesc lui
Dumnezeu pentru binefacerile primite.Stareţul pune o întâmplare cum că a dat o cutiuţă de
tămâie unui preot rus apoi îi spune că este un dar sărac insa preotul raspunde că nu este un dar
sărac.Dumnezeu pentru a ne pune virtuţile în lucrare îngăduie să avem bolnavi,săraci deoarece
prin acest lucru el scoate în evidenţă tot ce este mai bun in om şi nu în cele din urmă scoate în
evidenţă rugăciunea noastră către aproapele.Stareţul spune o întâmplare:,,În Koniţa a cunoscut o
familie care în afara unei fete era cu totul indiferenta faţa de Biserică.De îndată ce auzea
clopotul arunca sorţul lasă toate treburile baltă şi mergea la Biserică,el spune că şi atunci când au
venit germanii paraclisierul tragea clopotul pentru ca oamenii să fugă din case însă fata
respectivă mergea la Vecernie.Părinţii ei erau foarte zgârciţi încat căutau în sobă vreun cărbune
aprins ca să aprindă foc ca nu cunva să nu strice nici macar un chibrit însa unu singur lucru era
de apreciat faptul că atunci când fata vroia să dea unui sărac vreun lucru spunea că îi trebuie
călugarului şi mama ei era de acord.Fata a pătimit foarte multe de la mama ei deoarece a fost
prinsă cum dădea mancare celor săraci şi în cele din urmă ea sa rugat la Dumnezeu să găsească
de lucru iar salariul să-l dea milosteniei.In urma faptelor ei Dumenzeu a iconomisit-o şi pe
mama ei.

5
Ibidem.pg.153
6
Matei.6,33

3
 Lucrarea virtuţii în familie.În viaţa duhovnicească de familie ajută foarte mult liniştea,
Stareţul ne spune că este bine ca ficare dintre noi să avem o oră pe zi de linişte pentru a ne
cerceta pe sine şi pentru a ne cunoaşte gândurile şi patimile noastre penttru a ne nevoii şi în cele
din urmă pentru a le taia şi curaţi inima.

Daca în casă există o cameră liniştită care să amintească de atmosfera unei chilii călugăreşti
acesta este foarte bine,acolo în ascuns işi va putea face îndatoririle lui duhovniceşti , va putea citi
cărţi duhovniceşti şi se va ruga.Prin această linişte duhovnicească în familie omul dobândeşte o
treaptă foarte înaltă deoarece în linişte poţi rosti Rugăciunea lui Iisus.Dacă cineva il va iubi pe
Dumenzeu acesta în cele din urmă se va sfinţi.

Rugăciunea familiei.Rugăciunea are multa putere, Stareţul spune o istorioară despre doi
fraţi care cu rugăciunea lor au reuşit să iubeasca mai mult pe parinţi chiar dacă problemele
familiei erau grave.Tatăl nostru le spunea:,,Nu ştiu ce veţi face dar va trebui să spuneţi lui
Dumnezeu de două ori pe zi ca să stie unde vă aflaţi”7.De aceea atunci când se iveşte orice
problema toată familia trebuie să plece genunchii la rugăciune şi să mulţumească lui Dumnezeu
întâi pentru binefaceri apoi să ceară cele necesare pentru problema lor.

Viaţa duhovnicească a soţilor.Un lucru foarte important în viaţa duhovnicească a soţilor

este duhovnicul deoarece el poate da sfaturi legate de orice problemă familiară, Stareţul
îndeamnă rugăciunea bărbatului pentru femeie şi femeii pentru bărbat,deoarece cu cât bărbatul
va trai mai duhovniceşte cu atât mai mult îi va sta împotrivă femeii.Pentru aceasta pentru a păzi
familiile de destrămare, le spun bărbaţilor,,Să-i spui femeii tale atunci când o vei gasi în toane
bune :,,dacă merg la Biserica şi fac putină rugăciune şi câteva metanii sau dacă citesc vreo carte
duhovnicească nu le fac pe acestea din multă evlavie ci pentru ca ele ma înfraneaza şi mă ţin să
nu fiu atras de această societate jalnică si astfel să merg la baruri de noapte cu prietenii”8.

În cele din urmă daca bărbatul vrea sa o înduhovnicească pe femeia sa trebuie să o

împrietenească cu o familie care traieşte duhovniceşte astfel văzând femeia să faca şi ea asemea.

Copii şi viaţa duhovnicească.Un lucru fundamental în viaţa duhovniceacă a copiilor este

ca părinţii să se roage pentru copii, pentru ca fii să lor meargă în calea lui Dumenzeu trebuie ca
şi părinţii să traiască viaţă duhovnicească .Viaţa sfântă a părinţilor aduce în sufletul copiilor o
încredinţare lăuntrică care îi face să se supună în mod firesc şi astfel cresc într-o atmosferă de
evlavie având o îndoită sănătate fară traume psihice9.

Rugăciunile copiilor mici pot face minuni deoarece orice lucru pe care ei îl cer de la
Dumnezeu,Acesta îl dăruieşte pentru că au multă nevinovăţie şi de aceea Dumenzeu le ascultă
rugăciunea.Părinţii trebuie să-i ajute cu discernământ pe copii de când sunt mici să se apropie de
Hristos şi să trăiască înaltele bucurii duhovniceşti.Iar când încep să meargă la şcoală trebuie să-i
7
Ibidem,pg.163
8
Ibidem,pg.166
9
Ibidem,pg,167

4
înveţe să citească încet încet şi vreo carte duhovnicească şi să-i ajute să traiască
duhovniceşte.Făcand astfel vor deveni ca nişte îngerasi, iar rugăciunea lor va avea multă
îndrăzneală la Dumenzeu.

Munca şi Viaţa duhovnicească.

Prin muncă orice om dobândeşte sănătate ,ea dă voiciune trupului şi prospeţime minţii,
dacă Dumnezeu nu ar fi dat munca omul ar fi mucezit, în concluzie munca este o
binecuvântare.Prin muncă dobândim anumite priceperi şi anumite meserii însa acest lucru se
vede înca de când copilul este mic şi îşi arată înclinaţia spre o anumită meserie.Astăzi mulţi
oameni sunt chinuiţi deoarece nu-şi iubesc munca,se gândesc tot timpul cand vine pauza de masă
sau când vine ora de plecre acasă, în timp ce atunci când cineva este dornic să găsească de
muncă şi apoi prin râvna şi interes munceşte dăruindu-se întru totul locului de muncă.Se
dăruieşte muncii sale şi apoi când vine ora plecării îşi pune întrebarea cum a trecut timpul aşa
repede, cel care are râvnă pentru muncă uită de mâncare şi de somn şi de toate căci pentru unul
ca acesta munca este sărbătoare, în schimb cineva când nu îşi face munca cu dragoste oboseşte
deoarece el se gândeşte la cele ce urmează să facă.

Omul trebuie numai să-şi iubească munca sa dar să nu se îndragostească de ea, atunci
când cineva lucrează cu toată inima şi este bucuros, este odihnit sufleteşte şi nu mai oboseşte
niciodată.Fiecare om a primit de la Dumnezeu o harismă şi de aceea de vreme ce omul a primit-o
de la însuşi Dumnezeu Acesta are şi pretenţii de la el.Toate harismele sunt diferite de aceea
fiecare om foloseşte ceea ce a primit de la Dumezeu într-o măsura mica sau mare:unii sunt
inteligenţi însa aceştia pot deveni folositori sau distrugători iar cei care nu au nici o aptitudine
deosebită desigur nu pot face mare bine dar nu pot face nici mare rău.De asemenea munca este
precedată de stres, acesta vine în urma faptului că nu lucrează mintea, daca nu vei pune mintea ta
să lucreze te vei chinui pentru că în munca pe care o face cineva apar o multime de
situaţii.Numai astfel poate ajunge cineva un meşter bun după care va şti singur ce să facă şi va
progresa10.

Fiecare om înainte de începerea lucrului trebuie să săvârşească o rugăciune prin aceasta el cere
binecuvântare de la Dumnezeu pentru a putea începe treaba, fiecare profesie se poate sfinţi spre
exemplu un medic nu trebuie să uite că în medicină cel mai mult ajută harul lui Dumnezeu şi de
asemenea el trebuie să fie un bun creştin şi să devină un vas al harului dumnezeiesc.Însa trebuie
menţionat un lucru foarte important şi anume că nu meseria îl face pe om.Mulţi oameni se
chinuiesc pentru că nu reuşesc să caştige slava lumească sau să se îmbogăţească cu lucruri
deşarte,nu se gândesc că acestea nu trebuiesc căutate şi nici nu se pot lua în cealaltă viaţă.11

10
Ibidem.pg.182
11
Ibidem.pg.186

5
 Bibliografie

1.***Biblia sau Sfânta Scriptură. Tipărită sub îndrumarea şi cu purtarea de grijă a Prea
Fericitului Părinte Teoctist, Patriahul Bisericii Ortodoxe Române, cu aprobarea Sfântului
Sinod, E.I.B.M.B.O.R., Bucureşti, 1988.
2.Cuviosul Paisie Aghioritul,Cuvinte Duhovniceşti:Viaţa de familie,Volumul 4,Editura
Evanghelismos,Bucureşti,2012.