Nonsyndromic deafness

Chișinău, 2020
 Informație generală despre boală
• Pierderea auditivă și sindromul nonindromic (DFNB1) se
caracterizează prin deficiență neurosenzorială auditiva
ușoară până la profundă non-progresivă congenitală.
• Surditatea afectează 1 la 1000 de copii.
• Aproximativ 50% atribuite factorilor genetici, 20-25%
factori de mediu, iar 25-30% sporadic.
• Deficiența de auz este a treia boală cronică din lume.
 Cauzele pierderii
• Genetic; auzului?
Cauza genetica: este afectata
• Non-genetic:
COHLEEA(URECHEA
• infectie,trauma,structural, INTERNA) PIERDEREA
• Necunoscut; auzului;
•
Cauza
De origine:genetică;
bolii
• Gena responsabilă:GJB2;
• Localizarea genei:
• 3Q12.11;
• Funcția normală a genei
• La nivel molecular:codifica sinteza conexinei 26, Canalelor de
transport Tip GAP junction beta-2.
• La nivel celular / tisular: formarea conexiunilor dintre celulele
cohleei(urechea interna);
•  La nivel de organism:formarea neuroimpulsului pentru
percerea auzului.
 Formele patogenetice:

• c.35delG;
• c.167delT;
• p.Val37Ile;
• p.Met34Thr.
 Consecințele mutațiilor

• La nivel molecular:sinteza defectuoasă a proteinei Gap

junction B-2 ;
• La nivel celular / tisular: defecte în strucutra
conexiunilor dintre celulele Choleei;
• La nivel de organism:dereglări de auz pina la surditate;
 Simptomatologia bolii.Manifestările
primare:

• Pierderea auditivă nedisndromă și surditatea (DFNB1) se caracterizează printr-o deficiență

senzorială senzorială non-progresivă congenitală (prezentă la naștere). Se observă variabilitatea
intrafamilială a gradului de surditate;
• Dacă o persoană afectată are surditate severă până la profundă, un urmas afectat cu aceleași
variante patogene GJB2 are o șansă de 91% de a avea surditate severă până la profundă și 9%
șanse de a avea surditate ușoară până la moderată [Departamentul Tennessee de sănătate 2005].
• Dacă o persoană afectată are surditate ușoară până la moderată, un urmas afectat cu aceleași
variante patogene GJB2 are o șansă de 66% de a avea surditate ușoară până la moderată și o
șansă de 34% de a avea surditate severă până la profundă [Departamentul Tennessee de
sănătate 2005].
• Funcția vestibulară este normală; sugarii afectați și copiii mici nu întâmpină probleme de
echilibru și învață să stea și să meargă la orele corespunzătoare vârstei.
• Cu excepția deficienței de auz, persoanele afectate sunt sănătoase; durata de viață este normală.
 Diagnosticul bolii.Clinic
• Diagnosticul DFNB1 este stabilit într-un proband cu deficiență auditivă senzorială senzorială congenitală
ușoară până la profundă și, în general, non-progresivă și identificarea variantelor patogene bialelice în GJB2
(codificarea connexinei 26) la testarea genetică moleculară.
Persoanele cu DFNB1 sunt:
Homozigot sau compus heterozigot pentru variante patogene GJB2 (99%);
SAU
Compus heterozigot pentru o variantă patogenă GJB2 și una dintre cele trei ștergeri mari care include secvențe
în amonte de GJB2 și o porțiune de GJB6 (<1%).
Abordările de testare genetică moleculară pot include o combinație de testare orientată pe gene (testare cu o
singură genă și / sau un panou multigene) și testare genomică (secvențiere genomică cuprinzătoare).
Testarea orientată spre gene necesită clinicianul să determine ce gene sunt implicate pe baza datelor fenotipice.
Din cauza fenotipurilor care se suprapun din numeroasele cauze ale pierderii auditive ereditare și ale surdității,
majoritatea indivizilor cu pierdere auditivă și surditate ereditară sunt diagnosticați printr-una din cele două
abordări: secvențiere genomică cuprinzătoare (recomandată) sau testare orientată pe gene (să ia în
considerare).
 Genetica bolii

• Tipul de moștenire:AR;
• Genotipul persoanelor afectate:46,XX, 3Q12.11,
c.35delG.
• Alte fenomene genetice
• Expresivitate variabilă;
• Penetranță completă;
• Pleiotropie secundară;
• Heterogenitate alelică.
Evaluări în urma diagnosticării inițiale.

• Pentru a stabili gradul de implicare și nevoile

la un individ diagnosticat cu pierdere auditivă
nedindromă și surditate cauzată de variante
patogene bialelice în GJB2 (DFNB1), se
recomandă următoarele evaluări:
• Evaluarea completă a acuității auditive
utilizând teste adecvate vârstei, cum ar fi
testarea ABR, testul auditiv în stare de
echilibru (ASSR) și audiometria tonului pur
• Evaluare oftalmologică pentru erori de
 Tratamentul manifestărilor
• Sunt indicate următoarele:
• Se potrivesc aparate auditive adecvate;
• Înscrierea la un program educațional adecvat pentru deficienții
de auz;
• Luarea în considerare a implantării cohleare (CI), o opțiune
excelentă de abilitare pentru persoanele cu surditate profundă;
Supraveghere:
• Examinarea anuală de către un medic familiar;
• Repetați audiometria pentru a confirma stabilitatea pierderii
auzului!!!
Agenți / circumstanțe de evitat:

• Persoanele cu pierderi de auz ar trebui

să evite expunerile de mediu cunoscute
ca cauzând pierderi de auz. Cel mai
important dintre acestea pentru
persoanele cu DFNB1 și cu pierderi de
auz ușoare până la moderate este
evitarea supraexpunerii repetate la
zgomote puternice.
Evaluarea rudelor cu risc

• Dacă ambele variante patogene GJB2 au

fost identificate în proband, este
oportun să se clarifice starea genetică a
fraților cu risc la scurt timp după
naștere, astfel încât copilul și familia să
poată fi oferite un tratament și un
tratament timpuriu corespunzător.
Testul prenatal și diagnosticul genetic
preimplantare

• Odată identificate variantele patogene

GJB2 la un membru al familiei cu
DFNB1, testele prenatale pentru o
sarcină cu risc crescut și diagnosticul
genetic preimplant pentru DFNB1 sunt
posibile.
Bibliografie / webografie

• https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NB
K1272
/
• https://ghr.nlm.nih.gov/condition/nonsyn
dromic-hearing-loss
#
• https://www.sciencedirect.com/science/a
rticle/pii/S0890850815000353