Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bilet 1
1.Istoricul
2. Metode bacteriologice
3. IDR Mantoux
Indicatii:-copii din contact cu bolnavii TB)contact familial sau cu rudele,la scoala);
-copii cu semne clinice sugestive pentru TB;
-copii cu risc sporit de infectare;
-pacientii cu infectie HIV.
Tehnica introducerii:dupa dezinfectare a tegumentelor cu alcool 70% sau alcool eter,se introduce strict
intradermic 0,1 ml(2UT) de PPD-L.In momentul inocularii se formeaza o papula cu aspect de “coaja de
portocala” cu dimensiunile de 5-6 mm,care dispare peste 10 minute.
Scop - pentru a stabili daca o persoana a dezvoltat un raspuns imun la bacteria care provoaca
tuberculoza (TBC). Acest raspuns poate sa apara daca persoana are in prezent TBC, daca a fost expusa la
acesta in trecut sau daca a primit vaccinul BCG impotriva TBC.
4. TGLI
DD- sarcoidoza StI,- adulti tineri, contact cu Tb lipseste, conglomerate forma coaja de ou
limfogranulomatoza, - affect bilat a gangl limf 95% perif
limfosarcomul, - affect bilat gangl limf mediast, retroperit, probe TB neg
limfoleucemii, - affect bilat a agangl linf mediast sup, , marirea limf 200.000
adenopatii nespecifice- coaja de ou, sindr allergic si diateza
B2
1.Cai transm
Molecular-biol- PCR, teste de hibridizare, teste de secventiere- Xpert MTB-RYF, Genotype MTBDR
PCR- amplificarea in miliaome de exemplare a fragm AND< se produc primeri care reprez fragm scurte
AND
Genotype MB- MTBC- diferent compl micob TB
- Mb CMVAS- Mb nontub
- MTBDR plus- sensib prep la 1-2 linie
BD probe Tec- probe extrapulm
Xpeet MTB/RYF- indentif Mb Tb si sensib la rifampicina
Fingerprinting- amprente digitale AND, studierea profilului genomic Mb TB, numarul si dimens fragm de
restricite ce contin segv de insertie ID 6110 Mb TB
3. Tuberculina
DEF - extract din cultura micobact de tip uman sau bovin cu vechime 6-8 sapt si cu concentratie
evoporarii de 1/10 din volum.
Reactii- generale- febra, astenie, artralgie, modif patol in singe 1-2 zile
Focale- Tb active ( cresterea tusei, sputa, dureri toracice
Locale- eritem, vezicule, papule dermice
Pot fi – poz, neg, hiperergice
4. CTP
Complex tuberculos primar-forma a tbc primare la copii si adolescenti cu substrat morfologic-inflamatie
specifica a tes.pulmonar,implicare in proces acailor limfatice(limfangita) si ganglionilkor limfatici
intratoracici(limfadenita) sau adenopatie.Frecv-30-35%.
- animalele bolnave de tuberculoză, care răspîndesc infecția prin produsele alimentare sau în timpul
îngrijirii lor.
Tipuri de tuberculină: PPD-RT21, PPD-RT23, PPD-CT68, PPD-IC65, PPD-L, IP48 Pasteur. Cel mai utilizat
și recomandat de OMS este PPD-RT23. Reacția organismului la test este:
- generală – febră, astenie, artralgie, modificări patologice în sînge; se mențin 1-2 zile;
Complicații:
Biletul Nr. 3
biletul 5
Metoda pasivă
Cel mai comun simptom (95% cazuri) este tuşea care durează cel puţin 3 săptămini. Persoanele
care prezintă acest semn clinic necesită indreptarea la ftiziopneumolog pentru a efectua urgent
microscopia sputei.Tusea poate fi insoţită şi de alte semne clinice:astenie; febră; transpiraţie;
anorexie; pierdere ponderala;hemoptizie, hemoragie;dispnee.
Un pacient cu tuberculoză extrapulmonară poate avea simptoame generale: scădere ponderală;
febră; transpiraţii nocturne. La aceste semne se adaugă simptomatologia organului afectat. Odată
ce pacientul este suspectat de tuberculoză extrarespiratorie el necesită indreptarea la medicul
ftiziopneumolog.
Formele ascunse sau „măştile" tuberculozei necesită o atenţie deosebită:
pneumonică; bronşitică;
- gripală; laringiană; hemoptoică etc.
Este important ca membrii familiilor ce au fost in contact cu pacienţii microscopic pozitivi şi cu
simptoame de tuberculoză să fie indreptaţi la medicul ftiziopneumolog pentru o examinare mai
detaliată.
Cunoaşterea simptomatologiei tuberculozei este decisivă in depistarea precoce a bolii. Lucrătorii
AMP, la depistarea un pacient cu simptome sugestive de tuberculoză sau cu un examen
radiologie pulmonar anormal, trebuie să direcţioneze pacientul către un medic specialist
(ftiziopneumolog),care va efectua examinările necesare pentru a infirma sau confirma
tuberculoza. Persoanele cu tuberculoză pot rămane asimptomatice. Mai mult de 90% din pacienţi
cu afectare pulmonară rapid progresivă au una sau mai multe simptome clinice. Aceste simptome
apar imediat după debutul bolii determinand mulţi bolnavi de tuberculoză să ceară sfatul
medical.
Simptomele tuberculozei pot fi depistate la pacienţii care nu cunosc semnele tipice de TB şi care
se prezintă la o unitate de medicină primară pentru tratamentul altor afecţiuni.
Examenul microbiologic.
Materialul examinat este sputa.Se colecteaza 3 probe timp de 2 zile consecutive.Daca nu este
sputa se poate preleva lichid din lavajul bronsic,tubaj gastric,produsele recotate prin
bronhoscop;in caz de tbc extrapulmonara se examineaza LCR,exudat pleural,tesutul
afectat,urina.
La examenul microscopic :
-Colorarea Ziehl-Neelson;
-Colorarea cu Fluorocromi(auramin-rodamina)
Examenul bacteriologic(examenul prin cultura):
-Insamintarea pe medii nutritive solide(Lowenstein-Jensen)
-Cultivarea micobacteriilor pe medii lichide(BACTEC,MB/BacT)
Metode alternative de examinare microbiologica:
-Tehnicile biologiei moleculare(reactia de polimerizare in lant).
Morfologoice:
Reacţiile imune de interacţiune şi sensibilizare a macrofagelor şi T-limfocitelor activate şi
acumularea lor pană la dezvoltarea sfarşitului logic (formarea granulomului) contribuie la
dezvoltarea unor reacţii in diferite organe, numite de A.Strucov paraspecifice. Ele au o origine
toxico-alergică, polimorfă, de tip mononuclear. A.Strucov descrie 5 tipuri de reacţii
paraspecifice:
reacţie macrofagală difuză, reacţie macrofagală nodulară, infiltratie limfo-histiocitară, vasculite
nespecifice, necroze fibrinoide. Aceste reacţii se dezvoltă in diferite organe şi ţesuturi, provocand
un polimorfism clinic in formă de "măşti" ale tuberculozei. Primele 3 tipuri de reacţii se intalnesc
mai des.
Reacţie macrofagală difuză - o acumulare de celule macrofagale extinsă in capsulele şi
interstiţiu! multor organe interne, in foiţele seroase, miocard, etc. Această reacţie manifestă o
hiperergie a organismului şi o stare neechilibrată a imunităţii celulare.
Reacţie macrofagală nodulară - localizarea preponderentă este in miocard cu formarea
granulomelor macrofagal-limfocitare in jurul vaselor sangvine asemănătoare cu cele reumatice.
Infiltraţie limfo-histiocitară,care se atestă in capsulă şi stroma organelor (plămani, miocard,
epicard, renichi, ficat etc.). Inrezultatul acestor reacţii apar miocardite, nefrite, hepatite
interstiţiale.
Vasculitele nespecifice implică in proces vasele sanguine ale microcirculaţiei şi se manifestă
prin infiltraţii iimfoide perivasculare de tip coronarit etc.
Necroze fibrinoide se dezvoltă atat in focarele de inflamaţie specifică, cat şi in afara lor, se pot
localiza in vasele sanguine, in peretele alveolar şi in interstiţiu,deseori sunt insoţite de formarea
trombelor.
Aceste reacţii paraspecifice fiind morphologic nespecifice au la baza lor etiologia tuberculoasă.
Multitudinea modificărilor paraspecifice şi a reacţiilor celulare sunt rezultatul proceselor
imunologice. Aceste reacţii constau in pronunţarea stării alergice a organismului caracteristice
tuberculozei primare la copii şi adolescenţi şi tuberculozei diseminate şi au un caracter
hiperergie. După caracterul reacţiilor celulare primele 3 tipuri reprezintă o reacţie de
hipersensibilitate de tip intarziat, al 4-lea - de tip imediat, iar al 5-lea -de tip mixt.
Clinice:
1.Eritem nodos pe gambe-leziunile cutanate apar pe parcursul catorva zile si au forma unor
noduli indurati de forma rotund-ovalara cu diametrul variabil intre 3-20 de cm, imprecis
delimitati, localizati in profunzime, dispusi pe fetele anterioare ale gambelor, bilateral, insa nu
simetric. Au culoarea rosu aprins si sunt foarte durerosi la palpare. Pe parcursul remisiunii,
leziunile trec prin stadiile de vindecare a unui hematom: devin violacee, apoi maronii, galbui,
verzui.
2.Cheratoconjunctivita flectineluoasa
3.Reumatismul Ponse
4.Poliserozite
Metoda activă
Este importantă examinarea periodică, conform unui algoritm prestabilit, a grupurilor de risc sporit
de infectare şi dezvoltare a tuberculozei.. Un risc sporit pentru expunere la infecţie o au următoarele
categorii:
- persoanele care au contactat cu bolnavii de TB baciliferi sau cu tuberculoză activă fără
eliminări de bacili;
- persoanele care au contactat cu animalele bolnave de tuberculoză;
- pacienţii cu sechele posttuberculoase;
- bolnavii cu maladii cronice pulmonare nespecifice;
- persoanele cu etilism cronic, narcomanie, HIV infectaţi; •
- pacienţii cu diabet zaharat, ulcer stomacal;
- bolnavii trataţi cu imunodepresante (inclusiv şi cu corticosteroizi);
- gravidele şi perioada postnatală;
- copiii nevaccinaţi;
- persoanele cu dezavantaj material (pensionarii, invalizii, neangajaţii în câmpul muncii etc.)
- persoanele cu condiţii de trai nesatisfăcătoare (boschetarii, căminele şi apartamentele
aglomerate, subsolurile etc.);
- lucrătorii cu condiţii nesatisfăcătoare de muncă (migraţia, surmenaj fizic şi psihic, alte noxe
profesionale);
Grupele periclitante sunt examinate pentru prevenirea răspândirii tuberculozei de ci angajaţii din
sfera de deservire a populaţiei (salariaţii din întreprinderile alimentare, ir tuţiile medicale, comunale
şi cele pentru copii) care se realizează prin examene medi( profilactice şi periodice ale acestor
angajaţi (la angajare şi o dată pe an).
Receptivitatea pacientului la infecţie depinde de mai mulţi factori care influenţează rezistenţa
scăzută a macroorganismuiui şi formează grupele sociale cu risc sporit de îmbolnăvire:
subalimentaţia; păturile social-vulnerabile (şomerii, pensionarii, invalizii etc), condiţiile de lucru
nefavorabile (migranţii, surmenajul fizic şi psihic, nocivităţi termice, chimice, radiologice),
condiţiile de trai nefavorabile (boschetarii, căminele, apartamentele supraaglomerate, umede,
întunecate, penitenciarele).
Receptivitatea macroorganismuiui depinde şi de factorii medico-biologici cu risc sporit de
îmbolnăvire:
c) bolile cronice ale aparatului respirator;
d) diabetul zaharat;
e) ulcerul gastro-duodenal;
f) etilismul cronic;
g) tratamentul cu imunodepresanţi (cu glucocorticosteroizi - tuberculoza steroidă);
h) sarcina şi perioada postnatală;
HlV-infectaţii,bolnaviSIDA.
j) în dezvoltarea tuberculozei o mare importanţa îl are factorul de vârstă, cei mai recep fiind
copii:
Prima vârstă ftiziogenă este între 0 -1 an
A doua vârstă ftiziogenă este între 1 - 3 ani
A treia vârstă ftiziogenă este cea prepubertană, mai ales la fete,
şi este motivată prin modificările hormonale care au loc la această vârstă.
Dacă situaţia epidemiologică se ameliorează, atunci îmbolnăvirea are loc mai mull bătrâni
(reactivarea infecţiei endogene). în perioada de timp cu o extindere majoră a tub culozei persistă o
tendinţă a îmbolnăvirii persoanelor tinere (infecţie masivă exogenă). Republica Moldova 70% din
incidenţa tuberculozei o constituie vârsta aptă de muncă. ( mai frecvent fac tuberculoza bărbaţii,
raportul dintre bărbaţi - femei este de 2,5.