Totalizarea I

Bilet 1

1.Istoricul

tuberculoza - o boala infecto-contagioasa de lunga durata cu afectarea intregului organism,cu

o localizare preponderant pulmonara.Cunostintele despre tb. Sunt legate de decrierile clinice
ale lui Hipocrate,Avicenna,Galen.Hipocrate a descries formele avansate de tb. Care se
manifestau prin febra,inapetenta,scaderea ponderala,transpiratii nocturne,astenizare.Boala a
fost numita „ftizie‟ de la cuv. grec „phthizis‟=topire,slabire somatica.Primii savant care au
descris unitatea morfologica a process tb. au fost savantii francezi Bayle ,Laennec(1781-
1826).Insa cea mai mare descoperire este de catre savantul german Robert Koch a agentului
pathogen al tb. la 24 martie 1882,care a pus baza etapei bacteriologice in dezvoltarea
cunostintelor destre aceasta boala.1890 Koch propune tuberculina si pune la baza dezvoltarii
etapei alergologice in diagnosticarea tb.1908 =Mantoux;1921=Calmette
,Guerin(BCG);1943=Waksman-streptomicina;1952=izoniazida;1970=rifampicina si apoi,,,,Z,E.

2. Metode bacteriologice

1.Microscoipic- col Ziehl-Neelson, col cu fluorocromi( auramin-rodamina)- PREZUMTIV

2. Bacteriologic- insamintarea pe medii nutritive solide- Lowenstein-Jensen
Cultivarea pe medii lichide ( BACTEC, MGYT)
3. Molecular-biol- PCR, teste de hibridizare, teste de secventiere- Xpert MTB-RYF, Genotype MTBDR

3. IDR Mantoux
Indicatii:-copii din contact cu bolnavii TB)contact familial sau cu rudele,la scoala);
-copii cu semne clinice sugestive pentru TB;
-copii cu risc sporit de infectare;
-pacientii cu infectie HIV.

Metodica:Materiale necesare:tuberculina;seringi 1 ml ,divizate in 0,10 ml cu ace speciale

pentru injectii intradermice de unica folosinta;solutie dezinfectanta alcool 70% sau alcool eter;vata.Locul
introducerii:fata anterioara a treimii de mijloc a antebratului.

Tehnica introducerii:dupa dezinfectare a tegumentelor cu alcool 70% sau alcool eter,se introduce strict
intradermic 0,1 ml(2UT) de PPD-L.In momentul inocularii se formeaza o papula cu aspect de “coaja de
portocala” cu dimensiunile de 5-6 mm,care dispare peste 10 minute.

Scop - pentru a stabili daca o persoana a dezvoltat un raspuns imun la bacteria care provoaca
tuberculoza (TBC). Acest raspuns poate sa apara daca persoana are in prezent TBC, daca a fost expusa la
acesta in trecut sau daca a primit vaccinul BCG impotriva TBC.

4. TGLI

Complicatii:compresie ganglio-bronsica(tuse iritativa,tiraj,poate fi atelectazie);-caverna ganglionara;-

diseminare bronhogena;-diseminari limfo-hematogene;-pleurezii sero-fibrinoase.

DD- sarcoidoza StI,- adulti tineri, contact cu Tb lipseste, conglomerate forma coaja de ou
limfogranulomatoza, - affect bilat a gangl limf 95% perif
limfosarcomul, - affect bilat gangl limf mediast, retroperit, probe TB neg
limfoleucemii, - affect bilat a agangl linf mediast sup, , marirea limf 200.000
adenopatii nespecifice- coaja de ou, sindr allergic si diateza
B2

1.Cai transm

Surse- bolnavul cu tb. pulmonara(sursa principal)-bolnavii cu tb. extrarespiratorie active,fistulizate –

animalele bolnave de tb.,care raspindesc prin produse alimentare sau in timpul ingrijirii lor.

Caile sunt:cea mai frecventa =aerogena-inhalarea particulelor bacilifere cu diametru mik(1-

5microni)capabile sa formeze dispersii mai stabile in atmosfera sis a patrunda in caile aerogene
periferice;calea de infectie digestive;calea transplacentara;calea cutanata sau prin mucoasele afectate.

2. metode molecular genetice

Molecular-biol- PCR, teste de hibridizare, teste de secventiere- Xpert MTB-RYF, Genotype MTBDR

PCR- amplificarea in miliaome de exemplare a fragm AND< se produc primeri care reprez fragm scurte
AND
Genotype MB- MTBC- diferent compl micob TB
- Mb CMVAS- Mb nontub
- MTBDR plus- sensib prep la 1-2 linie
BD probe Tec- probe extrapulm
Xpeet MTB/RYF- indentif Mb Tb si sensib la rifampicina
Fingerprinting- amprente digitale AND, studierea profilului genomic Mb TB, numarul si dimens fragm de
restricite ce contin segv de insertie ID 6110 Mb TB

3. Tuberculina

DEF - extract din cultura micobact de tip uman sau bovin cu vechime 6-8 sapt si cu concentratie
evoporarii de 1/10 din volum.

TIP- old tuberculin(tuberculina veche);PPD-RT21/23/68 ;PPD-IC65 ;PPD-L- Moldova ;IP48 Pasteur

Reactii- generale- febra, astenie, artralgie, modif patol in singe 1-2 zile
Focale- Tb active ( cresterea tusei, sputa, dureri toracice
Locale- eritem, vezicule, papule dermice
Pot fi – poz, neg, hiperergice

4. CTP
Complex tuberculos primar-forma a tbc primare la copii si adolescenti cu substrat morfologic-inflamatie
specifica a tes.pulmonar,implicare in proces acailor limfatice(limfangita) si ganglionilkor limfatici
intratoracici(limfadenita) sau adenopatie.Frecv-30-35%.

Complicatii:-extinderea procesului inflamator;-compresia ganglio-bronsica cu form.atelectaziei;-

form.cavernei primare ,se complica cu hemoptizie ,pneumotorax spontan,diseminari brohnogene;-
caverne gangliobronsice,fistule gangliobronsice,pleurezie sero-fibrinoasa.

Diag.diferentiat:Pneumonia(debut acut,temp.inalta,tusea pronuntata cu expectoratt,,contact cu bolnav

de tbc-nu;starea generala –grava/satisf TB;herpez nazalis si labialis-da/ NU TB ;date auscultative-
bogate,raluri multiple/ sarace TB ;localizarea procesului-bazal,frecvent bilateral/ segm ant 3.4.5.8
TB;anal.sg:leucocitoza cu dev.pronuntata st/ moderat Tb ;BAAR la sputa-neg/ poz TB ;trat.nespecific-
dinamica pozitiva/ absenta TB )
Bilet 2

1. sursele și căile de transmitere a infecției

sursa principală de infecție este bolnavul cu TB pulmonară, mai ales cu forma cavitară, deoarece
gradul de contagiozitate depinde de densitatea M.tuberculosis în spută și de frecvența tusei. Alte
surse de infecție sunt:

- bolnavii cu TB extraexpiratorie activă, fistulizate (urogenitale, osteo-articulare, ganglionare) - forme

rar întîlnite, deci - o categorie mai puțin importantă în răspîndirea infecției.

- animalele bolnave de tuberculoză, care răspîndesc infecția prin produsele alimentare sau în timpul
îngrijirii lor.

Transmiterea infecției se realizează:

- aerogen, prin nucleii de picătură mică (diametru-1-5mm, suspendați în aer-1-3ore)

- digestivă, prin consum de alimente infectate (lapte)

- transplacentară, prezența la pacientă a unui proces hematogen generalizat cu afectarea placentei

- cutanată – la moașe, morfopatologi, chirurgi, îngrijitori de animale – foarte rar.

2. metodele molecular-genetice în depistarea M.tuberculosis

cea mai utilizată – reacția de polimerizare în lanț. Se amplifică ADN micobacterian din materialul
”țintă”, apoi se detectează prin metode tehnice uzuale; studierea markerilor genetici ai rezistenței
medicamentoase a M.tuberculosis la preparatele strategice.

3. definiția tuberculinei. Tipurile de tuberculină. Reacțiile organismului la introducerea

tuberculinei.
Tuberculina reprezintă un extract de cultură micobacteriană de tip uman și bovin cu vechime de 6-8
săptămîni, concentrat prin evaporare pînă la 1/10 din volumul inițial.

Tipuri de tuberculină: PPD-RT21, PPD-RT23, PPD-CT68, PPD-IC65, PPD-L, IP48 Pasteur. Cel mai utilizat
și recomandat de OMS este PPD-RT23. Reacția organismului la test este:

- generală – febră, astenie, artralgie, modificări patologice în sînge; se mențin 1-2 zile;

- focală – apariția sau creșterea tusei, sputei, durerilor toracice;

- locală – în loculintroducerii tuberculinei – eritem, papulă dermică, vezicule.

4. complex tuberculos primar: complicațiile, diagnostic diferențial.

CTP – formă a TBC primare la copii și adolescenți cu substratul morfologic – infiltrația specifică a
țesutului pulmonar (afectul primar), implicarea în proces a căilor limfatice (limfangită) și a
ganglionilor limfatici intratoracici (limfadenită) sau adenopatie.

Complicații:

- extinderea procesului inflamator;

- compresia gangliobronșică cu formarea atelectaziei;

- formarea cavernei primare care se poate complica cu hemoptizie, pneumotorax spontan,

diseminări bronhogene;

- caverne gangliobronșice, fistule gangliobronșice, pleurezie sero-fibrinoasă.

 Diagnostic difer. cu pneumonia nespecifică:
TBC Pneumonia
debutul lent Acut, precede IRA, bronșitele, amigdalite
temperatura Subfebrilă/febrilă seara, cu diferența de 10 între seară Înaltă, tip continuu
și dimineață
tusea Neînsemnată, cu expectorații mici Pronunțată, cu expectorații seropurulente
Contactul cu bolnavul de da Nu
TBC
Starea generală satisfăcătoare Gravă
Herpes labial și nazal nu Da
Datele auscultative sărace Bogate (raluri multiple)
Localizarea procesului Segmentele anterioare (3,4,5,8) Segmentele bazale, frecvent bilateral
Analiza sîngelui Leucocitoză moderată, deviere spre stînga, Leucocitoză cu deviere pronunțată spre s
limfocitopenie, VSH-puțin accelerată VSH-accelerată
BAAR în spută M+ Neg
Tratamentul nespecific Negativ/lipsit de dinamică Dinamică pozitivă

Biletul Nr. 3

1. Substatul morfopatologic al inflamației tuberculoase.

Modificările morfopatologice și imunologice în cadrul tuberculozei pulmonare au un caracter diferit:
reacții inflamatorii nespecifice, specifice și paraspecifice.
Infecția cu M.tuberculosis reprezintă un model clasic de infecție cu un patogen intracelular față de
care organismul se protejează declanșînd un răspuns mediat celular, al limfocitelor T, împotriva
macrofagelor încărcate cu agent patogen. Agentul patogen pătrunde în alveole depășind barierele de
protecție mecanice (mucoasa tractului respirator) și fiziologice (secretul epiteliului bogat în enzime
proteolitice) și declanșează un proces inflamator nespecific, ulterior fiind captat de macrofage. Însă
datorită peretelui celular bogat în lipide și a capsulei glicoproteice este rezistent la acțiunea
complementului și a radicalilor liberi ai fagocitelor. Bacilii se multiplică intracelular iar macrofagul lezat
este distrus. La a 6-8 săptămînă de infecție se dezvoltă 2 reacții suplimentare: o reacție de distrugere
tisulară și o reacție de activare a macrofagelor. Reacția de distrugere tisulară este rezultatul unei reacții
de hipersensibilitate de tip întîrziat la agentul bacilar, distrugînd macrofagele ce conțin bacili în diviziune.
Reacția de activare a macrofagelor este mediată de TH1 și sporește puterea macrofagelor de a distruge
bacilii fagocitați, este apreciată ca imunitate de tip celular. Odată cu implicarea în proces a macrofagelor
activate și a T-limfocitelor se începe inflamația specifică. Dacă macrofagele nu reușesc distrugerea
infecției, în proces se împlică limfocitele CD+8 citotoxice care determină apariția granulomului.
Pentru tuberculoză este caracteristic formarea infiltratului celular mononuclear, denumit infiltrație
granulomatoasă., care reprezintă un fenomen localizat și „sediul central” al răspunsului imun.
Histopatologic, reprezintă o inflamație cronică, caracterizată printr-o reacție predominat celulară, numită
granulom. Granulomul tuberculos reprezintă un focar tuberculos cu necroză în centru, în care se
apreciază M.tuberculosis, înconjurat de celule epitelioide, celule gigante Langhans, un strat de celule
limfoide și altul de țesut conjunctiv, care limitează granulomul. La formarea necrozei în centrul
granulomului contribuie limfocitele CD8+ citotoxice, TNF, apoptoza.
Tabloul morfologic al inflamației tuberculoase constă din 3 tipuri:
- I tip de reacții au la baza lor hipersensibilitatea de tip întîrziat și se caracterizează prin reacții
inflamatorii productive;
- II tip – exudativ –necrotice, ca rezultat al reacțiilor imune;
- III tip – mixt.
Formarea granulomului tuberculos reprezintă un mecanism de protecție al organismului față de infecția
cu bacterii facultativ intracelulare, rolul său fiind de limitare a replicării bacteriene și de localizare a
procesului infecțios. Aseasta se realizează prin:
- activarea macrofagelor, care inhibă creșterea bacteriei;
 - încapsularea leziunii prin fibroză și calcificare;
- necroza, care reduce nutrienții și aportul de oxigen.
Granulomul tuberculos poate evolua în 5 moduri diferite după constituire:
1. Menținerea echilibrului dintre bacilul persistent și răspunsul imun local de apărare, cu păstrarea
unei stări de imunitate în absența semnelor clinice de boală. Se depistează la peste 90% din
persoanele infectate;
2. Eradicarea bacteriei, se reușește rareori;
3. În cazul răspunsului imun exagerat, se intensifică reacția de necroză, fiind afectate țesutirile pe o
arie extinsă, apare fibroza pulmonară. Bacteria e localizată în interiorul leziunii, evoluție benignă;
4. Ramolirea leziunii granulomatoase, creșterea micobacteriei necontrolat în detritusul celular, apar
leziuni extensive și diseminare infecției hematogencu apariția localizării secundare. Evoluția este
malignă, înalt contagioasă;
5. În cazul unui răspuns imun insuficient sau defect, granulomul se dezintegrează rapid și bacilul
este diseminat.
Acumularea de granuloame duce la formarea afectului primar, care reprezintă primul component al
complexului tuberculos primar, situat în segmentele bine aerate ale plămînior (3,4,5,8), mai des pe dr.,
infecția care nu a putut fi reținută pătrunde în vasele limfatice, formînd limfangita, al doilea component;
ulterior este reținută în ganglionii limfatici intratoracici, formînd al treilea component - adenopatia
hilară.

2. Metode microscopice în depistarea micobacteriei.

 Colorarea frotiului prin metoda Ziehl-Neelsen și examinarea la microscop obișnuit;
 Colorarea cu substanțe fluorocrome și examinarea cu ajutorul microscopiei fluorescente
(auramin-rodamină). Ea mărește rentabilitatea examenului microscopic cu 40% față de
microscopia obișnuită.
Pentru examenul microbiologic frotiurile sunt efectuate din diferite produse biologice și permite
confirmarea rapidă a diagnosticului de tuberculoză, la bolnavii care elimină numeroși bacili, care sunt
surse importante de răspîndire a infecției. Frotiul poate fi efectuat fie direct din produsul patologic, fie
după o omogenizare și concentrare a cestuia pentru a mări randamentul investigației.
Examenul microscopic al sputei pentru BAAR este foarte valoros în diagnosticul precoce al
tuberculozei, deasemenea este superior altor metode deoarece permite o confirmare rapidă, este
accesibil și are un cost redus. Din dezavantaje sunt – sensitensibilitatea redusă și necesitatea
corectitudinii în executare.
La colorarea cu fucsină fenicată micobacteria tuberculozei apare sub forma de bacili fini, ușor
încurbați, culoarea roșie zmeurie și conțin granule pe fundalul albastru al componentelor preparatului.
Sunt așezate caracteristic sub forma cifrei romane ,,V”. Pot fi depistate și forme modificate sub formă de
aglomerare de granule acidorezistente, structuri rotunde sferice sau sub formă de micele. În acest caz
rezultatul pozitiv necesită confirmare prin metode suplimentare. În caz contrar rezultatul se consideră
negativ.
Metoda microscopică permite detectarea microbacteriilor de la 5000-10000 de corpi microbieni într-
un ml de material. O asemenea cantitate se conține în sputa bolnavilor cu forme avansate, pe cînd în
stadiul inițial al bolii, fără distrucția țesutului pulmonar, cantitatea de microbacterii eliminată de bolnav
este sub limita de detectare. Deci, la bolnavii care elimină o cantitate neînsemnată de microbacterii este
necesară efectuarea suplimentară a metodelor mai sensibile. Microscopic nu putem tipiza micobacteriile
precum și a le diferenția de cele non-tuberculoase.
Modul de gradație a rezultatelor microscopiei prin metoda Ziehl-Neelsen
Număr BAAR Rezultat Gradație Număr c/m necesar de
examinat
0 BAAR în 100 cîmpuri microscopice negativ - 100
 1-9 BAAR în 100 cîmpuri microscopice pozitiv numărul de bacili 100
10-99 BAAR în 100 cîmpuri microscopice pozitiv 1+ Slab Pozitiv 100
1-9 BAAR în fiecare cîmp microscopic pozitiv 2+ Moderat Pozitiv 50
>10 BAAR în fiecare cîmp microscopic pozitiv 3+ Intens Pozitiv ‡ 20

3. Definiția complexului tuberculos primar, stadiile radiologice.

Complexul tuberculos primar este o formă a tuberculozei primare la copii și adolescenți cu substratul
morfologic – inflamația specifică a țesutului pulmonar (afectul primar), implicarea în proces a căilor
limfatice (limfangită) și a ganglionilor limfatici intratoracici (limfadenită) sau adenopatie.
Radiologic – se mannifestă prin 4 stadii:
 Stadiul pneumonic – opacitate omogenă în segmentele anterioare ale plămînului cu implicarea
hilului, componentele complexului primar nu se evidențiază;
 Stadiul de resorbție – simptomul bipolar (afectul primar și adenopatia unite printr-o bandă
opacă - limfangita);
 Stadiul de organizare – afectul primar și adenopatia se încapsulează, dispare limfangita;
 Stadiul de petrificare – formarea nodului Gohn și petrificarea în hil.
Evoluția acestor stadii durează în jurul unui an, iar petrificarea ganglionilor limfatici în hil pînă la 3-4
ani.

4. Schimbări în analiza LCR în meningita tuberculoasă.

Culoarea – fără culoare, opalescent.
Presiunea – ridicată, curge în get.
Citoza – în limitele sutelor (200-400); la început predomină neutrofile, apoi limfocitele.
Proteinile – cresc pînă la 2-3 gr/l.
Glucoza – scade, mai puțin de valoarea din glucoza sîngelui.
Clorurile – scad < 7 gr/l.; Reacția Pandi – +++; MTB – + în 10 %
Aspectul vizual al lichidului – peste 12 ore are loc formarea unei pelicule în formă de păianjen.

biletul 5

1.Metode de diagnostic a infectiei tuberculoase latente.

Metoda pasivă
Cel mai comun simptom (95% cazuri) este tuşea care durează cel puţin 3 săptămini. Persoanele
care prezintă acest semn clinic necesită indreptarea la ftiziopneumolog pentru a efectua urgent
microscopia sputei.Tusea poate fi insoţită şi de alte semne clinice:astenie; febră; transpiraţie;
anorexie; pierdere ponderala;hemoptizie, hemoragie;dispnee.
Un pacient cu tuberculoză extrapulmonară poate avea simptoame generale: scădere ponderală;
febră; transpiraţii nocturne. La aceste semne se adaugă simptomatologia organului afectat. Odată
ce pacientul este suspectat de tuberculoză extrarespiratorie el necesită indreptarea la medicul
ftiziopneumolog.
Formele ascunse sau „măştile" tuberculozei necesită o atenţie deosebită:
pneumonică; bronşitică;
- gripală; laringiană; hemoptoică etc.
Este important ca membrii familiilor ce au fost in contact cu pacienţii microscopic pozitivi şi cu
simptoame de tuberculoză să fie indreptaţi la medicul ftiziopneumolog pentru o examinare mai
detaliată.
Cunoaşterea simptomatologiei tuberculozei este decisivă in depistarea precoce a bolii. Lucrătorii
AMP, la depistarea un pacient cu simptome sugestive de tuberculoză sau cu un examen
radiologie pulmonar anormal, trebuie să direcţioneze pacientul către un medic specialist
(ftiziopneumolog),care va efectua examinările necesare pentru a infirma sau confirma
tuberculoza. Persoanele cu tuberculoză pot rămane asimptomatice. Mai mult de 90% din pacienţi
cu afectare pulmonară rapid progresivă au una sau mai multe simptome clinice. Aceste simptome
apar imediat după debutul bolii determinand mulţi bolnavi de tuberculoză să ceară sfatul
medical.
Simptomele tuberculozei pot fi depistate la pacienţii care nu cunosc semnele tipice de TB şi care
se prezintă la o unitate de medicină primară pentru tratamentul altor afecţiuni.
Examenul microbiologic.
Materialul examinat este sputa.Se colecteaza 3 probe timp de 2 zile consecutive.Daca nu este
sputa se poate preleva lichid din lavajul bronsic,tubaj gastric,produsele recotate prin
bronhoscop;in caz de tbc extrapulmonara se examineaza LCR,exudat pleural,tesutul
afectat,urina.
La examenul microscopic :
-Colorarea Ziehl-Neelson;
-Colorarea cu Fluorocromi(auramin-rodamina)
Examenul bacteriologic(examenul prin cultura):
-Insamintarea pe medii nutritive solide(Lowenstein-Jensen)
-Cultivarea micobacteriilor pe medii lichide(BACTEC,MB/BacT)
Metode alternative de examinare microbiologica:
-Tehnicile biologiei moleculare(reactia de polimerizare in lant).

Testul tuberculinic reprezintă o investigaţie specifică de caracter imunologic şi a valoare

relativă in diagnosticul tuberculozei, deoarece testul doar constată infecţia tuberculoasă, dar nu şi
maladia TB.
IDR Mantoux cu 2UT: indicatii, metodica, rezultate .
Materiale necesare: tuberculina; seringi 1ml, divizate in 0,10 ml cu ace speciale pentru injecţii
intradermice de unică folosinţă; soluţie dezinfectantă alcool 70% sau alcool eter; vată. Locul
introducerii - faţa anterioară a treimii de mijloc a antebraţului. Tehnica introducerii - după o
dezinfectare in prealabil a tegumentelor cu alcool 70% sau alcool eter, se introduce strict
intradermic 0,1 ml (2UT). In momentul inoculării se formează o papulă cu aspect de „coajă
de
portocală" cu dimensiuni de 5-6mm, care dispare peste 10 minute. Interpretarea IDR
Mantoux 2
UT se efectuează peste 72 ore, luandu-se in consideraţie doar dimensiunile induraţiei palpabile
(diametrul transversal), care se măsoară cu ajutorul unei rigle transparente in milimetri (mm).
Reacţia locală se consideră:
Negativă: Prezenţa unui punct doar la locul inoculării tuberculinei.
Prezenţa hiperemiei. Prezenţa papulei pană la 4 mm (inclusiv) la cei nevaccinaţi şi pană la 9 mm
(inclusiv) la cei vaccinaţi.
Pozitivă: Prezenţa papulei de la 5 mm la nevaccinaţi şi de la 10 mm la cei
vaccinaţi, respectiv pană la 16 mm (inclusiv) la copii şi pană la 20 mm (inclusiv) la maturi.
Hipereraică: Diametrul papulei - 17 mm şi mai mare la copii şi adolescenţi; 21 mm şi mai mare
la
maturi. Reacţia veziculonecrotică. Limfangită şi/sau adenopatie regională. IDR Mantoux 2 UT
pozitivă, apărută pentru prima dată in urma primoinfecţiei tube loase, se numeşte viraj
tuberculinic.

2.Definitia tuberculozei ganglionilor limfatici intratoracici.Formele clinic-radiologice,

Definiţie - adenopatia este o formă primară extrapulmonară cu inflamaţie specifică a

ganglionilor limfatici intratoracici, care se intalneşte preponderent la copii şi adolescenţi. Sunt
afectaţi preponderent ganglionii limfatici conform schemei Suchenicov - Esipov (paratraheali,
traheo-bronhiali, de bifurcaţie, bronho-pulmonari) şi Engel.
Aspectul clinic este
determinat de forma clinică a adenopatiei: forma infiltrativă, forma pseudotumorală ,adenopatia
traheobronşică de volum mic.
Forma infiltrative
Clinic -morphologic are loc cazeificarea partiala a ganglionilor limfatici ,predomina inflamatia
de tip exudative,cu inplicarea tesutului adiacent.In tabloul clinic sindromul de intoxicatie
apredomina asupra celui bronhopulmonar.
Radiologic –sindromul hilului largit ,fara structura,neomogen,de intensitate medie cu contur
difuz.
Forma pseudotumorala
Clinic-morfologic are loc cazeificarea totala a ganglionilor limfatici.Clinic predomina
sindromul bronhopulmonar cu compresia bronhului,dispnee expiratorie.
Radiologic hil largit,intensive,omogen,conturul net si policiclic.
Adenopatia traheobronsica de volum mic
Clinic —o varianta a formei pseudotumorale si se intineste preponderant la adultii
tineri.Manifestarule clinice sint moderate sau lipsesc.Aceasta forma trebuie suspectata la copiii
si adolescentii din focarele de tbc cu sindrom de intoxicatie,cu viraj tuberculinic ,salt
tuberculinic sau probe tuberculinice hiperergice.
Radiologic-ganglionii limfatici afectati cu un diametru mai mic de 1 cm intre-un grup sint
ascunsi in umbra mediastinului ,cordului si sint invizibili pe cliseul radiologic standart.Pentru
depistarea lor este necesara radiografia de profil a cutiei toracice tomografoa mediastinului
,TC.

Obiectiv simptomul Filatov se determină la inspecţia generală -

cearcăne sub ochi, lungi, sprancene stufoase, ochi strălucitori (in intoxicaţie tardivă -
pronunţată). La inspecţi tiei toracice, pe partea anterioară a acesteia se observă o dilatare a
reţelei venoase perii in spaţiile inter costale l-ll, uni- sau bilateral (simptom Vidergoffer).
3.Diagnosticul diferential al alergiei postinfectioase si postvaccinale.
Criterii Alergia la infectia naturala Alergia postvaccinala
Contactul bacilar prezent absent
Dimensiunile papulei 12mm si mai mult,dispare peste 2 Pina la 12 mm,dispare peste o
saptamini saptamimna
Culoarea papulei Rosie cu nuanta violacee roza
Dinamica IDR Mantoux 2UT Stabila sau in crestere In descrestere
Vaccinarea BCG Efectuata de mult recent
Cicatricea postvaccinala < 4mm 4-8mm
Reactii paraspecifice Prezente Absente

4.Reactiile paraspecifice (morfologice si clinice)

Morfologoice:
Reacţiile imune de interacţiune şi sensibilizare a macrofagelor şi T-limfocitelor activate şi
acumularea lor pană la dezvoltarea sfarşitului logic (formarea granulomului) contribuie la
dezvoltarea unor reacţii in diferite organe, numite de A.Strucov paraspecifice. Ele au o origine
toxico-alergică, polimorfă, de tip mononuclear. A.Strucov descrie 5 tipuri de reacţii
paraspecifice:
reacţie macrofagală difuză, reacţie macrofagală nodulară, infiltratie limfo-histiocitară, vasculite
nespecifice, necroze fibrinoide. Aceste reacţii se dezvoltă in diferite organe şi ţesuturi, provocand
un polimorfism clinic in formă de "măşti" ale tuberculozei. Primele 3 tipuri de reacţii se intalnesc
mai des.
Reacţie macrofagală difuză - o acumulare de celule macrofagale extinsă in capsulele şi
interstiţiu! multor organe interne, in foiţele seroase, miocard, etc. Această reacţie manifestă o
hiperergie a organismului şi o stare neechilibrată a imunităţii celulare.
 Reacţie macrofagală nodulară - localizarea preponderentă este in miocard cu formarea
granulomelor macrofagal-limfocitare in jurul vaselor sangvine asemănătoare cu cele reumatice.
Infiltraţie limfo-histiocitară,care se atestă in capsulă şi stroma organelor (plămani, miocard,
epicard, renichi, ficat etc.). Inrezultatul acestor reacţii apar miocardite, nefrite, hepatite
interstiţiale.
Vasculitele nespecifice implică in proces vasele sanguine ale microcirculaţiei şi se manifestă
prin infiltraţii iimfoide perivasculare de tip coronarit etc.
Necroze fibrinoide se dezvoltă atat in focarele de inflamaţie specifică, cat şi in afara lor, se pot
localiza in vasele sanguine, in peretele alveolar şi in interstiţiu,deseori sunt insoţite de formarea
trombelor.
Aceste reacţii paraspecifice fiind morphologic nespecifice au la baza lor etiologia tuberculoasă.
Multitudinea modificărilor paraspecifice şi a reacţiilor celulare sunt rezultatul proceselor
imunologice. Aceste reacţii constau in pronunţarea stării alergice a organismului caracteristice
tuberculozei primare la copii şi adolescenţi şi tuberculozei diseminate şi au un caracter
hiperergie. După caracterul reacţiilor celulare primele 3 tipuri reprezintă o reacţie de
hipersensibilitate de tip intarziat, al 4-lea - de tip imediat, iar al 5-lea -de tip mixt.

Clinice:
1.Eritem nodos pe gambe-leziunile cutanate apar pe parcursul catorva zile si au forma unor
noduli indurati de forma rotund-ovalara cu diametrul variabil intre 3-20 de cm, imprecis
delimitati, localizati in profunzime, dispusi pe fetele anterioare ale gambelor, bilateral, insa nu
simetric. Au culoarea rosu aprins si sunt foarte durerosi la palpare. Pe parcursul remisiunii,
leziunile trec prin stadiile de vindecare a unui hematom: devin violacee, apoi maronii, galbui,
verzui.
2.Cheratoconjunctivita flectineluoasa
3.Reumatismul Ponse
4.Poliserozite

1)Caile de depistare a pacientilor cu tuberculoza

Metoda pasivă
Cel mai comun simptom (95% cazuri) este tuşea care durează cel puţin 3 săptămini. Persoanele care
prezintă acest semn clinic necesită îndreptarea la ftiziopneumolog pentru a efectua urgent
microscopia sputei.
Tusea poate fi însoţită şi de alte semne clinice:
astenie; febră; transpiraţie; anorexie; pierdere ponderala derală; hemoptizie, hemoragie;dispnee.
Un pacient cu tuberculoză extrapulmonară poate avea simptoame generale: scădere ponderală;
febră; transpiraţii nocturne. La aceste semne se adaugă simptomatologia organului afectat. Odată ce
pacientul este suspectat de tuberculoză extrarespiratorie el necesită îndreptarea la medicul
ftiziopneumolog.
Formele ascunse sau „măştile" tuberculozei necesită o atenţie deosebită:
pneumonică; bronşitică;
- gripală; laringiană; hemoptoică etc.

Metoda activă
Este importantă examinarea periodică, conform unui algoritm prestabilit, a grupurilor de risc sporit
de infectare şi dezvoltare a tuberculozei.. Un risc sporit pentru expunere la infecţie o au următoarele
categorii:
- persoanele care au contactat cu bolnavii de TB baciliferi sau cu tuberculoză activă fără
eliminări de bacili;
- persoanele care au contactat cu animalele bolnave de tuberculoză;
- pacienţii cu sechele posttuberculoase;
- bolnavii cu maladii cronice pulmonare nespecifice;
- persoanele cu etilism cronic, narcomanie, HIV infectaţi; •
- pacienţii cu diabet zaharat, ulcer stomacal;
- bolnavii trataţi cu imunodepresante (inclusiv şi cu corticosteroizi);
- gravidele şi perioada postnatală;
- copiii nevaccinaţi;
- persoanele cu dezavantaj material (pensionarii, invalizii, neangajaţii în câmpul muncii etc.)
- persoanele cu condiţii de trai nesatisfăcătoare (boschetarii, căminele şi apartamentele
aglomerate, subsolurile etc.);
- lucrătorii cu condiţii nesatisfăcătoare de muncă (migraţia, surmenaj fizic şi psihic, alte noxe
profesionale);

Grupele periclitante sunt examinate pentru prevenirea răspândirii tuberculozei de ci angajaţii din
sfera de deservire a populaţiei (salariaţii din întreprinderile alimentare, ir tuţiile medicale, comunale
şi cele pentru copii) care se realizează prin examene medi( profilactice şi periodice ale acestor
angajaţi (la angajare şi o dată pe an).

2)Proba Mantoux negativa si pozitiva

Materiale necesare: tuberculina; seringi 1ml, divizate în 0,10 ml cu ace speciale pentru injecţii
intradermice de unică folosinţă; soluţie dezinfectantă alcool 70% sau alcool eter; vată. Locul
introducerii - faţa anterioară a treimii de mijloc a antebraţului.
Tehnica introducerii - după o dezinfectare în prealabil a tegumentelor cu alcool 70% sau alcool eter, se
introduce strict intradermic 0,1 ml (2UT). In momentul inoculării se formează o papulă cu aspect de
„coajă de portocală" cu dimensiuni de 5-6mm, care dispare peste 10 minute. Interpretarea IDR Mantoux 2
UT se efectuează peste 72 ore, luându-se în consideraţie doar dimensiunile induraţiei palpabile (diametrul
transversal), care se măsoară cu ajutorul unei rigle transparente în milimetri (mm).
Reacţia locală se consideră:
Negativă: Prezenţa unui punct doar la locul inoculării tuberculinei.
Prezenţa hiperemiei. Prezenţa papulei până la 4 mm (inclusiv) la cei nevaccinaţi şi până la 9 mm
(inclusiv) la cei vaccinaţi.
Pozitivă: Prezenţa papulei de la 5 mm la nevaccinaţi şi de la 10 mm la cei
vaccinaţi, respectiv până la 16 mm (inclusiv) la copii şi până la 20 mm (inclusiv) la maturi.
Hipereraică: Diametrul papulei - 17 mm şi mai mare la copii şi adolescenţi; 21 mm şi mai mare la
maturi. Reacţia veziculonecrotică. Limfangită şi/sau adenopatie regională. IDR Mantoux 2 UT
pozitivă, apărută pentru prima dată în urma primoinfecţiei tube loase, se numeşte viraj tuberculinic.

3)Particularitatile tuberculozei primare

Tuberculoza primară cuprinde totalitatea manifestărilor biologice, imunt gice, morfologice,
funcţionale şi clinice, determinate de primul contact al unui organ uman cu infecţia tuberculoasă.
Tuberculoza care apare în urma infecţiei, la persoanele neinfectate anterior, este numită tuberculoză
primară.
Primoinfecţia tuberculoasă (latentă, ocultă) urmează după pri contact de scurtă durată al
copilului şi pătrunderea în organism a unui număr mic de m bacterii.
Aproximativ 90% din persoanele infectate rămân în stadiul de infecţie tuberculoasă latentă, numai 10%
din persoanele infectate vor face tuberculoza-boală. In următoarea Perioada dintre momentul pătrunderii
micobacteriilor în organism şi până la apariţia probei tuberculinice pozitive se numeşte prealergică şi
durează 2-10 săptămâni (în mediu 6 săptămâni). în această perioadă se dezvoltă hipersensibilitatea de tip
întârziat, care pronunţă prin pozitivarea probei tuberculinice. Ea este asimptomatică. Pentru dezvolte
tuberculozei-boală este necesară pătrunderea în organism a unui număr mare de m bacterii virulente, un
contact de lungă durată şi o imunitate deprimată a organismului.
Tuberculoza primară se dezvoltă după primul contact al copilului cu micobacteriile
tuberculoză. Se întâlneşte preponderent la copii şi adolescenţi; Are loc conversia probei
tuberculinice cu apariţia virajului tuberculinic; Se dezvoltă pe un fon de hipersensibilitate de
tip întîrziat, de aceea probele tuberci ce sunt hiperergice;
Sunt caracteristice reacţii paraspecifice - eritemul nodos, cerato-conjunctivită flictenulară, sindromul
poliarticular (reumatismul Ponse), poliserozite; în procesul patologic este implicat sistemul limfatic,
tuberculoza primară fiind o infe limfotropă;
Poate avea o evoluţie gravă la copiii mici, până la vîrsta de 3 ani, cu complicaţii se (diseminări
hematogene, meningită tuberculoasă) care poate finaliza cu deces; La majoritatea copiilor evoluează
benign cu vindecare spontană, chiar în lipsa tratamentului;Se înregistrează multirezistenţa primară a
micobacteriilor de tuberculoză faţă de preparatele antituberculoase.

4)Factori de risc, care sporesc imbolnavirea prin tuberculoza

 Epidemiologici influenteaza la transmitereainfectiei in societate depend in mare masura de

organizarea si competent serviciului sanitar (contact familial, rudenie.)
 Medico-biologici : boli cornice a aparatului respirator, etilism cronic, Diabet zaharat, sarcina si
perioada postnatala, HIV, SIDA, boli ulcero-gastrice, tratament cu imunosupresoare.
 Sociali: care faciliteaza tranmiterea in masa a infectiei si cresterea indicilor epideometrici ai
tuberculozei ca: problem politice si socio-economice (somaj, malnutrita, saracia, etilismul,
vagabondaj, conditii din penetenciare, migratia, conflicte armate, refugiatii, cresterea nivelului
criminalitatii, utilizarea drogurilor); si slabiciunile sistemului sanitar (finantare nesatisfacatoare,
reforme organizatorice insuficiente.

Receptivitatea pacientului la infecţie depinde de mai mulţi factori care influenţează rezistenţa
scăzută a macroorganismuiui şi formează grupele sociale cu risc sporit de îmbolnăvire:
subalimentaţia; păturile social-vulnerabile (şomerii, pensionarii, invalizii etc), condiţiile de lucru
nefavorabile (migranţii, surmenajul fizic şi psihic, nocivităţi termice, chimice, radiologice),
condiţiile de trai nefavorabile (boschetarii, căminele, apartamentele supraaglomerate, umede,
întunecate, penitenciarele).
Receptivitatea macroorganismuiui depinde şi de factorii medico-biologici cu risc sporit de
îmbolnăvire:
c) bolile cronice ale aparatului respirator;
d) diabetul zaharat;
e) ulcerul gastro-duodenal;
f) etilismul cronic;
g) tratamentul cu imunodepresanţi (cu glucocorticosteroizi - tuberculoza steroidă);
h) sarcina şi perioada postnatală;
HlV-infectaţii,bolnaviSIDA.
j) în dezvoltarea tuberculozei o mare importanţa îl are factorul de vârstă, cei mai recep fiind
copii:
Prima vârstă ftiziogenă este între 0 -1 an
A doua vârstă ftiziogenă este între 1 - 3 ani
A treia vârstă ftiziogenă este cea prepubertană, mai ales la fete,
şi este motivată prin modificările hormonale care au loc la această vârstă.
Dacă situaţia epidemiologică se ameliorează, atunci îmbolnăvirea are loc mai mull bătrâni
(reactivarea infecţiei endogene). în perioada de timp cu o extindere majoră a tub culozei persistă o
tendinţă a îmbolnăvirii persoanelor tinere (infecţie masivă exogenă). Republica Moldova 70% din
incidenţa tuberculozei o constituie vârsta aptă de muncă. ( mai frecvent fac tuberculoza bărbaţii,
raportul dintre bărbaţi - femei este de 2,5.