Canoane 24sept 5oct

24 SEPTEMBRIE
Paraclisul Cuviosului şi de dumnezeu purtătorului Părintele

nostru Siluan Athonitul
Împărate ceresc..., Sfinte Dumnezeule..., Preasfântă Treime...,

Tatăl nostru..., Că a Ta este împărăția..., Doamne miluiește
(de 12 ori), Slavă..., Și acum..., Veniți să ne închinăm...,
Psalmul 142: Doamne, auzi rugăciunea mea..., Dumnezeu este
Domnul (de trei ori).
Troparul
Mintea ţinându-ţi în cele mai de jos ale iadului şi prin
smerenie întru înălţime cu vedeniile Harului ridicându-te,
cinstite Siluane, priimeşte pre cei ce aleargă către tine în
părinteştile tale rugăciuni; dă în Duh trăire gândului de
pocăinţă, ca prin cunoaşterea lui Dumnezeu să ne
învrednicim, Părinte, împreună stării celei de Sus.
Slavă...Tot acesta. Și acum... Psalmul 50
Cântărea întâia
Irmos: Apa trecând ca pre uscat şi din răutatea Eghiptenilor
scăpând Israilteanul, striga: Izbavitorului şi Dumnezeului
nostru să cântăm.
Stih: Cuvioase Părinte Siluane, roagă-te pentru noi.
Însetând dupre Harul lui Iisus, cu credinţă alergăm către tine,
Părinte Siluane; cu rugăciunile tale cele sfinte dăruieste şi
nouă darurile Dumnezeiescului Duh.
Milostiv fă, părinte, pre Stapânul Cel Bun, şi dă a păcii
înnoire inimilor ce caută liniştirea pre carea Duhul Sfânt o
dăruieste.
Slavă…
1
Sufletele noastre de patimi curăţeşte, de trei ori fericite
Părinte, şi lăcaş luminat strălucind, Mângâietorului le arată,
precum şi sufletul tău desăvârşit ai curăţit.
Şi acum…
Smerenia cea adevărată, carea o ai avut, Fecioară, întru cele
dinlăuntru dăruieşte celor ce te roagă, spre a se face toţi prin
har Preadulcelui tăi Fiu lăcaşuri.
Cântarea a III-a
Făcătorul celor mai presus de crugul ceresc, Doamne, şi
Ziditorul Bisericii, Tu mă întăreşte în dragostea Ta, Cela ce
eşti marginea doririlor, a credincioşilor întărire, Unule
Iubitorule de oameni.
Cea multă a ta iubire către Dumnezeu o ai arătat, fericite,
prin pocăinţa dreaptă înfrânându-te spre a nu mai mâhni pre
Acesta prin greşale sau păcate cu voia.
Cea vie chemare a lui Iisus mântuitu-te-a, când câinele cel
turbat de tine, Părinte, s’a apropiat; pentru aceasta, de
câinele-diavolul mă izbăveşte, rugăciunea neîncetată
învaţându-mă.
Slavă…
Pre cel zdrobit, Părinte, de viclene fapte, iarăşi mă ridică şi
mă îndreptează cu mijlocirea ta, căci tu în dar ai îndurările
iubitoare de oameni, pre cari îmi arată, ca să te proslăvesc.
Şi acum…
Precum pre şarpele cel viclean, Fecioara, de la Simion, în vis,
ai gonit, pururea goneşte de la inima mea gândurile cele
necurate, vas preacurat arătându-mă.
Izbăveşte, Siluane, cu rugăciunile tale pre ai tăi rugători din
toate năvălirile celor vicleni şi în Harul Domnului păstrează
pre dânşii.
2
Caută cu bunăvoire, întrutot cântată de Dumnezeu
Născătoare, asupra necazului cel cumplit al trupului meu şi
tămăduieşte durerea sufletului meu.
Cu rugăciunile tale îmbogaţindu-ne, întrutot fericite, de

primejdii pururea ne izbăvim, noi robii tai; şi pre Dumnezeu
prin Har cunoscând, ţie din suflet cântare înălţăm, Siluane
preacuvioase.
Cântarea a IV-a
Auzit-am, Doamne, cea a rânduielii Tale taină, înţeles-am
lucrurile Tale şi am proslăvit dumnezeirea Ta.
Precum statornică ai arătat, părinte, dorirea dăruirii tale, aşa
pururea pre robul tău lui Dumnezeu a vieţui învredniceşte-l.
Înconjurat-au flăcările iadului, părinte, inima ta ce se pocăia,
de a căror năpasta ma izbăveşte, înrourarea Harului
dăruindu-mi.
Slavă…
Străin lumii făcutu-te-ai, Cuvioase, crucea dumnezeieştii
schime ridicând, pre Hristos înrudit având, cu Carele cu
îndrăzneala ta mă înrudeşte.
Şi acum…
Ca pre un prinos sfinţit ai arătat, Fecioara, în dumnezeiescul
Athos pre robul tău, precum o maică cu acoperământul tău
acoperindu-l, cu carele şi pre mine acoperă.
Cântarea a V-a
Luminează-ne cu poruncile tale, Doamne, şi cu braţul Tău cel
înalt; a Ta pace dăruieşte nouă, Iubitorule de oameni.
Arătatu-S-au ţie Hristos, războiul îmblânzind şi sufletul de
tărie umplându-ţi, pre Carele înduplecând, sprijinitor şi mie
Îl arată.
3
Trupul şi sufletul dumnezeiasca vedenie priimind, înnoitu-ţi-
s’au îndată, Părinte; şi eu strig către tine, înnoiască-mi-se
omul cel lăuntric.
Slavă…
Ochiul cel înţelegător precum un înger treaz păzitu-l-ai, în
privegheri topindu-te, părinte; pentru aceasta, trezviei mă
învredniceşte.
Şi acum…
Mintea şi inima îmi înnoieşte, dumnezeiască Mireasă,
semănându-mi înlăuntru sământa rugăciunii, precum şi
Cuviosului, când se ruga, în chip străin ai semănat.
Cântarea a VI-a
Rugăciunea mea voi vărsa către Domnul, şi Aceluia voiu vesti
scârbele mele; că de rele sufletul meu s-a umplut, şi viaţa mea
de iad s-a apropiat; şi mă rog precum Iona: Din stricăciune,
Dumnezeule, mă scoate.
Ca pre a ta viaţă pre fraţi socotind, prin cari ai aflat pre
Dumnezeu pre Tatăl, Siluane, slujit-ai lor din toată inima,
Harul Duhului priimind; pentru aceea, şi pre mine, rogu-te,
spre toţi asemenea ţie a căuta mă învredniceşte.
Defăimat-ai firea cea stricăcioasa şi lupte preste măsura ai
săvârşit, frica în minte având, nu cândva să cazi din a lui
Hristos iubire, Cuvioase, căreia pururea, prin rugăciunile
tale, sufletului meu părtaş a fi dăruieşte.
Slavă…
Cugetul păstrându-ţi în cele mai de jos ale iadului,
preafericite părinte, de cea bună a Mântuitorului nădejde a
nu te depărta te-ai învrednicit, Cuvioase, pentru aceea strig
ţie din suflet: lucrării acesteia lucrător pre mine mă arată.
Şi acum…
4
De mila ta de maică desfătatu-s’a slujitorul tău, Fecioară
Doamnă; ci nimenea cu dorire căzând ţie înainte, gol de Har
nu se întoarce; de carele, rogu-mă eu negrijilivul să mă
desfătez în toată viaţa mea.
Condacul
Pre pământ fiind, slujit-ai lui Hristos, pre urmele Aceluia
umblând; acuma în ceruri pre Carele ai dorit priveşti,
împreuna cu Dânsul petrecând, precum au făgăduit. Pentru
aceasta, Părinte Siluane, calea mă învaţă, carea ai urmat.
Izbăveşte, Siluane, cu rugăciunile tale pre ai tăi rugători din
toate năvălirile celor vicleni şi în Harul Domnului păstrează
pre dânşii.
Neîntinată, carea prin cuvânt, pre Cuvântul în zilele cele de
pre urmă netâlcuit ai născut: înduplecă-L, ca ceea ce ai a
maicii îndrăznire.
Prin cercare dumnezeieştile taine învaţându-te, dragostea
frumos către toţi o ai arătat, pre carea, Siluane, şi acum celor
ce au trebuinţa, credincioşilor, şi către a ta mijlocire aleargă,
o arată, patimile dela suflete şi trupuri departe alungând şi a
Duhului bucurie, cea din Har, dăruind.
Cinstită este înaintea Domnului moartea cuviosului Său.
Minunat este Dumnezeu între sfinţii Lui.
Slavă…,
Pentru rugăciunile cuviosului Tău, Milostive, şterge mulţimea
greşelilor noastre!
Şi acum…
Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, şterge
mulţimea greşelilor noastre!
Stih: Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare milă Ta.
5
Cu tot avântul către Dumnezeu tinzând, calea nevoinţei,
Părinte preacuvioase, o ai străbătut; şi mănunchiurile
Harului cu a ta dorire secerând, îmbogăţitu-te-ai acum cu
adevărat însutit, precum grăieşte Evanghelia. Pentru aceasta,
şi celor ce aleargă la izvoarele graiurilor tale dăruieşte
înrourare inimii şi chipuri nemincinoase de pocăinţă, Siluane,
în dumnezeiescul Duh întemeietor şi învăţător.
Cântarea a VII-a
Cei din Iudeea tineri ce au ajuns în Vavilon oarecând, cu
credinţa Treimii văpaia cuptorului o au călcat cântând: al
parinţilor noştri Dumnezeule, bine eşti cuvântat.
Sfânta vieţuire monahicească în multa umilinţă o ai străbătut,
Părinte, pururea arătarea Domnului înaintea ochilor având,
pre Carele şi pre mine învredniceşte înaintea mea a vedea.
Mintea păzitu-ţi-ai străină de fapte şi cugete lumeşti, de
Dumnezeu purtătorule, în Duh pogorându-te spre învăluirile
lumii şi rugăciuni făcând; pentru carea şi acum te roagă.
Slavă…
Atânguirii lui Adam trecut-a vremea, Cuvioase, căci acum de
Carele ai dorit te îndulceşti; ci ca un verhovnic printre cei ce
îndrăznire au dobândit, preaiubitorule de suflete, pre întreg
poporul pomeneşte.
Şi acum…
Lânga Cruce stând, noian de întristare, curată, ai răbdat; ci
umplutu-te-ai de bucurie pre Fiul tău înviat văzând, de carea
bucurie învredniceşte pre poporul ce te cântă.
Cântarea a VIII-a
Pre Împaratul Cerurilor, pre Carele cântă oştile îngereşti,
cântaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toti vecii.
6
Din ceruri ceata tuturor sfinţilor pentru lume rugaţi-vă
necontenit, acum împreună rugător având pre Siluan cel
dumnezeiesc.
Biruinţa află cela ce până în sfârşit smereşte pornirea inimii
spre a se înălţa, carea biruinţă prin rugăciunile tale, părinte,
să aflăm, cei ce pre tine cântam.
Binecuvântăm pre Tatăl, şi pre Fiul, şi pre Sfântul Duh,
Domnul
O, cea negrăita iubire de oameni a Stăpânului, Carele
dăruieşte mângâiere robilor Harul Mângâietorului, pentru
rugăciunile sfinţilor.
Şi acum…
Iarăşi, Fecioara, mă priimeşte pre cel ce cad cerându-ţi
nebiruita mijlocire, prin carea şi nădăjduiesc să aflu
mântuirea.
Să lăudăm, bine să cuvântam şi să ne închinăm Domnului,
cântându-L şi preaînalţând pre Dânsul întru toţi vecii.
Cântarea a IX-a
Cu adevărat de Dumnezeu Născătoare te mărturisim, cei prin
tine mântuiţi, Fecioară curată, cu cetele celor fără de trup pre
tine mărind.
Comoara iubirii cerşescu-ţi Siluane, întru tot fericite,
Cuvioase, îndoit pre aceasta dăruieşte-mi prin mijlocirile tale.
Ridicatu-te-ai mai presus de fire în Duhul Sfânt, şi mai presus
de fire ca înger vieţuit-ai; astfel şi ai tăi cântăreţi a vieţui,
Părinte, te roagă.
Bucură-mă, de trei ori fericite, la viaţa ta cugetând şi a
Domnului mare milă văzând, prin carea, Siluane, a mă
mântui şi pre mine învredniceşte.
Slavă…
7
De graiuri nepricepându-mă, un glas de rugăciune mai înalţ,
Părinte fericite, ca lumea întreagă să cunoască, în Duhul, pre
Domnul.
Şi acum…
Cerând a ta lumină eu întunecatul, Născătoare de Lumină, o
rază trimite, şi împărăţiei Luminii părtaş mă arată.
Cuvine-se cu adevărat…şi
Pre al pocăinţei învăţător, şi al luminii nezidite preaneînşelat
tăinuitor, al Duhului Sfânt lăcaş şi povăţuitor, pre Siluan
întru cântări să proslăvim.Semănat-ai în lacrimi din belşug,
Părinte, de Dumnezeu purtătorule; acum în dar
mănunchiurile dumnezeieştilor vârtuţi ţinând, împarte
Siluane, în Dumnezeu înţelepte, celor ce te roagă, rodurile
Harului.
Pre Duhul cel Preasfânt cu rugăciunile tale înnoieşte, Părinte,
celor ce cu evlavie te cinstesc, şi lumea întreagă învredniceşte
a se umple de cunoştinţa Domnului, preafericite.
Pre cei ce la racla Moaştelor tale ne închinăm, Siluane, de
daruri de viaţă făcătoare ne umple, şi de căldura dragostei ne
aprinde, ca toţi cu mulţămită să te proslăvim.
Pre al Rusiei vlăstar minunat, şi a Muntelui Athon
binepriimită cuvântătoare jertfă, pre a Duhului Sfânt cea de
Dumnezeu purtătoare gură, pre Siluan cel mare în cântări să
cinstim.
Stih: Toate oştile îngereşti… apoi Sedealna de dupre
Cântarea a 6-a.
Sfinte Dumnezeule..., Preasfântă Treime..., Tatăl nostru...,
Troparele: Miluiește-ne pe noi..., Slavă..., Doamne miluiește-
ne pe noi..., Si acum..., Ușa milostivirii..., Ectenia și Apolisul.
Tropar
8
Dă mie a Duhului bucurie, dă-mi a iubirii o, Părinte,
desăvârşirea, dă-mi dorirea preadulcelui Iisus, a vârtuţilor
plinătatea, smerenia cea dumnezeiască, pentru ca întreg
umplându-mă de Duh, pre tine să slăvesc, a Muntelui celui
Sfânt slavă, şi a Bisericii gură, Siluane, în Dumnezeu fericite.
Tropar
Propoveduitor al iubirii lui Hristos, lumii întregi ai fost dat,
de trei ori fericite, între cuvântătorii de Dumnezeu cel prea
duios, căci pre Cel smerit şi blând ai văzut, şi inima Aceluia o
ai cunoscut; pentru aceasta, prin graiurile tale toţi
luminându-ne, Siluane, de Dumnezeu însuflate, proslăvim
Duhul, Carele pre tine-au proslăvit.
Alt tropar
Pre Hristos, Învăţător în calea smereniei, rugându-te, ai aflat,
Duhul mărturisind în inima ta mântuirea; pentru aceasta,
neamurile toate, acum la nădejde chemate, se veselesc întru
pomenirea ta. Cuvioase Părinte Siluane, roagă pre Hristos
Dumnezeu, să se mântuiască sufletele noastre.
Iar în Mănăstiri se cânta: pentru aceasta, călăuza nevoinţei
te-ai arătat, plin fiind de lumina cea dumnezeiască. Cuvioase
Părinte Siluane, roagă pre Hristos Dumnezeu, să se
mântuiască sufletele noastre.
Condacul
Pre pământ fiind, slujit-ai lui Hristos, pre urmele Aceluia
umblând; acuma, în ceruri, pre Carele ai dorit priveşti,
împreună cu Dânsul petrecând, precum au făgăduit. Pentru
aceasta, Părinte Siluane, calea mă învaţă, carea ai urmat.
Stăpână, primeşte rugăciunile robilor tăi, şi ne izbăveşte pe
noi de toată nevoia şi necazul.
Toată nădejdea noastră spre tine o punem, Maică lui
Dumnezeu, păzeşte-ne pe noi sub acoperământul tău.
9
Canon de rugăciune către Sfânta Întâia Mare Muceniţă şi
întocmai cu Apostolii Tecla
24 Septembrie
Troparul
Mieluşeaua Ta, Iisuse, Tecla, strigă cu glas mare: pe Tine,
Mirele meu, te iubesc și pe Tine căutându-Te mă chinuiesc și
împreună mă răstignesc și împreună mă îngrop cu Botezul
Tău; și pătimesc pentru Tine, ca să împărățesc întru Tine; și
mor pentru tine, ca să viez pentru Tine; ci, ca o jertfă fără de
prihană, primește-mă pe mine ceea ce cu dragoste mă jertfesc
Ție. Pentru rugăciunile ei, ca un milostiv, mântuiește sufletele
noastre.
Cântarea 1
Să cântăm Domnului, Celui Ce a povăţuit pe poporul Său
prin Marea Roşie, cântare de biruinţă, căci cu Slavă S-a
preaslăvit.
Stih: Sfântă Mare Muceniţă Tecla, roagă-te lui Dumnezeu
pentru noi.
Limba nu poate povesti nevoinţele cele prealăudate ale celei
dintâi muceniţe; că nu putem a o lăuda după cuviinţă.
pentru noi.
Mândria cea îngâmfată a tiranului a încetat, căci cu dreapta
credinţă în Hristos s-au îmbărbătat femei împotriva lui.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Sfânta Fecioara Tecla, învăţându-se prin cuvintele tale cele
evangheliceşti, Preafericite Pavel, s-a logodit cu Hristos.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
10
Preacurată Născătoare de Dumnezeu, Ceea ce mai presus de
fire, Întrupat ai născut pe Cuvântul Cel Veşnic şi mai presus
de Dumnezeire, pe tine te lăudăm, Fecioară.
Cântarea a 3-a.
pentru noi.
O, cât este de minunată dragostea cea mai presus de cuget, cu
care întru Hristos te-ai legat cu Sfântul Pavel, unindu-te Lui
cu Duhul, preacinstită.
pentru noi.
Dezmierdarea dulceţilor celor pământeşti n-a putut să
rănească cugetul tău cel alcătuit cu dragostea cea
duhovnicească.
Cu totul mântuindu-te de patimile trupului, nu te-ai înmuiat
de cuvintele maicii tale, purtătoare de chinuri prealăudată.
Dă-ne nouă ajutor, prin rugăciunile tale, Preacurată,
depărtând de la noi năpădirile nevoilor celor cumplite.
Tu eşti Întărirea celor ce aleargă la Tine, Doamne; Tu eşti
Lumina celor întunecaţi; şi pe Tine Te laudă duhul meu.
Cântarea a 4-a.
Auzit-am, Doamne, Taina iconomiei Tale; înţeles-am lucrurile
Tale şi am preamărit Dumnezeirea Ta.
pentru noi.
11
Pe tine ceea ce erai logodită cu Tamir, logodnicul Bisericii,
Sfântul Pavel, te-a logodit cu Mirele Cel Ceresc, ca pe ceea ce
ai fost fără prihană, Sfântă Tecla Preaînţeleaptă.
pentru noi.
Pătrunsu-te-ai de dragostea credinţei de Dumnezeu, prin
cuvintele Sfântului Pavel şi cuvintele lui Tamir le-ai defăimat
ca pe o bârfeală, muceniţă.
pentru noi.
Cu stropirea Dumnezeiescului sânge s-a binecuvântat neamul
cel din Adam; şi Eva se bucură, văzând pe şarpele călcat de
femeie.
Poftind curăţia, de toate cele veselitoare ale vieţii s-a lepădat,
de avere, de neam, de frumuseţe şi de logodnicul cel dulce,
curata muceniţă.
Dăruieşte-ne nouă iertare de greşeli, ca Unul Ce eşti fără de
păcat şi împacă lumea Ta Dumnezeule, pentru rugăciunile
Celeia ce Te-a născut pe Tine.
Cântarea a 5-a.
Mânecând strigăm Ţie, Doamne, mântuieşte-ne pe noi; că Tu
eşti Dumnezeul nostru, afară de Tine pe altul nu ştim.
pentru noi.
În prea mare faptă de nevoinţe te-ai nevoit, Preafericită Tecla
şi te-ai învrednicit de dar.
12
pentru noi.
Amăgitu-s-a balaurul cel viclean, căci fecioara cu
Dumnezeieştile patimi se învăţa a fi ascultătoare.
Îndrăzneala cea Dumnezeiască biruia sfiala ta, că Focul
Treimii cel din inima ta te-a aprins pe tine spre mucenicie.
Fecioară după naştere te lăudăm pe tine, Născătoare de
Dumnezeu; că tu pe Dumnezeu Cuvântul cu Trup L-ai născut
lumii.
Cântarea a 6-a.
pentru noi.
Slăbiciunea firii fecioreşti s-a întărit cu puterea Crucii. Că din
Dumnezeiască râvnă lepădându-şi noaptea podoaba
tinereţilor, a îndrăznit şi a alergat, căutând învăţăturile cele
cu bun miros ale Celui Dorit al ei.
pentru noi.
Dorinţa Ziditorului biruind dragostele zidirilor, întâia
Muceniţă Tecla a părăsit cămările cele de mire şi de bunăvoie
a primit a locui în închisoare cu vinovaţii.
Cu Duhul săruta muceniţa legăturile Dumnezeiescului
învăţător. Fiind în temniţă şi adăpându-se cu cuvintele lui,
creştea ca într-o Dumnezeiască grădină şi cu adevărat aducea
Stăpânului roadă preafrumoasă.
13
Nu înceta rugându-te pentru noi, Preasfântă de Dumnezeu
Născătoare Fecioară, că tu eşti Întărirea credincioşilor şi cu
nădejdea ta ne întărim şi cu dragoste te mărim pe tine şi pe
Cel Ce în chip de negrăit S-a Întrupat din tine, Preacurată.
Rugăciunea mea voi vărsa către Domnul şi Lui voi spune
necazurile mele, că s-a umplut sufletul meu de răutăţi şi viaţa
mea s-a apropiat de iad şi ca Iona mă rog: Dumnezeule, din
stricăciune scoate-mă.
CONDAC
Cu frumuseţea fecioriei ai strălucit, cu cununa muceniciei te-
ai împodobit şi apostolie ţi s-a încredinţat, fecioară, ca unei
mărite; şi văpaia focului ai prefăcut-o în rouă, iar prin
rugăciunea ta furia taurului ai înfrânt-o, ca una care eşti
întâia nevoitoare.
Cântarea a 7-a.
Tinerii cei ce au mers din Iudeea în Babilon oarecând, cu
credinţa Treimii, văpaia cuptorului au călcat-o, cântând:
Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.
pentru noi.
Cu Sfântul Pavel ca şi cu un legat te-ai legat prin dragoste cu
legături nedezlegate, preafericită, fiind unită întru credinţă şi
împreună cântând: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor
noştri.
pentru noi.
Stat-ai de faţă împreună cu Sfântul Pavel înaintea divanurilor
celor fără dreptate, o, fecioară frumoasă şi prin dragostea
Stăpânului, lepădând sfiala, întru uimire cântai: Dumnezeul
părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.
14
pentru noi.
Pentru Dumnezeiasca dragoste muceniţă, ţi-ai dat trupul în
cuptor şi cu Puterea Celui Dorit ai rămas nearsă, cântând:
Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.
Nor cu ploaie şi cu vifor stingând văpaia, cu dreptate a ars pe
cei fără de minte şi au ferit pe muceniţă, care cânta:
Din pântece Fecioresc întrupându-Te, Te-ai arătat Mântuire
lumii. Drept aceea ştiind noi pe Maica Ta, Născătoare de
Dumnezeu, cu mulţumire cântăm: Binecuvântat eşti,
Dumnezeul părinţilor noştri.
Cântarea a 8-a. Irmos: Pe Împăratul Ceresc...

pentru noi.
Socoteala ta s-a arătat minunată, că ai locuit în mormânt, ca
în Eden, fecioară muceniţă, lăudând pe Hristos în veci.
pentru noi.
Nesuferind să ţi se spurce frumuseţea fecioriei cea cu bună
cuviinţă, vitează, ai voit mai bine a muri; pentru aceea trăieşti
acum în veci.
pentru noi.
Tu, întâia muceniţă, fiind împreunată în veci cu Mirele
Hristos, Cel de viaţă Făcător şi mai presus de fiinţă, ai ales a
fi dată fiarelor, decât celor ce te înconjurau pe tine.
15
Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.
Dezbrăcându-te de haina stricăciunii, cu cuviincioasă
podoabă ai năzuit la luptă pentru Hristos şi ai ajuns către
Viaţa Cea Neîmbătrânitoare în veci.
Pe Cel Ce s-a Pogorât din cer şi S-a Sălăşuit în pântecele cel
Fecioresc, lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.
Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne închinăm Domnului,
cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.
Pe Împăratul Ceresc, pe Care îl laudă Oştile îngereşti,
lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.
Cântarea a 9-a. Irmos: Pe tine Maica...

pentru noi.
Cine nu se va mira de tine ceea ce eşti nebiruită, o, întâia
muceniţă? Că patimile sufletului ce sunt fiare înţelegătoare
îmblânzidu-le, nu te-ai îngrozit de pornirile cele neoprite ale
fiarelor, ci ai petrecut în mijlocul lor nevătămată.
pentru noi.
Piatra cea neumblată şi vârtoasă, din porunca lui Dumnezeu
s-a despicat pentru tine, muceniţă de Dumnezeu purtătoare,
ceea ce ai fost mireasă Dumnezeiască, pecetluită cu pecetea
băii botezului şi ca o cămară ai fost primită în braţele ei.
Tu, întâia muceniţă, vindecă rănile sufletului meu; dăruieşte
prin rugăciunile tale pace lumii, binecredinciosului popor
biruinţă împotriva vrăjmaşilor şi pace Bisericii.
16
Omoară-mi Stăpână păcatul care încă este viu. Înviază
omorâciunea sufletului prin lucrarea Vieţii Celei Adevărate,
Care, pentru nespusa milostivire, S-a Născut din pântecele tău
celor ce cu credinţă te măresc pe tine.
Pe tine Maica lui Dumnezeu şi Fecioara cea Neispitită de
nuntă, pe tine Ceea ce ai născut mai presus de minte prin
cuvânt pe Dumnezeu Cel Adevărat; pe cea mai Înaltă decât
Preacuratele Puteri, cu neîncetate cântări te mărim.
Cuvintele Înţeleptului Apostol Pavel ai ascultat şi ai părăsit

cele stricăcioase şi cu Hristos te-ai logodit; şi ţinând făclia
credinţei, ai călcat puterea focului şi sălbăticia fiarelor ai
îmblânzit-o; iar din cer ai primit cunună nestricăcioasă pe
creştetul tău; şi acum roagă-te, să se mântuiască cei ce
săvârşesc sfântă pomenirea ta.
Femeiasca slăbiciune prefăcând-o în bărbăţie cu virtuţile,
prin dragostea lui Hristos, te-ai făcut locaş lui Dumnezeu; şi
prin pustnicie ai risipit norul patimilor cu nevoinţa. Iar prin
jertfire te-ai arătat laudă muceniţelor. Pentru aceasta, îndoit
strălucind cu Razele Duhului, lumea ai luminat, întâia
muceniţă prealăudată. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu să
dăruiască iertare de greşeli, celor ce cu dragoste prăznuiesc
sfântă pomenirea ta.
Pe tine ca pe o Fecioară şi Singura între femei care fără de
sămânţă ai născut pe Dumnezeu cu Trup, toate neamurile
oamenilor te fericim; căci în tine S-a sălăşluit Focul
Dumnezeirii şi ca pe un Prunc ai aplecat pe Ziditorul şi
Domnul. Pentru aceasta neamul îngeresc şi omenesc, după
vrednicie, mărim preasfântă naşterea ta şi cu un glas grăim
către tine: roagă-te Fiului tău şi Dumnezeu, iertare de greşeli
să dăruiască, celor ce cu vrednicie laudă mărirea ta.
Pe Mieluşelul şi Păstorul şi Mântuitorul, Mieluşeaua văzându-
L Răstignit pe Cruce, se văita lăcrimând şi cu amar striga:
lumea se veseleşte primind mântuire, iar cele dinăuntrul meu
17
se ard, văzându-Ţi Răstignirea pe care o rabzi pentru
milostivire, Îndelung Răbdătorule Doamne, Adâncul milei şi
Izvorul Cel Nedeşertat. Milostiveşte-Te şi dăruieşte iertare de
greşeli celor ce cu credinţă măresc Dumnezeieştile Tale
Patimi.
25 SEPTEMBRIE
Acatistul Sfântului Cuvios Serghie de Radonej
Condac 1:
Alesu-te-a pe tine împăratul puterilor,
ca să fii conducător al Rusiei, Cuvioase
Părinte Serghie, iar noi ca unui mare
făcător de minuni îți aducem cântare
de mulțumire, căci cu rugăciunile tale
pururea ne izbăvești de cei de alt neam
și de scârbele ce ne înconjoară, pentru
care îți strigăm ție: Bucură-te, Serghie,
grabnicule ajutător și de multe minuni făcător!
Icos 1:
Făcătorul îngerilor, înca din pîntecele maicii tale, prin întreita
glasuire, te-a arătat lumii adevărat slujitor al Preasfintei
Treimi, iar pentru voința cea tare și curația inimii tale, cu toții
îți cîntăm așa:
Bucură-te, cel ce ai fost ales mai înainte de veci;
Bucură-te, căci în lăcașurile cerești petreci.
Bucură-te, că din pîntecele maicii tale ai fost chemat în slujba
împăratului Ceresc;
Bucură-te, purtator al harului dumnezeiesc.
Bucură-te, căci în întreaga lume ești proslăvit;
18
Bucură-te, căci prin strigarea întreită din pântecele maicii tale
pe toți i-ai uimit.
Bucură-te, căci de la naștere, prin post, viață călugărească ai
arătat;
Bucură-te, căci de la sânii maicii tale tu te-ai înfrânat.
Bucură-te, căci miercurea și vinerea lapte nu ai gustat;
Bucură-te, cel ce ești al părinților rod binecuvântat.
Bucură-te, al scârbiților miluitor;
Bucură-te, al nostru apărător.
Bucură-te, Serghie, grabnicule ajutător și de multe minuni
făcător!
Condac 2:
Toată lumea care vine și se închină cu credință la sfintele tale
moaște, vede că ești grabnic ajutător, căci prin multele
minuni pe care le săvârșești, ca o slugă credincioasă ce ești, te-
am câștigat mijlocitor în fața Domnului pe care Il slăvim prin
cântarea: Aliluia!
Icos 2:
Încă din pântecele maicii tale ai primit de la Dumnezeu
înțelepciune ca să proslăvești pe Preasfânta Treime. Și întărit
în credință și dragoste, ai ridicat un locaș minunat în numele
ei, unde ai adunat o mulțime de călugări, pentru aceasta
credincioșii ți se închină cântând:
Bucură-te, cel ce ești mare cinstitor al Sfintei Treimi;
Bucură-te, că turma ce ai adunat-o spre mântuire ai
îndreptat-o.
Bucură-te, ca cel ce ești pastor și mielușel cu chip cinstit;
Bucură-te, cel ce ești îndreptătorul credinței și chip al
blândeților duhovnicești.
19
Bucură-te, cel ce ești lăcaș curat și fără prihana a celor
sfințite;
Bucură-te, că încă din viață te-ai învrednicit a vedea pe
Preasfânta Născatoare de Dumnezeu însoțită de doi apostoli.
Bucură-te, cel ce te-ai învrednicit în timpul Sfintei Liturghii
de a sluji cu îngerii;
Bucură-te cel ce-n timpul Sfintei Liturghii că-ntr-o pară de
foc ai stat.
Bucură-te, cel ce te-ai împărtășit cu acel foc dumnezeiesc
intrat în potir;
Bucură-te, că te-ai învrednicit cu îngerii a vorbi.
Bucură-te, cel ce ești plin de tot binele;
Bucură-te, cel ce ești păzitor al curăției sufletești și trupești.
făcător!
Condac 3:
Cunoscând cele viitoare, prin puterea ce ți-a fost dată, ai
vestit marelui cneaz Dimitrie, biruința asupra mulțimii
agarenilor, care voiau să pustiască Rusia prin foc și sabie. Și
alegând doi călugări i-ai trimis în ajutor asupra potrivnicilor
unde cu rugăciunile tale neîncetate, biruință au făcut, pentru
care îi strigau lui Dumnezeu: Aliluia!
Icos 3:
Prin strigarea cea din pântecele maicii tale cu toții s-au
înștiințat de nașterea ta cea minunată, iar noi aflând toate
acestea cu bucurie îți aducem cântări de laudă așa:
Bucură-te, pruncule ce din copilărie suflet bun ai avut;
Bucură-te, copile ce de har dumnezeiesc te-ai umplut.
Bucură-te, cel ce din copilarie post aspru ai arătat;
20
Bucură-te, căci prin aceasta pe mulți tu i-ai mirat.
Bucură-te, căci cu tine darul lui Dumnezeu pururea a fost;
Bucură-te, cel ce din tinerețe L-ai iubit pe Domnul Hristos.
Bucură-te, cel ce în smerenie și priveghere ai petrecut;
Bucură-te, căci cele trecătoare pe toate le-ai urât.
Bucură-te, căci pentru Dumnezeu poftă trupească ai omorât;
Bucură-te, căci cu puterea cea de sus smintelile celui viclean
le-ai năruit.
Bucură-te, căci mulți întorși spre Domnul s-au mântuit;
Bucură-te, de dulceți duhovnicești, îndestulătorule.
Bucură-te, Serghie, grabnic ajutătorule și de multe minuni
făcătorule!
Bucură-te, că prin Darul lui Dumnezeu din loc pustiu apă ai
izvorât;
Bucură-te, că în el bolnavii se tămăduiesc.
Bucură-te, adâncul minunilor dumnezeiești;
Bucură-te, dătătorule de bunătăți cerești.
făcător!
Condac 4:
Izbăvindu-te de furtunile vieții acesteia care cu răutate te
învăluiau tulburându-te, ai ajuns la limanul ceresc, unde în
slava dumnezeiească te veselești, împreună cu puterile cerești,
cântând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icos 4:
Vestea minunilor tale a cuprins întreaga lume, căci cu
rugăciunile ce le înalți la tronul lui Dumnezeu, cei ce vin cu
21
credință la tine sănătate dobândesc și pentru aceasta prin
cântări de laudă îți mulțumesc așa:
Bucură-te, vas plin de mir, pentru toată boala tămăduitor;
Bucură-te, doctor fără de plată și grabnicule ajutător.
Bucură-te, a scârbiților comoară de milostiviri;
Bucură-te, cel ce cu stăruință pentru oameni te îngrijești.
Bucură-te, căci sufletul tău pentru ei îl jertfești;
Bucură-te, căci cei ce veneau la tine bucurie au gustat.
Bucură-te, căci cu rugaciunile tale pe cel mort ai înviat;
Bucură-te, cel ce lipsă de hrană din mănăstiri ai împlinit.
Bucură-te, că prin darul lui Dumnezeu din loc pustiu apă ai
izvorât;
Bucură-te, adâncul minunilor dumnezeiești;
Bucură-te, dătătorule de bunătăți cerești;
făcător!
Condac 5:
Ca o stea luminoasă te-ai arătat multora, îndreptând pe toți
cei rătăciți către cereasca împărație ca împreună să slăvim pe
Dumnezeu, cântându-I: Aliluia!
Icos 5:
Văzând că-n lumea aceasta toate sunt deșertăciune,
ostenindu-te pentru cele nestricăcioase, ai plăcut Bunului
Dumnezeu și te-ai învrednicit a sta în fața înfricoșătorului Său
Prestol, pentru care noi îți strigăm așa:
Bucură-te, că-n lăcașul Cerescului Stăpân locuiești;
Bucură-te, căci ca-ntr-o oglindă în Domnul strălucești.
22
Bucură-te, căci pentru cei care-ți cer ajutor la El mijlocești;
Bucură-te, al creștinilor aflați în lupte biruitor.
Bucură-te, al Rusiei mare apărător;
Bucură-te, al necăjiților mângâietorule.
Bucură-te, tămăduitorule al bolilor sufletești și trupești;
Bucură-te, cel ce cu Darul Sfântului Duh multe minuni
săvârșești.
Bucură-te, că orbilor vedere și șchiopilor umblare dăruiești;
Bucură-te, strugure care ne hrănești și ne veselești.
Bucură-te, mlădița lui Hristos cea mult roditoare;
Bucură-te, că-n via lui Hristos ai săvârșit mare lucrare.
Bucură-te, Serghie, grabnicule ajutător și de multe minuni,
făcător.
Condac 6:
În întreaga lume se vestesc nevoințele tale, căci cu postul și
privegherea, ți-ai plinit mântuirea sufletului, și urând toate
cele ale lumii acesteia în locașurile cerești te-ai sălășluit,
cântând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icos 6:
Ca unui luminator al Rusiei care a strălucit în biserica lui
Hristos prin faptele sale și ca unui fierbinte rugător, noi cu
bucurie îți cântăm așa:
Bucură-te, cel ce viețuirea îngerească ne-ai arătat;
Bucură-te, cel ce poftele păcatului le-ai lepădat.
Bucură-te, chip de smerenie adevărat;
Bucură-te, cel ce a răbda ne-ai învățat.
Bucură-te, mare învățător al mântuirii;
23
Bucură-te, îndreptătorul păcătoșilor.
Bucură-te, cel ce poruncile lui Hristos cu bucurie ai lucrat;
Bucură-te, tămăduitorul neputințelor sufletești.
Bucură-te, îndestulătorul celor săraci;
Bucură-te, pustnice ce deșertăciunea lumii ai urât.
Bucură-te, cel ce slujire prin post și răbdare ai săvârșit.
făcător!
Condac 7:
Făcutu-te-ai lăcaș al Duhului Sfânt căci luând crucea lui
Hristos, ai urmat calea cea strâmtă și prin scârbe ai ajuns în
lăcașurile de sus, de unde cu mulțumire cânți lui Dumnezeu:
Aliluia!
Icos 7:
Arătatu-te-a pe tine Ziditorul tuturor ca un mijlocitor al celor
necajiți, iar pentru minunile pe care le săvârșești cu toții
strigă către tine acestea:
Bucură-te, cel ce trupul și sufletul în feciorie le-ai păstrat;
Bucură-te, îndrumătorul călugărilor.
Bucură-te, bucuria sufletelor noastre;
Bucură-te, al săracilor grabnic ajutător.
Bucură-te, al scârbiților mijlocitor;
Bucură-te, păzitorul curăției noastre.
Bucură-te, nădejdea noastră cea tare;
Bucură-te, al Rusiei ocrotitor.
Bucură-te, pomul Raiului de minuni izvorâtor;
Bucură-te, crin înflorit în grădina Raiului.
24
Bucură-te, mirul lui Hristos cu bună mireasmă;
Bucură-te, că prin tine se aduce bucurie tuturor.
făcător!
Condac 8:
Ca o minune te-ai arătat multora, căci cu darul ce l-ai primit
de la Dumnezeu îi izbavești de primejdii pe cei ce vin cu
credință și se roagă ție, iar cererile de folos tuturor le-
mplinești îndemnându-i să strige lui Dumnezeu: Aliluia!
Icos 8:
Ca un locuitor al Raiului celui de sus, dar nedespărțit de noi,
cei de jos, roagă-te împăratului Hristos și pentru sufletele
noastre, care cu umilință-ți strigăm acestea:
Bucură-te, căci sărăcia lui Hristos ai iubit;
Bucură-te, căci bogăția nestricăcioasă ai dobândit.
Bucură-te, al harului (Duhului Sfânt) închinător smerit;
Bucură-te, al lui Hristos ostaș nebiruit.
Bucură-te, căci cu sfânta cugetarea sfântă, cursele
vrajmașului ai sfărâmat;
Bucură-te, căci prin smerenie la cer te-ai înălțat.
Bucură-te, că de Duhul Sfânt ești luminat;
Bucură-te, că patimile pierzătoare de suflet ai zdrobit.
Bucură-te, priveghetor neostenit;
Bucură-te, cel ce te-ai făcut părtaș al împărăției Cerești.
Bucură-te, căci de hrana înțelepciunii te îndulcești;
Bucură-te, al fericirii veșnice moștenitor.
25
făcător!
Condac 9:
Toată firea îngerească s-a mirat de darul dat ție de sus, căci
prin curația trupului tău, viață nematerialnică ai arătat și
prin aceasta darul facerii de minuni dobândind, te-ai înălțat
la ceruri, de unde îi cânți lui Dumnezeu: Aliluia!
Icos 9:
Ritorii cei mult vorbitori, nu se pricep cu vrednicie a te lauda
pe tine căci și dupa moartea ta, cu darul lui Dumnezeu, celor
ce vin cu dragoste la tine, cele de folos dăruiești, pentru care
îți cântăm așa:
Bucură-te, înger pământesc și om ceresc;
Bucură-te, că pe pămănt viață duhovnicească ai trait.
Bucură-te, cel ce cu ochii sufletești pe Dumnezeu ai
contemplat;
Bucură-te, robule credincios ce la cer ai urcat.
Bucură-te, că înaintea Domnului smerit ai pășit;
Bucură-te, ostaș adevărat ce poruncile stăpânului ai împlinit.
Bucură-te, povățuitor bun al obștilor monahicești;
Bucură-te, că de arătarea Domnului te-ai învrednicit.
Bucură-te, cel ce pe Dumnezeu cu râvnă L-ai iubit;
Bucură-te, că din toată ființa în El ai nădăjduit.
Bucură-te, al mântuirii mare doritor.
făcător!
Condac 10:
26
Supunându-te în toate voii lui Dumnezeu și având dorința
tare să te mântuiești, chipul îngeresc l-ai îmbrâcat, și pe toate
îndurându-le cu multumire ca o sluga credincioasă ce ai fost,
te-ai învrednicit să stai înaintea împăratului Hristos Căruia
acum strigi: Aliluia!
Icos 10:
Ca un zid de apărare multora te-ai arătat, căci celor ce
alergau la tine în nevoi te-ai făcut adăpostire tare, iar noi cei
ce suntem primejduiți de ispitele acestei vieți și găsim la tine
alinare îți strigăm așa:
Bucură-te, cel ce ai adus slujire Domnului cu adevărat;
Bucură-te, că din tinerețe, împotriva celor trei dușmani te-ai
înarmat.
Bucură-te, căci cu privegherea și cu rugăciunea împotriva
trupului tu ai luptat;
Bucură-te, că izvorul patimilor l-ai secat.
Bucură-te, cel ce dulceața pământească n-ai gustat;
Bucură-te, că limba ta cu clevetire nu s-a întinat.
Bucură-te, că de urechile tale vorbele deșarte nu s-au lipit;
Bucură-te, că mâinile tale fapte rele nu au săvârșit.
Bucură-te, că de pântecele tău mâncarea și beția fără de saț
nu s-au lipit;
Bucură-te, căci trupul tău prin osteneală în curăție l-ai păzit.
Bucură-te, cel ce-n căile fărădelegii n-ai pășit.
Bucură-te, Serghie grabnicule ajutător și de multe minuni
făcător!
Condac 11:
Făcătorului de bine Dumnezeu, Celui ce te-a proslăvit pe tine
cu darul facerii de minuni, cântare de laudă îi aducem, iar tu,
27
ca cel ce cu al Său dar de chinuri ne slobozești neîncetat, îi
aduci mulțumire strigându-l: Aliluia!
Icos 11:
Făclie purtătoare de lumină, întregii lumi te-ai arătat, căci o
luminezi cu raza Soarelui neîncetat și împreună cu cetele cele
fără de trup acum tu locuiești unde de lumina Sfintei Treimi
te îndulcești, strălucindu-ne și nouă celor ce-ți strigăm unele
ca acestea:
Bucură-te, cel ce ai ajuns la înalțimea virtuților dumnezeiești;
Bucură-te, că acum în cer tu locuiești.
Bucură-te, că din sălașurile pământești tu te-ai mutat;
Bucură-te, căci ca o mângâiere, moaștele tale ne-ai lăsat.
Bucură-te, că la ele toată boala vindecare a găsit;
Bucură-te, că de ele diavolii sunt izgoniți.
Bucură-te, că bucurie aduc celor scârbiți;
Bucură-te, că sufletul la împăratul ceresc s-a suit.
Bucură-te, căci rugător fierbinte cu toții noi ne-am dobândit;
Bucură-te, cel ce cererile de folos le împlinești.
Bucură-te, căci cu puterea ta, pe cei potrivnici biruiești.
făcător!
Condac 12:
Văzând darul ce ți-a fost dat de la Dumnezeu, cu osârdie
cădem înaintea ta și te rugăm să înalți acum la tronul
Cerescului Stăpân rugăciune fierbinte ca să treacă cu vederea
toate greșelile noastre, Sfânta Sa Biserică să o întărească și pe
toți ortodocșii creștini să-i mântuiască ca pururea să-l cânte:
Aliluia!
28
Icos 12:
Lăudăm pe Cel ce te-a proslăvit pe tine cu sfinții Săi și te-a
dăruit nouă grabnic ajutător în toate nevoile, de a cărui
lucrare minunându-ne îți strigăm acestea:
Bucură-te, părinte Serghie al Rusiei, mare folositor;
Bucură-te, cela ce în virtute strălucești.
Bucură-te, urmaș al Tatălui Ceresc;
Bucură-te, căci pe călugări îi povățuiești.
Bucură-te, întemeietorul vieții de obște;
Bucură-te, al creștinilor apărător.
Bucură-te, al împăratului Hristos, miluitor;
Bucură-te, căci tuturor le vii în ajutor.
Bucură-te, acoperământul tuturor;
Bucură-te, cel ce-n fapta bună ești mare râvnitor.
Bucură-te, al Evangheliei luminător;
Bucură-te, vas ales al Sfintei Treimi.
făcător!
Condac 13:
O, preaslăvite făcătorule de minuni, părinte Serghie, primește
darul nostru de acum și cu solirile tale, roagă pe bunul
Dumnezeu să ne dăruiască putere de sus și prin harul Său, să
ne curețe de toată întinăciunea, ca izbăvindu-ne de focul cel
veșnic, să-i cântăm pururea: Aliluia!(de trei ori)
Apoi din nou Icosul I și Condacul I.
Icos 1:
29
Făcătorul îngerilor, înca din pîntecele maicii tale, prin întreita
glasuire, te-a arătat lumii adevărat slujitor al Preasfintei
Treimi, iar pentru voința cea tare și curația inimii tale, cu toții
îți cîntăm așa:
Bucură-te, cel ce ai fost ales mai înainte de veci;
Bucură-te, căci în lăcașurile cerești petreci.
Bucură-te, că din pîntecele maicii tale ai fost chemat în slujba
împăratului Ceresc;
Bucură-te, purtator al harului dumnezeiesc.
Bucură-te, căci în întreaga lume ești proslăvit;
Bucură-te, căci prin strigarea întreită din pântecele maicii tale
pe toți i-ai uimit.
Bucură-te, căci de la naștere, prin post, viață călugărească ai
arătat;
Bucură-te, căci de la sânii maicii tale tu te-ai înfrânat.
Bucură-te, căci miercurea și vinerea lapte nu ai gustat;
Bucură-te, cel ce ești al părinților rod binecuvântat.
Bucură-te, al scârbiților miluitor;
Bucură-te, al nostru apărător.
făcător!
Condac 1:
Alesu-te-a pe tine împăratul puterilor, ca să fii conducător al
Rusiei, Cuvioase Părinte Serghie, iar noi ca unui mare făcător
de minuni îți aducem cântare de mulțumire, căci cu
rugăciunile tale pururea ne izbăvești de cei de alt neam și de
scârbele ce ne înconjoară, pentru care îți strigăm ție: Bucură-
te, Serghie, grabnicule ajutător și de multe minuni făcător!
Rugăciune către Sfântul Cuvios Serghie de la Radonej
30
O, Sfinte al nostru părinte Serghie, nu uita pe sărmanii tăi
până în sfârșit și ca cel ce ai îndrăznire către împăratul
Ceresc, nu trece cu vederea pe cei ce vin cu credință și se
închină ție căci ca unul ce ești de minuni făcător poți să ne
ajuți nouă.
Roagă-te, Sfinte Serghie și pentru noi, cei împovărați de multe
și grele păcate, cerând vreme de pocăință, ca să trecem
nevătămați de diavolii cei înfricoșători, care caută să ia
sufletul nostru și astfel izbăvindu-ne de chinurile cele veșnice
să ne facem moștenitori ai împărăției Cerești, împreună cu
toți sfinții, care din veac au bineplăcut Domnului, Căruia I se
cuvine toată slava, cinstea și închinăciunea Tatălui și Fiului și
Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
26 SEPTEMBRIE
Acatistul Sfântului Voievod Neagoe Basarab
Domnitor preaînţelept între căpeteniile neamului românesc,
ctitor de lăcaşuri sfinte, prieten al Sfinţilor Părinţi, învăţător
luminat de Duhul Sfânt şi mare iubitor de pace, Sfinte Neagoe
Voievod, roagă-L pe Hristos Dumnezeu să mântuiască
sufletele noastre!
Condacul 1
Pe cel ce a strălucit ca o lumină în toate laturile Ortodoxiei,
măritul voievod Neagoe Basarab, să-l lăudăm cu inimi curate
şi să-l cinstim ca pe un adevărat dregător creştin şi învăţător
inspirat de Duhul Sfânt al neamului românesc, zicându-i cu
bucurie: Bucură-te, Sfinte Neagoe Basarab, rugător fierbinte
pentru sufletele noastre!
Icosul 1
Fiu preastrălucit, ieşit din viţa nobilă a neamului românesc,
Sfinte Neagoe, din fragedă copilărie ai fost hrănit cu
învăţăturile cele mântuitoare şi povăţuit spre împlinirea
faptelor credinţei celei lucrătoare prin iubire, plăcute lui
31
Dumnezeu şi oamenilor. Pentru aceasta, noi, cei ce săvârşim
cu dragoste sfântă pomenirea ta, îţi aducem această cântare:
Bucură-te, podoabă aleasă din neamul Basarabilor;
Bucură-te, veselia nespusă a bunilor tăi părinţi;
Bucură-te, copil curat întărit de harul Sfântului Duh;
Bucură-te, că Domnul Hristos ţi-a pus sufletul în lumină
necreată;
Bucură-te, că tinereţile tale ţi-au fost călăuzite de Sfântul
Nifon;
Bucură-te, cel ce te-ai deprins cu rugăciunea încă din
copilărie;
Bucură-te, că ai sorbit din înţelepciunea înţelepţilor;
Bucură-te, harnic învăţăcel în dobândirea ştiinţelor acestei
lumi;
Bucură-te, că Sfintele Scripturi ţi-au luminat viaţa;
Bucură-te, cunoscător şi împlinitor al operelor Sfinţilor
Părinţi;
Bucură-te, cinstitor al călugărilor iscusiţi şi al creştinilor
râvnitori;
Bucură-te, că prin tine s-a binecuvântat neamul românesc;
Bucură-te, Sfinte Neagoe Basarab, rugător fierbinte pentru
sufletele noastre!
Condacul al 2-lea
Aşa cum Mântuitorul nostru Iisus Hristos, după vârsta de
treizeci de ani, a ieşit la propovăduirea Cuvântului vieţii, aşa
şi tu, Sfinte Neagoe, dacă ţi-ai desăvârşit dobândirea
învăţăturilor omeneşti şi duhovniceşti, la aceiaşi vârstă ai fost
chemat să primeşti sceptrul domniei unui popor smerit şi
evlavios, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!
32
Icosul al 2-lea
Asemenea lui Moise cel de demult, care a condus poporul ales
spre pământul făgăduinţei, scoţându-l din robia lui Faraon, şi
tu, înţeleptule voievod, ai chivernisit bunurile materiale şi
sfintele doriri ale neamului tău, învăţând pururi că pământul
făgăduinţei nu este în lumea aceasta, ci în ceruri. După atâtea
veacuri ne minunăm de înţelepciunea ta şi darurile pe care le-
ai primit de la Dumnezeu, cântându-ţi:
Bucură-te, voievod desăvârşit între dregătorii neamului
românesc;
Bucură-te, că Hristos a fost povăţuitorul de taină al sufletului
tău;
Bucură-te, că pe Moise, prietenul lui Dumnezeu, l-ai avut ca
model;
Bucură-te, mare biruitor, asemenea împăratului Constantin;
Bucură-te, urmaş vrednic al împăraţilor Bizanţului
strălucitor;
Bucură-te, simbol al Ortodoxiei, plăcut lui Dumnezeu;
Bucură-te, protector al creştinătăţii din Balcani şi din întregul
Orient;
Bucură-te, soare care ai întunecat semiluna;
Bucură-te, icoană mult cinstită de creştinii ortodocşi;
Bucură-te, cel ce ai avut conştiinţa că dregătoria ta este de la
Dumnezeu;
Bucură-te, principe creştin, cel ce ai condus popoarele la
pocăinţă;
Bucură-te, mărite voievod, închinat slujirii lui Dumnezeu şi
oamenilor;
Bucură-te, Sfinte Neagoe, mărite voievod, învăţător al
neamului românesc!
33
Condacul al 3-lea
Precum soarele de pe cer luminează şi pe cei buni, şi pe cei
răi, tot aşa şi tu, binecredinciosule voievod, ai fost, în toată
viaţa ta, acelaşi pentru toţi şi diferit pentru fiecare. Căci
nimănui, Sfinte, nu ai făcut părtinire, ci ai ajutat deopotrivă
pe cei bogaţi şi pe cei săraci, pe călugări şi asceţi, pe văduve şi
pe orfani, văzând în fiecare chipul lui Dumnezeu în lumina
asemănării; şi dând slavă pururea Sfintei Treimi, ai cântat:
Aliluia!
Icosul al 3-lea
Bineştiind, Sfinte Neagoe, că demnitatea şi misiunea
principelui creştin înţelege stăpânirea pământească, chip al
Împărăţiei cerurilor, te-ai socotit împreună cu Macarie,
Mitropolitul Ţării Româneşti, simbol al aceluiaşi Hristos –
Împărat şi Arhiereu – lucrând toate cu dreaptă socotinţă şi
smerenie. Drept aceea îţi cântăm aşa:
Bucură-te, om al lui Dumnezeu cu minte luminată de Duhul
Sfânt;
Bucură-te, cel ce ai dovedit că stăpânirea oamenilor se face
prin cultivarea sufletelor;
Bucură-te, filosof care ai despărţit ştiinţa lumii deşarte de
învăţătura lui Hristos;
Bucură-te, cel ce te-ai ocupat de ştiinţa conducerii popoarelor
creştine;
Bucură-te, duhovnicesc voievod, chip şi asemănare a marilor
împăraţi;
Bucură-te, cel ce ai avut povăţuitor în ceruri pe Împăratul
Hristos şi Sfântul Nifon pe pământ;
Bucură-te, binefăcător şi ocrotitor al celor oropsiţi;
Bucură-te, erou al libertăţii şi făcător de pace în Balcani;
Bucură-te, prieten al sfinţilor şi vorbitor cu îngerii;
34
Bucură-te, voievod creştin, icoană a Împăratului Celui veşnic;
Bucură-te, umanist ortodox, purtătorul peceţii culturii
bizantine;
Bucură-te, prinţ cu demnitate neveştejită, altoit pe viţa
Hristos;
sufletele noastre!
Condacul al 4-lea
Învăţăturile tale, Sfinte Neagoe, lăsate moştenire fiului tău
Teodosie şi poporului binecredincios, sunt şi pentru noi
chemare sfântă la împlinirea poruncilor pline de mireasmă
duhovnicească ale Evangheliei lui Hristos şi la cântarea
Dumnezeului Celui în Treime lăudat: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Preaînălţate, preastrălucite, preaevlavioase şi preaortodoxe ai
fost numit, mărite voievod, ca un înţelept al vremurilor tale;
dar noi nu te vom chema mai mult decât Sfinte al lui
Dumnezeu şi prieten al sfinţilor, cântând aşa:
Bucură-te, domnitor creştin iubitor de linişte şi bunăstare;
Bucură-te, condeiul inspirat de harul Duhului Sfânt;
Bucură-te, apărător al dreptăţii şi împăciuitorul celor
răzvrătiţi;
Bucură-te, pildă de smerenie şi chip al blândeţilor;
Bucură-te, aducător de pace şi bucurie oamenilor;
Bucură-te, cel ce ai statornicit reguli sfinte pentru Biserică şi
domnitori;
Bucură-te, mărinimos împodobitor al lăcaşurilor sfinte;
Bucură-te, semănătorul curăţiei şi al adevărului;
Bucură-te, purtător de grijă al celor oropsiţi;
35
Bucură-te, ritor al credinţei celei mântuitoare;
Bucură-te, purtător de biruinţă asupra vrăjmaşilor;
Bucură-te, alăută dumnezeiască a Ortodoxiei;
Bucură-te, luceafăr care străluceşte în întunericul
necunoştinţei;
neamului românesc!
Condacul al 5-lea
Toată viaţa ta, Sfinte, ai arătat, prin faptă şi cuvânt, că
virtuţile creştineşti sunt trepte de urcuş către Dumnezeu-
Iubire, de la Care vine toată darea cea bună şi toată
dreptatea. De aceea, îndeletnicindu-te cu postul, rugăciunea,
curăţia, smerenia şi milostenia, ai urcat treptele urcuşului
duhovnicesc către Dumnezeu, cântând: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Din sfaturile tale, mărite voievod, învăţăm că adevăratul
umanism înseamnă realitatea umanităţii îndumnezeite după
modelul lui Hristos. Pentru a ajunge pe această treaptă, toată
viaţa ai împlinit decalogul desăvârşirii, pe care şi noi vom
încerca să-l împlinim, fericindu-te, zicând:
Bucură-te, cel ce ţi-ai îndreptat propria viaţă după poruncile
lui Hristos;
Bucură-te, că inima ta a fost sălaş al luminii necreate;
Bucură-te, domnitor creştin, rugător pentru supuşii tăi;
Bucură-te, principe isihast, aducător de pace în lume;
Bucură-te, gură de aur, care a rostit cuvintele înţelepciunii;
Bucură-te, cel ce n-ai făcut nici un rău aproapelui;
Bucură-te, că ai dobândit smerita cugetare ca început al
virtuţilor;
36
Bucură-te, că n-ai dispreţuit pe săracii fără ajutor;
Bucură-te, conducător, care ai făcut făgăduinţe şi le-ai
împlinit;
Bucură-te, că ai iubit pe Dumnezeu din tot sufletul tău şi din
toată virtutea ta, iar pe aproapele ca pe tine însuţi;
Bucură-te, chipul dregătorului, adevărat iubit de popor;
Bucură-te, părtaş al lucrurilor şi necazurilor semenilor tăi;
sufletele noastre!
Condacul al 6-lea
Mare ctitor de lăcaşuri sfinte şi înzestrător neîntrecut al
multor biserici şi mănăstiri te numim pe tine,
binecredinciosule voievod; căci n-ai precupeţit nici un efort
pentru ca sălaşele lui Hristos pe pământ să strălucească în
frumuseţe şi podoabe ca luminătorii pe cer. Pentru toate ai
adus mulţumire lui Dumnezeu Celui ce te-a îmbogăţit de
darurile cereşti, cântând: Aliluia!
Icosul al 6-lea
„Această casă Tatăl o a zidit, această casă Fiul o a înnoit,
această casă Duhul Sfânt o a luminat şi a sfinţit sufletele
noastre”, s-a cântat la târnosirea Sionului românesc de la
Argeş, Sfinte Neagoe. Aşadar, Meşterul Manole, ziditorul
sălaşului Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu, nu-i altul
decât Însuşi Emanuel, Dumnezeu, Cel mai înainte de veci.
Minunate sunt lucrurile Tale, Doamne, toate cu înţelepciune
le-ai făcut!
Bucură-te, ctitorul Sionului românesc de la Argeş;
Bucură-te, că faima frumuseţii acestuia s-a răspândit în toată
lumea;
Bucură-te, cel ce ai dăruit lui Dumnezeu buchet de flori
duhovniceşti;
37
Bucură-te, că biserica ta este poarta cerului şi casa lui
Dumnezeu;
Bucură-te, că Sfânta Filofteia sălăşluieşte în ctitoria ta;
Bucură-te, cel ce ai înzestrat cu podoabe scumpe ctitoria
îngropării tale;
Bucură-te, că mulţi se minunează de această casă a lui
Dumnezeu;
Bucură-te, că lăcaşul tău a devenit sălaş de veşnică odihnă
multor dregători;
Bucură-te, cel ce ai dăltuit în piatră istoria neamului tău;
Bucură-te, că măreţia acestei biserici s-a păstrat peste
veacuri;
Bucură-te, că şi în ceruri ţi-ai zidit lăcaş sfânt;
Bucură-te, că Dumnezeu a primit jertfa ostenelilor tale;
neamului românesc!
Condacul al 7-lea
Mare sărbătoare s-a făcut la târnosirea lăcaşului de la Argeş
în cinstea Preasfintei Fecioare Maria; căci toţi egumenii
Sfântului Munte, în frunte cu Patriarhul Teolipt al
Constantinopolului, împreună cu preoţi şi popor ales, au
purces la această sfântă prăznuire, glăsuiesc predaniile sfinte.
Toţi s-au minunat de frumuseţea nespusă a bisericii ctitorite
de tine, binecredinciosule voievod, cântând lui Dumnezeu:
Aliluia!
Icosul al 7-lea
Dacă s-a săvârşit sfinţirea bisericii, unde avea să se
sălăşluiască în pace sfântul tău trup, ai rânduit, Sfinte
Neagoe, ca această ctitorie să rămână sălaş de linişte şi
rugăciune pentru monahi şi pelerini, căci Mitropolia ţării ai
38
strămutat-o la Târgovişte, unde iarăşi ai zidit măreaţă
biserică, mulţumind lui Dumnezeu, iar noi îţi cântăm:
Bucură-te, fala Târgoviştei şi a întregului neam românesc;
Bucură-te, ctitorul Mitropoliei Ţării Româneşti;
Bucură-te, împăciuitorul Sfântului Nifon cu Radu Voievod;
Bucură-te, că minuni ai săvârşit prin credinţă adevărată;
Bucură-te, împodobitorul sfintelor moaşte a duhovnicescului
tău părinte;
Bucură-te, ctitor înnoitor al Lavrei Dionisiu şi al altor
mănăstiri athonite;
Bucură-te, că şi în Serbia ai înnoit mănăstiri şi biserici;
Bucură-te, înzestrător al multor lăcaşuri sfinte în toată
Ortodoxia;
Bucură-te, că nici o biserică a ţării tale n-a fost lipsită de
ajutor;
Bucură-te, cel ce ai statornicit legi şi predanii pentru ctitoriile
tale;
Bucură-te, că nimeni nu poate spune multele tale înfăptuiri în
numele lui Hristos;
sufletele noastre!
Condacul al 8-lea
Dreapta credinţă păzind, calea săvârşind, cu pomul vieţii tale
încărcat de faptele credinţei, la sfârşitul vieţii pământeşti, te-
ai înfăţişat, Sfinte Neagoe, mare voievod, înaintea Dreptului
Mântuitor, Care ţi-a rânduit cununa împărătească a vieţii
veşnice, aşezându-te în ceata împăraţilor creştini pentru a
cânta: Aliluia!
Icosul al 8-lea
39
Voind Hristos să arate lumii că nu în zadar se ostenesc cei ce
iubesc podoaba Casei lui Dumnezeu şi împlinesc voile Sale,
aici pe pământ, a preamărit cu aleasă cinste pe Sfântul
Neagoe la săvârşirea sa din viaţa aceasta trecătoare,
aşezându-l în odihna Sa cea veşnică, de unde se roagă pentru
noi, cei ce-i cântăm:
Bucură-te, Sfânt voievod, cel ce ai avut gândul la moarte şi
mintea înălţată la Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce ai plecat din valea plângerii înainte de
vreme;
Bucură-te, că Hristos ţi-a prevestit ceasul sfârşitului;
Bucură-te, că îngerii ţi-au slujit la petrecerea ta;
Bucură-te, că ai avut sfârşit bun şi creştinesc;
Bucură-te, cel ce ai cunoscut că sufletele drepţilor sunt în
mâna lui Dumnezeu şi chinul nu se va atinge de dânsele;
Bucură-te, că sufletul tău s-a lămurit ca aurul în topitoare;
Bucură-te, că ai nădăjduit în Dumnezeu, Care ţi-a descoperit
minunile Sale;
Bucură-te, că dragostea pentru El te-a mistuit toată viaţa;
Bucură-te, că ai aflat milă şi har înaintea Dreptului
Judecător;
Bucură-te, cel plin de lumină treimică şi suavă;
Bucură-te, rugător pentru neamul românesc cel
binecredincios;
neamului românesc!
Condacul al 9-lea
Trupul tău, Sfinte Neagoe, plin de mireasma virtuţilor, a fost
îngropat cu cinste în Biserica Maicii Domnului, pe care ai
40
zidit-o, iar sufletul a fost aşezat de Mântuitorul Hristos, pe
care L-ai iubit, în grădina raiului desfătării, unde vezi faţă
către faţă pe Dumnezeu, Căruia Îi cânţi: Aliluia!
Icosul al 9-lea
Ştim din Sfintele Scripturi că nimic necurat nu intră în
Împărăţia lui Dumnezeu; iar Tradiţia adaugă: Nici un creator
nu intră în veşnicie decât purtând pe umeri pecetea vieţii sale.
Tu, Sfinte Neagoe, eşti unul dintre aceştia, că Hristos S-a
recunoscut în chipul şi în faptele tale pe care le-ai săvârşit aici
pe pământ, spre slava Lui. De aceea îţi cântăm:
Bucură-te, candelă aprinsă din lumina lui Hristos;
Bucură-te, cel ce te veseleşti împreună cu soboarele de îngeri;
Bucură-te, cel ce te desfătezi cu sfinţii, prietenii şi casnicii lui
Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce vezi pururea faţa Celui pe Care L-ai slujit;
Bucură-te, că urci din slavă în slavă către taina Sfintei
Treimi;
Bucură-te, că în ceruri stai în lumina cea negrăită;
Bucură-te, cel ce ai descoperit din tainele lui Dumnezeu;
Bucură-te, că în juru-ţi s-aprind mulţime de lumini;
Bucură-te, că fiinţa ta este pătrunsă de mireasma harului;
Bucură-te, cel a cărui viaţă a fost ca o Sfântă Liturghie;
Bucură-te, că te împărtăşeşti din hrana cea nematerialnică;
Bucură-te, cel ce mulţumeşti lui Dumnezeu pentru tot ce ai
primit;
sufletele noastre!
Condacul al 10-lea
41
Dacă te-ai adăpat din izvorul luminilor necreate ale cerului, ai
devenit pentru noi izvor de binecuvântare, şi prin tine
contemplăm raza luminii celei întreit strălucitoare a
dumnezeirii şi ne învăţăm a cânta: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Cultivând pe pământ, Sfinte Neagoe, ogorul sufletelor în care
Dumnezeu a picurat în chip nevăzut din harul Său, acesta a
făcut roadele Duhului Sfânt, iar ţie, care eşti în ceruri, îţi
mulţumim pentru râvna lucrului împlinit şi te cinstim cum se
cuvine, zicând:
Bucură-te, floare rară a grădinii româneşti, răsădită în raiul
desfătării;
Bucură-te, trandafir binemirositor cu petalele-n lumina
necreată;
Bucură-te, auroră cu raze strălucitoare şi pururea vii;
Bucură-te, minte plină de parfumul bunelor învăţături;
Bucură-te, ochi lăuntric care vezi cele nevăzute de noi;
Bucură-te, fericit voievod, podoaba plaiurilor româneşti;
Bucură-te, văzătorul dumnezeieştilor taine ale cerului;
Bucură-te, icoană preafrumoasă a întregii Ortodoxii;
Bucură-te, piatră preţioasă tăiată din piatra Hristos;
Bucură-te, mărgăritar care împodobeşte cerul;
Bucură-te, lumină cerească aprinsă pentru veşnicie;
Bucură-te, scara virtuţilor împlinite pe care urcăm către
ceruri;
neamului românesc!
Condacul al 11-lea
42
Binecredinciosule voievod al neamului românesc, Sfinte
Neagoe Basarab, urcându-te în carul virtuţilor, te-ai înălţat la
frumuseţea cea nespusă a Împărăţiei cerurilor. Roagă-te,
plăcutule al lui Dumnezeu, ca să ne mântuim şi învaţă-ne să
cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Mărite voievod, Sfinte Neagoe, nemitarnic mijlocitor la
Dumnezeu pentru neamul din care ai ieşit, fă milostiv pe
Hristos pentru noi şi roagă-L să dăruiască sufletelor noastre
înţelepciune, pace şi mare milă, ca să putem cânta:
Bucură-te, ajutorul celor căzuţi în vâltoarea necazurilor;
Bucură-te, alinarea durerilor trupeşti şi sufleteşti;
Bucură-te, vindecătorul bolilor celor nevindecate;
Bucură-te, dătătorul de înţelepciune tinerilor râvnitori;
Bucură-te, ocrotitorul văduvelor şi ajutorul orfanilor;
Bucură-te, părinte bun, sprijin pentru oropsiţi;
Bucură-te, purtătorul de balsamul tămăduirilor;
Bucură-te, călăuza pelerinilor şi a călătorilor;
Bucură-te, aducător de pace şi de belşug;
Bucură-te, împodobitorul bisericilor şi mănăstirilor;
Bucură-te, nădejdea celor fără de nădejde;
Bucură-te, reazemul celor osteniţi şi mângâierea nefericiţilor;
sufletele noastre!
Condacul al 12-lea
Făclie purtătoare de lumină te are poporul român
binecredincios, Sfinte Neagoe, că luminezi şi acum căile lui şi
întăreşti Biserica sa ca să poată birui uneltirile vrăjmaşilor
43
văzuţi şi nevăzuţi. Pentru aceasta, lui Dumnezeu Îi mulţumim
că te avem purtător de grijă şi luminător al neamului,
cântându-I: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Veniţi, toţi fiii neamului românesc, să lăudăm pe înţeleptul
între voievozi, Sfântul Neagoe Basarab, care de veacuri ne
cheamă să ne închinăm Preasfintei Treimi, Dumnezeului
nostru, să îngrijim grădina Maicii Domnului şi să cinstim pe
sfinţi, urmându-le învăţăturile, zicând:
Bucură-te, zid de pace şi linişte pentru neamul românesc;
Bucură-te, bucuria argeşenilor şi lauda Târgoviştei;
Bucură-te, stejar crescut în Grădina Maicii Domnului;
Bucură-te, străjer care veghezi asupra plaiurilor româneşti;
Bucură-te, risipitorul eresurilor şi al învăţăturilor deşarte;
Bucură-te, rugător fierbinte pentru toată creştinătatea;
Bucură-te, învăţător al învăţaţilor şi pildă dregătorilor;
Bucură-te, porfiră care împodobeşti Biserica Ortodoxă;
Bucură-te, vistierie plină de bunătăţi duhovniceşti;
Bucură-te, grabnic ajutor celor ce cinstesc numele tău;
Bucură-te, sprijinul nostru în vremea sfârşitului;
Bucură-te, scară către cer celor ce se mântuiesc;
neamului românesc!
Condacul al 13-lea
O, preaînţelepte voievod, Sfinte Neagoe Basarab, primeşte
această smerită rugăciune ce ţi-o aducem cu inimi curate noi,
fiii neamului românesc pe care l-ai iubit, izbăveşte-ne de toate
necazurile şi ispitele vieţii, rugând pe Dumnezeu să ne
44
mântuiască sufletele, ca împreună cu tine să-I cântăm:
Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)
Apoi se zice iarăşi Icosul 1: Fiu preastrălucit..., Condacul 1:
Pe cel ce a strălucit...,
Icosul 1
Fiu preastrălucit, ieşit din viţa nobilă a neamului românesc,
Sfinte Neagoe, din fragedă copilărie ai fost hrănit cu
învăţăturile cele mântuitoare şi povăţuit spre împlinirea
faptelor credinţei celei lucrătoare prin iubire, plăcute lui
Dumnezeu şi oamenilor. Pentru aceasta, noi, cei ce săvârşim
cu dragoste sfântă pomenirea ta, îţi aducem această cântare:
Bucură-te, podoabă aleasă din neamul Basarabilor;
Bucură-te, veselia nespusă a bunilor tăi părinţi;
Bucură-te, copil curat întărit de harul Sfântului Duh;
Bucură-te, că Domnul Hristos ţi-a pus sufletul în lumină
necreată;
Bucură-te, că tinereţile tale ţi-au fost călăuzite de Sfântul
Nifon;
Bucură-te, cel ce te-ai deprins cu rugăciunea încă din
copilărie;
Bucură-te, că ai sorbit din înţelepciunea înţelepţilor;
Bucură-te, harnic învăţăcel în dobândirea ştiinţelor acestei
lumi;
Bucură-te, că Sfintele Scripturi ţi-au luminat viaţa;
Bucură-te, cunoscător şi împlinitor al operelor Sfinţilor
Părinţi;
Bucură-te, cinstitor al călugărilor iscusiţi şi al creştinilor
râvnitori;
Bucură-te, că prin tine s-a binecuvântat neamul românesc;
45
sufletele noastre!
Condacul 1
Pe cel ce a strălucit ca o lumină în toate laturile Ortodoxiei,
măritul voievod Neagoe Basarab, să-l lăudăm cu inimi curate
şi să-l cinstim ca pe un adevărat dregător creştin şi învăţător
inspirat de Duhul Sfânt al neamului românesc, zicându-i cu
bucurie: Bucură-te, Sfinte Neagoe Basarab, rugător fierbinte
pentru sufletele noastre!
Rugăciune către Sfântul Voievod Neagoe Basarab
Doamne Dumnezeul nostru, Dumnezeul îndurărilor şi a toată
milostivirea, Cel minunat întru sfinţii Tăi şi cărora le asculţi
rugăciunile, primeşte cererea noastră pe care Ţi-o aducem în
ziua prăznuirii prietenului şi casnicului Tău, Neagoe Basarab.
Tu, Doamne, ai rânduit neamului nostru, în toate timpurile şi
locurile, unde se preamăreşte numele Tău, eroi ai credinţei şi
sfinţi care ţi-au plăcut din neam în neam, între care
străluceşte şi măritul Voievod Neagoe Basarab. Pentru
rugăciunile lui, revarsă peste noi toţi pacea şi liniştea Ta
binefăcătoare, ca să biruim fiecare necazurile şi ispitele vieţii:
dregătorilor trimite-le dreaptă înţelepciune, ierarhilor chip
sfinţeniei, preoţilor împlinirea misiunii la care au fost
chemaţi, monahilor răbdare şi smerenie, iar poporului
binecredincios ocrotire şi ajutor în vremea necazurilor, ca toţi
să Te preamărim pe Tine, Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh, Treimea
cea de o fiinţă şi nedespărţită, în vecii vecilor. Amin.
Şi se face otpustul.
26 Septembrie
Canon de rugăciune la Sărbătoarea Adormirii Sfântului
Apostol şi Evanghelist Ioan (1)
Tropar
46
Apostole iubite al lui Hristos Dumnezeu, grăbeşte de
mântuieşte pe poporul cel fără de răspuns. Că te primeşte
când cazi către Dânsul, Cel Ce te-a primit când te-ai rezemat
pe pieptul Lui: pe Acela roagă-L, de Dumnezeu
Cuvântătorule, ca norul vrăjmaşilor cel căzut asupra noastră
să se risipească, cerându-ne nouă pace şi mare milă.
Cântarea 1
În adânc a aşternut de demult toată oastea lui Faraon,
puterea cea prea într-armată; iar întrupându-Se Cuvântul a
pierdut păcatul cel prea rău, Domnul cel Preamărit, căci cu
Slavă S-a preamărit.
Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Ioan, roagă-te lui
Dumnezeu pentru noi.
Împărăţia Cerurilor cea propovăduită de tine dobândind,
fericite şi împreună cu Cuvântul locuitor ceresc făcându-te,
prin rugăciunile tale, păzeşte pe cei ce cred cinstitei tale
propovăduiri şi cuvântări de Dumnezeu.
Toate cele pământeşti, chiar şi legăturile firii, cu cuget viteaz
le-ai defăimat, lipindu-te de Cuvântul, preaînţelepte, izbăvind
de necuvântare pe cei ce vieţuiau dobitoceşte.
Înţelegerea celor cereşti câştigând, pe Cuvântul lui Dumnezeu
ai binevestit: la început era Cuvântul şi Cuvântul era la
Părintele Său şi Dumnezeu era Cuvântul; binevestind, L-ai
propovăduit, de Dumnezeu înţelepţite.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe
noi.
47
Pe tine cea Împodobită cu Dumnezeiască Frumuseţe, Stăpână
de Dumnezeu Născătoare, te laudă, ceata fecioarelor cu
Dumnezeieşti cântări. Căci pe Cuvântul Cel Făcător de
frumuseţe, mai presus de cuvânt, L-ai născut.
Cântarea a 3-a.
Înflorit-a pustiul ca şi crinul, Doamne, Biserica păgânilor cea

stearpă prin venirea Ta; întru care s-a întărit inima mea.
Cu limba ta cea de Dumnezeu grăitoare, ai arătat Taina cea
mai presus de minte a Treimii, întru care s-a întemeiat inima
mea, Sfinte Ioan, de Dumnezeu fericite.
Limba ta s-a făcut condei ca un scriitor al Preasfântului Duh,
însemnând cu Dumnezeiasca scriere, cinstita şi Dumnezeiasca
Evanghelie.
Cu Dumnezeiască îndrăzneală rezemându-te de Izvorul
Înţelepciunii, ai scos adâncul înţelepciunii şi al acesteia te-ai
făcut Dumnezeiesc propovăduitor, preaînţelepte.
noi.
Pe tine Singură, Fecioară şi Maică, ca pe Una ce te-ai făcut
nouă Pricină de mântuire şi ai mântuit lumea cu rugăciunile
tale, te cinstim, Preacurată.
48
Cântarea a 4-a.
Venit-ai din Fecioară, nu sol nici înger, ci Tu Însuţi, Domnul,
Te-ai Întrupat şi m-ai mântuit pe mine, tot omul. Pentru
aceasta strig Ţie: Slavă Puterii Tale, Doamne.
Cuvântul, tăinuit învăţându-te Dumnezeirea Sa şi arătându-ţi
rânduiala cea de negrăit a Întrupării Lui, după vrednicie te-a
arătat pe tine Cuvântător de Dumnezeu.
Cuget Dumnezeiesc şi trup fecioresc câştigând, mărite, te-ai
făcut Biserică vie şi însufleţită şi locaş Prealăudatei Treimi,
preasfinţite.
Cu primirea de fiu a Preacuratei Fecioare ai fost cinstit,
iubitorule de feciorie, fericite, şi frate te-ai arătat, al Celui Ce
te-a ales pe tine şi ucenic de Dumnezeu Cuvântător te-a
săvârşit.
noi.
Ca să vindece călcarea de poruncă cea de demult a Evei, întru
tine, Preacurată şi Preasfântă, S-a Sălăşluit Dumnezeu Cel
Preaînalt, înnoindu-mă pe mine, omul cel căzut.
Cântarea a 5-a.
Mijlocitor Te-ai făcut lui Dumnezeu şi oamenilor, Hristoase
Dumnezeule. Că prin Tine, Stăpâne, către Părintele Tău,
Începătorul Luminii, din noaptea necunoştinţei aducere am
aflat.
49
Făcându-te cu totul lumină, cu apropierea către Începătorul
Lumii şi cu neîncetată privirea ta la Dânsul îndumnezeit fiind,
minte cereas că prin dar te-ai arătat, Cuvântătorule de
Dumnezeu.
Cu minte curată şi cu sfinte buze şi cu preacurată gură ai
propovăduit Evanghelia ta. Şi tuturor credincioşilor ai pus
înainte mântuire, de Dumnezeu insuflate.
Din pruncie, locuind împreună cu Hristos, ai fost pus de
Dânsul organ al darului şi mai presus de fire cunoscând prin
Taină Mărirea Treimii, te-ai învăţat cuvântarea de
Dumnezeu.
noi.
Aducându-ne aminte de cuvintele tale, Preacurată, te fericim
pe tine acum noi, cei ce cu adevărat ne-am îmbogăţit prin tine
cu fericirea cea negrăită şi cu viaţa cea veşnică.
Cântarea a 6-a.
În adâncul greşelilor fiind înconjurat, chem adâncul
milostivirii Tale cel neurmat; din stricăciune, Dumnezeule,
scoate-mă.
50
Iisus Dumnezeul meu şi Domnul, primind a ta curăţie şi
sfinţirea cea desăvârşită, te-a ales a-I fi frate, pe tine,
Cuvântătorule de Dumnezeu.
Cu sfinţenie încununându-ţi viaţa şi în aceea nădăjduind, te-ai
rezemat pe pieptul Înţelepciunii şi de acolo ai luat darul,
mărite.
Strălucirile cele mari şi Dumnezeieşti ale Teologiei tale toată
lumea au luminat, mărite şi cu Lumina Cea Întreit
Luminătoare, au strălucit-o.
noi.
Cel Ce cu voirea Sa a întins cerul, alt cer pământesc pe tine
te-a întins, Maica lui Dumnezeu Preacurată şi din tine
răsărind S-a arătat.
CONDAC
Măririle tale, iubitorule de feciorie, cine le poate spune? Că
verşi minuni şi izvorăşti tămăduiri şi te rogi pentru sufletele
noastre, ca un Cuvântător de Dumnezeu şi prieten al lui
Hristos.
Cântarea a 7-a.
Porunca cea potrivnică lui Dumnezeu, a tiranului celui
călcător de lege, înaltă văpaie a ridicat; dar cinstitorilor de
Dumnezeu tineri a trimis roua Duhului, Hristos, Cel Ce este
binecuvântat şi preamărit.
51
Fiind strălucit cu Dumnezeiască revărsare de lumină, lămurit
ai vorbit de Sfântul Duh, Cel Ce purcede din Tatăl Cel fără
început şi în chip Nedespărţit, Se odihneşte în Fiul ca Unul
Care este de o Fiinţă.
Întru tine, fericite şi-a aşezat sălăşluire Soarele dreptăţii, Cel
Ce te-a făcut pe tine cer pururea mişcător şi cu limba ta cea
de Dumnezeu grăitoare, iubite, este propovăduit Hristos Cel
Preamărit.
Puterea şi Dumnezeiasca vestire a cuvintelor tale, preafericite,
la marginile lumii au ieşit şi Evanghelia ta cea mai presus de
lume tot pământul a cuprins cu mărirea dogmelor.
noi.
Preacurată zămislire şi naştere fără stricăciune numai tu ai
arătat, rămânând Fecioară. Căci pe Dumnezeul tuturor L-ai
zămislit, Preacurată, Care S-a făcut Om spre mântuirea şi
izbăvirea credincioşilor.
Cântarea a 8-a.
Cuptorul cel cu foc oarecând în Babilon, lucrările şi-a
despărţit prin Dumnezeiasca poruncă; pe haldei arzând, iar
pe credincioşi răcorind, pe cei ce cântau: Binecuvântaţi, toate
lucrurile Domnului, pe Domnul!
52
Ca un fulger al luminii ai străbătut lumea, fericite, luminând
cu strălucirea curăţiei, cu razele fecioriei şi cu dogmele
dreptei credinţe, iubite al lui Hristos Dumnezeu.
Trupul, sufletul şi mintea curăţindu-ţi, ai binevestit cereasca
Evanghelie a lui Hristos şi cu îngerii împreună petrecător în
ceruri fiind acum, cânţi: Binecuvântaţi, toate lucrurile
Domnului, pe Domnul!
Chip luminos te-ai făcut şi Dumnezeiesc prinos Bisericii
Cereşti şi scaun Simţirii, locaş Înţelepciunii şi organ al
cuvântării de Dumnezeu, cântând: prealăudaţi, toate lucrurile
noi.
Cuvinte al lui Dumnezeu, pentru ca să pierzi blestemul cel
dintâi şi osânda morţii cea de demult a strămoaşei, din
Fecioara Născătoarea de Dumnezeu Te-ai născut, tuturor
dăruind nemurirea cea nepieritoare.
Cântarea a 9-a.
Fiul Părintelui Celui fără de început, Dumnezeu şi Domnul,
Întrupându-Se din Fecioară, S-a arătat nouă, ca să lumineze
cele întunecate şi să adune cele risipite. Pentru aceasta, pe
Născătoarea de Dumnezeu cea Prealăudată o mărim.
53
Acum nu prin chipuri, ci faţă către faţă, te-ai învrednicit a
vedea Pârâul desfătării, Râul păcii şi Izvorul nemuririi, de
care acum adăpându-te, te îndulceşti de Dumnezeire.
Cerut-ai de la Hristos a lua scaun pământesc, iar El ţi-a
dăruit ţie pieptul Său, pe care rezemându-te, de Dumnezeu
Cuvântătorule, te-ai îmbogăţit cu tare şi neclintită stare a
binelui, cel ce eşti podoaba Apostolilor.
Necredinţa înţelepciunii elineşti ai stins-o, înţelepte, vestind că
la început era Cuvântul şi Cuvântul era la Dumnezeu şi cu
adevărat Dumnezeu era Cuvântul, prin Care s-au făcut toate
cele văzute şi cele nevăzute.
noi.
Ca un Luceafăr de dimineaţă te-ai aflat în noaptea vieţii cu
razele fecioriei strălucind şi Răsăritul Soarelui dreptăţii Cel
Înţelegător nouă arătându-ne, Maica lui Dumnezeu
Preacinstită.
Rezemându-te pe pieptul Înţelepciunii şi învăţându-te cu
noştinţa Cuvântului, Dumnezeieşte ai tunat: la început era
Cuvântul, bine scriind întâi naşterea Lui cea fără de început
şi ai propovăduit tuturor Întruparea Cuvântului. Pentru
aceasta şi cu limba, ca şi cu o mreajă vânând neamurile cu
darul Duhului înveţi marginile, de Dumnezeu Cuvântătorule
Apostole! Roagă-te lui Hristos Dumnezeu, iertare de greşeli să
dăruiască celor ce prăznuiesc cu dragoste sfântă pomenirea
ta.
54
Ca Una care ai Întrupat pe Cuvântul Cel Milostiv şi Îndurat,
Stăpâna tuturor, miluieşte pe toţi cei ce aleargă la tine şi-i
izbăveşte de ispite şi de boli, de toată răutatea şi de focul cel
veşnic; ca să mărim cu mulţumire bogăţia îndurărilor tale
celor multe şi mila cea nemăsurată şi să strigăm către tine
întotdeauna: nu înceta a te ruga lui Hristos Dumnezeu, iertare
de greşeli să dăruiască celor ce laudă naşterea ta, Preacurată.
27 SEPTEMBRIE
Acatistul Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul
Condac 1:
Ție Ierarhule Antim, înfloritul bărbat al Iviriei, răsădit peste
hotare în pământul cel bun, rod și mai mult să aduci, și noi
cinstirea noastră îți aducem: Bucură-te, Sfinte Ierarhe Antim
Ivireanul, mucenicie de taină a lui Hristos!
Icos 1:
Din părinți preacinstiți născut, luat în robie de agareni de
copil, dus la Constantinopol, harul lui Hristos te-a ocrotit, ca
să fii lucrătorul celor sfinte, chiar în mijlocul celor potrivnici.
Bucură-te, cel ocrotit de har;
Bucură-te, cel ales de Însuși Hristos;
Bucură-te, cel dăruit cu multe daruri;
Bucură-te, că limbile străine repede ai învățat;
Bucură-te, că multe meșteșuguri ai deprins;
Bucură-te, că tipărirea de cărți, cel mai mult te-a atras;
Bucură-te, că prin aceasta iubitor de învățătură sfântă te-ai
arătat;
Bucură-te, că din tinerețe sufletul ți-ai sfințit;
Bucură-te, cel pecetluit de cuvântul lui Hristos;
Bucură-te, chip de credincioșie evanghelică;
55
Bucură-te, cel chemat la apostoleasca lucrare;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Antim Ivireanul, mucenicie de taină
a lui Hristos!
Condac 2:
Prin Iconomia lui Dumnezeu, robia ți s-a făcut o și mai mare
libertate, că răscumpărat de patriarhia din Constantinopol, ai
crescut din plin darurile cele sfinte, în cântarea de: Aliluia!
Icos 2:
Domnitorul Brâncoveanu văzând în tine pe omul lui
Dumnezeu, ca pe o comoară în Țara Românească te-a adus și
cu adevărat mărgăritar de mare preț te-ai dovedit.
Bucură-te, sămânță bună a lui Hristos;
Bucură-te, sămânță ce pământ bun aștepta;
Bucură-te, că ai crescut chiar printre spini;
Bucură-te, că ai răsărit chiar pe drumul călcat în picioare;
Bucură-te, minune creștină;
Bucură-te, lumină în întunericul păgân;
Bucură-te, făclie ce se pune la înălțime;
Bucură-te, vestirea celor de sus;
Bucură-te, bucuria coborâtă din cer;
Bucură-te, și bucuria pentru cei de pe pământ;
a lui Hristos!
Condac 3:
Chemat în Țara Românească, o mare lucrare Dumnezeu cu
tine a orânduit, că doar un mare suflet putea să lupte cu
ascunzișurile vremurilor greu încercate, în cântarea de:
Aliluia!
56
Icos 3:
În taina pământului românesc, mulți sfinți au venit și mulți au
crescut și roduri multe au făcut ca slava lui Hristos să
strălucească din plin.
Bucură-te, cel chemat peste hotare;
Bucură-te, cel chemat de domnitorul românesc;
Bucură-te, cel cu darul cărturăresc înzestrat;
Bucură-te, prin acesta, al lui Hristos chip;
Bucură-te, al evangheliei vestitor;
Bucură-te, că și în cărți ai întipărit-o;
Bucură-te, iubitor de propovăduirea cea sfântă;
Bucură-te, cel binecuvântat de sus;
Bucură-te, că și la slujirea bisericii ai fost ales;
Bucură-te, vrednicule de altarul cel mare;
Bucură-te, omul lui Dumnezeu la vremuri grele;
a lui Hristos!
Condac 4:
La „răscruce de vremi” fiind însăși lumea, de multe vrăjmașii
te-ai lovit, „că roata strâmbă a istoriei” calcă fără milă peste
tot, dar tu cu darul lui Hristos, cele sfinte ai păzit, în cântarea
de: Aliluia!
Icos 4:
Răutatea aprigă și vicleană, multe suferințe ți-a pricinuit și
doar prin tăria credinței ai putut pe toate să le rabzi și din ele
să scapi neatins.
Bucură-te, corăbierul iscusit de pe „marea istoriei”;
57
Bucură-te, iscusitul înotător printre stâncile abrupte;
Bucură-te, astfel, salvatorul bisericii;
Bucură-te, credincioșie de neabătută ortodoxie;
Bucură-te, înțelepciunea cea sfântă;
Bucură-te, stricarea planurilor vrăjmașe;
Bucură-te, tărie printre aprigii distrugători;
Bucură-te, tăcere lucrătoare;
Bucură-te, cel mereu primejduit;
Bucură-te, cel mereu nedreptățit;
Bucură-te, al lui Hristos lucrător de taină;
a lui Hristos!
Condac 5:
La vremuri grele și oameni mari trebuie, și tu, sfinte Antime,
ai fost ales să fii un asemenea luptător cu bărbăția întreagă, în
cântarea de: Aliluia!
Icos 5:
Suferințele, primejdiile și răutățile de la tot pasul, ți-au fost
povară întregii vieți, „mucenicie tăcută”, dar în bucuria
iubirii lui Hristos.
Bucură-te, iubitorule cu adevărat de Dumnezeu;
Bucură-te, al lui Hristos chip de taină;
Bucură-te, al bisericii slujitor destoinic;
Bucură-te, al altarului preasfânt închinător;
Bucură-te, cinstea credinței adânc întemeiată;
Bucură-te, smerenie înălțătoare;
58
Bucură-te, sărăcie cu bogăție nepieritoare;
Bucură-te, al preasfântului duh chip de adâncime;
Bucură-te, priceperea peste mintea omenească;
Bucură-te, viață în petrecere de taină;
Bucură-te, cu adevărat chemat la sfințenia firii;
a lui Hristos!
Condac 6:
Doar tu știi cât de greu ți-a fost „drumul Golgotei” ce a
trebuit să-l străbați, însă puterea crucii pe „măsura
credincioșiei” tale s-a arătat, în cântarea de: Aliluia!
Icos 6:
Fiecare are crucea după „măsura sa” și ție, cel de la „răscruce
de vremi”, o „grea cruce” ți s-a dat în lucrarea de taină, pe
care cu vrednicie ai împlinit-o.
Bucură-te, ierarhul cel de cinste;
Bucură-te, ierarhul pe „măsura vremurilor”;
Bucură-te, slujire cu multe osteneli;
Bucură-te, slujire printre temeri și nădejdi;
Bucură-te, credinciosul cel mereu dușmănit;
Bucură-te, credinciosul cel mereu prigonit;
Bucură-te, străbaterea prin „încurcăturile” lumii;
Bucură-te, greaua trecere printre stăpânirile rele;
Bucură-te, cernerea continuă dintre bine și rău;
Bucură-te, vederea prin negurile furtunoase;
Bucură-te, omul ales pentru „vremuri grele”;
59
a lui Hristos!
Condac 7:
Între temeri și nădejdi, între primejdii și jertfiri, ți-a fost
petrecerea ta, ca vrăjmășia păgână pe ascuns caută
distrugerea bisericii sfinte, pe care ai oprit-o, în cântarea de:
Aliluia!
Icos 7:
Peste toate opreliștile, multe cărți sfinte ai tipărit că ai iubit cu
adevărat cuvântul lui Hristos, făcându-te propovăduitorul său
cel râvnitor.
Bucură-te, neoprită strădanie pentru cele sfinte;
Bucură-te, că în multe cărți tipărite, însuți te-ai întipărit;
Bucură-te, prevedere peste „timpuri și vremi”;
Bucură-te, că prin tipărirea de cărți, credința ai făcut-o
„izvor”;
Bucură-te, că apă vie ai făcut să curgă;
Bucură-te, cel chemat la lucrarea de mare taină;
Bucură-te, cel prin care Hristos și mai mult s-a proslăvit;
Bucură-te, amintire ce nu se mai șterge;
Bucură-te, pomenire înscrisă în veri;
Bucură-te, părintele cărturăriei românești;
Bucură-te, chipul cărții vieții;
a lui Hristos!
Condac 8:
60
În Țara Românească ai fost chemat, să fii un mare sprijin
bisericii lui Hristos, că mulți pe ascuns voiau s-o strice cu alte
credințe străine, fără cântarea de: Aliluia!
Icos 8:
Câtă înțelepciune a trebuit să ai, să te strecori printre
vrăjmasii ascunși, printre păgânește stăpâniri, să nu fii
descoperit și nici pătat, în iscusință de pricepere
duhovnicească.
Bucură-te, credincioșie de mare veghe;
Bucură-te, tăcere în lucrare de taină;
Bucură-te, grija de a nu te murdări cu cele ale păcătoșilor;
Bucură-te, grija pentru păstrarea celor sfinte;
Bucură-te, mergere printre prăpăstiile abrupte ale
vremurilor;
Bucură-te, petrecerea doar în griji și temeri;
Bucură-te, că prin iubirea de Dumnezeu prin toate ai trecut;
Bucură-te, că și ție dar de biruință ți-a dat;
Bucură-te, că prin credință doar biserica ai slujit;
Bucură-te, că prin Hristos tărie ai avut;
Bucură-te, că prin Hristos, neabătut ai rămas;
a lui Hristos!
Condac 9:
În București, la Snagov, Râmnicu Vâlcea, Târgoviște, peste
tot „tiparnițe” ai semănat, „sămânță de carte sfântă” să
crească în pământul cel bun, făcându-te astfel următorul
apostolesc, în cântarea de: Aliluia!
Icos 9:
61
Înzestrat cu dar de sus, și limbă românească ai deprins și în
„grăiri sfinte” ai întipărit-o să fie vestirea lui Hristos peste
veacuri la nesfărșit.
Bucură-te, și înfierea românească;
Bucură-te, și înrudirea cu acest pământ;
Bucură-te, și înrudirea duhovnicească;
Bucură-te, întâlnirea de inimă, prin Hristos;
Bucură-te, întâlnirea de adânc, prin Sfântul Duh;
Bucură-te, întâlnirea cea peste hotare;
Bucură-te, iubirea ce urcă spre veșnicie;
Bucură-te, grai de vestire;
Bucură-te, grai de chemare;
Bucură-te, tainicul lucrător al celor sfinte;
Bucură-te, om de cinste și de prețuire;
a lui Hristos!
Condac 10:
O, câte amărăciuni ai gustat, că unii căutau să te momească la
fărădelegile lor, iar alții să te defaime și să te prindă în
învinuiri mincinoase, dar tu ca printre „furci” ai trecut în
cântarea de: Aliluia!
Icos 10:
Ca un cârmaci cu mare iscusință te-ai arătat, că printre toate
răutățile biserica lui Hristos ai strecurat-o, și stăpânirile
viclene nu au putut s-o supună dupa voile lor.
Bucură-te, dar al bisericii lui Hristos;
Bucură-te, slujitor de aleasă demnitate;
62
Bucură-te, slujire de fiu, nu de slugă;
Bucură-te, slujire de iubire, nu de stăpânire;
Bucură-te, fiu vrednic de părintească binecuvântare;
Bucură-te, că tu însuți ai câștigat chipul de părinte;
Bucură-te, cel de acum, printre sfinții noștri părinți;
Bucură-te, părinte de credincioșie ortodoxă;
Bucură-te, al apostoleștii învățături următor;
Bucură-te, cel neabătut de nici o înșelare;
Bucură-te, icoană în zugrăvire românească;
a lui Hristos!
Condac 11:
Venit în Țara Românească, Fiul ei te-ai făcut, și în înrudirea
cea sfântă de neam ai intrat și așa în sfințenia românească de
acum ești, părintele nostru de-aproape, în cântarea de:
Aliluia!
Icos 11:
Ca și odinioară, Sfinte Antime, de răutățile ascunse ale
viclenelor stăpâniri ne ocrotește și ne scapă, ca și de cele
pătimașe și ale duhurilor rele, ce necontenit ne bântuiesc.
Bucură-te, jertfă pentru prinosul de sus;
Bucură-te, dăruire pentru darul veșniciei;
Bucură-te, că suferință pentru cele sfinte ai îndurat;
Bucură-te, că chinurile celor răi ai primit;
Bucură-te, că suspinul de acum ți-a trecut;
Bucură-te, că lacrimile de acum ți s-au oprit;
Bucură-te, chin și amar duse până la capăt;
63
Bucură-te, că prin toate acestea credința ți s-a probat;
Bucură-te, că aur te-ai dovedit;
Bucură-te, că prin focul lumii ai trecut;
Bucură-te, că te-ai arătat și mai înfrumusețat;
a lui Hristos!
Condac 12:
Scos din scaunul mitropoliei românești, prin uneltirile păgâne
și mincinoase, la mănăstirea Sinai ai fost exilat considerat ca o
primejdie pentru acei „lupi răpitori”, fără cântarea de:
Aliluia!
Icos 12:
Dar ostașii agareni, care te duceau în exil, mucenicește te-au
omorât, prin înecarea în râul Tungia și așa viața cea de
„Mucenicie tăcută și în Mucenicie de Sânge” ți s-a făcut, prin
care veșnicia ai câștigat.
Bucură-te, Antime, nume al sfințeniei noastre românești;
Bucură-te, Antime, nume de cinste, în biserica noastră;
Bucură-te, cărturar, cuvios și mucenic;
Bucură-te, arhiereu și slujitor credincios;
Bucură-te, mărire și smerenie în unire;
Bucură-te, fiu ajuns și el la chipul de părinte;
Bucură-te, de acum pomenire printre sfinții noștri părinți;
Bucură-te, părinte la care și noi alergăm în nevoi;
Bucură-te, brațe de părinte preaiubitoare;
Bucură-te, iubire de părinte pentru toți primitoare;
Bucură-te, icoană zugrăvită din pământ și neam românesc;
64
a lui Hristos!
Condac 13:
O, Sfinte Ierarhe Antime, din tinerețe și până la moartea
pământească un „drum mucenicesc” ai avut, dar cu darul lui
Hristos, la împlinirea cea sfântă ai ajuns, ca un adevărat
slujitor de mare cinste al bisericii, și așa fii și nouă întăritor în
dreapta credință, să cântăm: Aliluia!(Acest condac se repetă
de trei ori)
Se citește apoi din nou Icosul 1 și Condacul 1.
Icos 1:
Din părinți preacinstiți născut, luat în robie de agareni de
copil, dus la Constantinopol, harul lui Hristos te-a ocrotit, ca
să fii lucrătorul celor sfinte, chiar în mijlocul celor potrivnici.
Bucură-te, cel ocrotit de har;
Bucură-te, cel ales de Însuși Hristos;
Bucură-te, cel dăruit cu multe daruri;
Bucură-te, că limbile străine repede ai învățat;
Bucură-te, că multe meșteșuguri ai deprins;
Bucură-te, că tipărirea de cărți, cel mai mult te-a atras;
Bucură-te, că prin aceasta iubitor de învățătură sfântă te-ai
arătat;
Bucură-te, că din tinerețe sufletul ți-ai sfințit;
Bucură-te, cel pecetluit de cuvântul lui Hristos;
Bucură-te, chip de credincioșie evanghelică;
Bucură-te, cel chemat la apostoleasca lucrare;
a lui Hristos!
65
Condac 1:
Ție Ierarhule Antim, înfloritul bărbat al Iviriei, răsădit peste
hotare în pământul cel bun, rod și mai mult să aduci, și noi
cinstirea noastră îți aducem: Bucură-te, Sfinte Ierarhe Antim
Ivireanul, mucenicie de taină a lui Hristos!
28 SEPTEMBRIE
Paraclisul Sfântului Neofit Zăvorâtul din Cipru
Doamne auzi rugăciunea mea, după care Dumnezeu este
Domnul, ca de obicei
Nu vom tăcea ...
Psalmul 50
Împărtășindu-te de veșnica bucurie, ca un slujitor al Sfintei
Treimi și de un cort cu îngerii, Neofite, rugămu-ne, mijlocește
la Stăpânul a toate să ne izbăvească pe noi din toată nevoia și
necazul și să dea iertare de greșeale celor ce vin la tine cu
suflet fără de îndoială.
Slavă. Același. Și acum. A Născătoarei
Cântarea 1
Strâmtorat de patimi cumplite, la tine scap și strig ție din
suflet, Neofite părinte purtătorule de Dumnezeu, izbăvește-mă
din necazul care a venit asupra mea.
Din toată răutatea vrăjmașului slobozește-mă, Părinte, cu
solirea ta cea către Hristos și viață liniștită dăruiește-mi ca un
fierbinte ocrotitor al meu, Neofite.
În toată nevoia și necazul la tine scap și aflu odihnă, Neofite,
părinte de Dumnezeu purtătorule și cântare de mulțumire
cânt ție.
A Născătoarei
66
Izvor de dumnezeiască milostivire, Prealăudată Fecioară,
rogu-mă ție, adapă sufletul meu cel uscat de multe păcate spre
rodirea virtuților.
Cântarea a 3-a Doamne, Cel ce ai făcut acoperământul bolții
La ocrotirea ta pururea alergând, ne slobozim din toată
înrâurirea și vătămarea vrăjmașului, de a cărui răutate
păzește-ne, Neofite, pe noi pururea.
Din tot felul de boli și ispite, Sfinte, și de greutățile vieții cu
rugăciunile tale izbăvește, rugămu-ne, pe cei ce aleargă cu
credință la curată mijlocirea ta și care te laudă pe tine.
În nevoință strălucind ca un soare luminos, risipește
întunericul patimilor mele, Părinte Neofite, cu rugăciunile tale
cele luminoase către Stăpânul și luminează-mă pe mine cu
lumina pocăinței.
A Născătoarei
O, tron preaslăvit, fără de prihană Maică a Împăratului a
toate și Atotțiitorului, ridică-mă din adâncul patimilor mele,
rogu-mă, și cere iertare de păcate și mântuiește-mă.
Izbăvește-ne cu rugăciunile tale Neofite purtătorule de
Dumnezeu din tot felul de necazuri ale vieții pe cei ce caută
dumnezeiasca ta ocrotire.
Mijlocirea ta ca turn întărit și acoperământul tău cel puternic
avându-l Neofite zdrobim toate atacurile împotriva noastră
ale pierzătorului, dar nu înceta a-L ruga pe Hristos să ne dea
nouă iertare de greșale.
Cântarea a 4-a
Cere luminarea noastră și iertarea fărădelegilor noastre,
Părinte, celor ce aleargă la ocrotirea ta cea milostivă, Neofite.
Ai purtat asprimea nevoinței, Părinte, cu cuget întărit, dă-ne
ajutor și pază de la Mântuitorul.
67
Sfântă peștera ta acoperă-o cu calda ta rugăciune, Cuvioase,
care se laudă cu harul tău și care fericește nevoințele tale.
A Născătoarei
Din mitrasul tău a strălucit, Fecioară, Soarele dreptății, și
lumea a luminat-o cu strălucirea cunoștinței de Dumnezeu.
Cântarea a 5-a Luminează-ne pe noi...
Zdrobește, înțelepte, cu puterea rugăciunii tale pe Veliar cel
înnebunit împotriva noastră și cere nouă pace netulburată.
Țărm liniștit celor ce călătoresc pe marea vieții rugăciunea ta
să ne fie cu adevărat nouă celor ce alergăm la acoperământul
tău, Neofite.
Înalță-ne pe noi din adâncul patimilor și necazurilor pe piatra
poruncilor celor dumnezeiești, ca să aflăm mântuire, Neofite.
A Născătoarei
Luând trup din sângiurile tale, Dumnezeu Cuvântul cel
netrupesc, cu adevărat, Născătoare de Dumnezeu, mântuire
oamenilor a dăruit.
Cântarea a 6-a Rugăciunea
Vindecă durerea sufletului meu și patimile trupului,
preafericite, prin harul dumnezeiesc cel dat ție, purtătorule de
Duh, Neofite Cuvioase, și alungă departe de mine pe
preaspurcatul balaur.
Valul furtunilor celor gândite care mă amenință cu pieirea,
Părinte, potolește-l degrabă cu ajutorul tău și cârmuiește-mă
pe mine la țărmul cel dumnezeiesc al voilor lui Dumnezeu,
purtătorule de Dumnezeu Neofite cuvioase.
Varsă harul tămăduirilor sfântul tău mormânt în Peșteră.
Pentru aceea cei ce se apropie cu credință sunt izbăviți
degrabă de toată vătămarea, Neofite părinte înțelepte, și te
laudă pe tine ca pe un dumnezeiesc ocrotitor.
68
A Născătoarei
Pe Făcătorul a toate și Stăpânul fără de schimbare L-ai
întrupat, Fecioară, ca să ne izbăvească pe noi de durerile cele
trupești și din bolile cele sufletești și călăuzește-ne pe noi la
limanul dumnezeieștii voiri.
Izbăvește-ne cu rugăciunile tale Neofite, purtătorule de
Dumnezeu, din tot felul de necazuri ale vieții pe cei ce caută
dumnezeiasca ta ocrotire.
În Peșteră trăind ca un înger de îngerești harisme te-ai
învrednicit și tuturor celor ce aleargă la dumnezeiasca ta
rugăciune le dai plinire cererilor. Pentru aceea te lăudăm,
Neofite.
Cinstită este înaintea Domnului moartea cuvioșilor Lui
Stih Fericit bărbatul cel ce se teme de Domnul
Slavă Cu rugăciunile cuviosului Tău...
Și acum. Cu rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu
Viață deopotrivă cu îngerii ducând în Peșteră, te-ai umplut de
darurile Duhului, Cuvioase Neofite, și plinești pururea
cererile noastre. Pentru aceea ție ne rugăm: izbăvește pururea
din toată nenorocirea și răutatea, din ispite și necazuri pe cei
ce te laudă pe tine curat, și cere pentru noi iertare de păcate și
luminare de la Hristos, Stăpânul tuturor, și viață liniștită.
Cântarea a 7-a
Cere Părinte însănătoșirea celor bolnavi, tămăduirea celor ce
pătimesc și izbăvește din primejdii și din răul obicei al
trupului pe cei ce strigă, Neofite: Dumnezeul părinților noștri,
binecuvântat ești.
Pe tine cârmaci înțelept avându-te pe calea mântuirii,
Cuvioase, strigăm din inimă: povățuiește în chip nevăzut
către curăția vieții, Neofite sfinte, pe cei ce te laudă pe tine.
69
Dă-ne nouă putere, Neofite, să cultivăm frica Domnului, ca
bineplăcând lui Hristos în adevăr, într-un glas să-I strigăm:
Dumnezeul părinților noștri, bine ești cuvântat.
A Născătoarei
Din amarnicul obicei și din aplecarea spre mai rău, izbăvește-
mă pe mine, Stăpână, și îndreaptă mintea mea spre
cunoașterea pocăinței, ca să strig ție cu credință: Bucură-te,
Fecioară Curată, mântuirea muritorilor.
Cântarea a 8-a
Cu curgerile rugăciunilor tale, preafericite, stinge văpaia
patimilor sufletului meu, ca un dumnezeiesc ocrotitor al meu,
Neofite, purtătorule de Dumnezeu.
De sus, Părinte, vezi pe cei ce cu credință stau înaintea icoanei
tale celei sfinte Neofite, și dăruiește-le lor cele ce cer cu
evlavie.
Acoperă și păzește împreună cu patria ta și Peștera ta de toată
de toată înrâurirea potrivnică cu dumnezeiasca ta rugăciune.
A Născătoarei
Vindecă, Fecioară, sufletul meu cel bolnav și dăruiește-mi mie
pocăință sinceră, ca să te slăvesc pe tine, Preaslăvită.
Cântarea a 9-a Cu adevărat Născătoare de Dumnezeu te
mărturisim
În sălașurile cele cerești locuind preafericite, primește
rugăciunile noastre, Neofite și cererile tuturor plinește-le,
rugămu-ne.
Ajutătorul și izbăvitorul ciprioților și solitor grabnic la
Dumnezeu, Părinte Neofite, acoperă-ne pe noi pururea.
Arată mai înaltă mintea mea, purtătorule de Dumnezeu de
râvna cea la pământ târâtoare, Neofite, și întru toate
ocrotește-mă pe mine cel ce te laud pe tine.
70
A Născătoarei
Te lăudăm pe tine, Fecioară, și slăvim necuprinsă nașterea ta,
strigând: Bucură-te, ocrotirea și scăparea noastră.
Cuvine-se cu adevărat și mărimurile
Bucură-te, odraslă curată a Lefcarelor și luminător strălucit
al Ciprului. Bucură-te, marele luceafăr al Peșterii, Neofite,
preafericite, vrednicule de minune.
Din tinerețe te-ai dedicat lui Hristos, bucurându-te, Părinte,
părăsind toate cele pământești și, prin cuvioase osteneli, Lui I-
ai bineplăcut, Neofite, ca să fii învrednicit de slava cea de sus.
Rănit fiind de dor dumnezeiesc, zăvorându-te pe sineți în
peșteră cu adevărat pe care ai și numit-o zăvorniță, Neofite,
vas curat al Duhului Sfânt te-ai arătat.
Dobândind dumnezeiasca raclă de Dumnezeu dăruită, Peștera
ta, Părinte Neofite, se umple de bucurie și aleargă la ocrotirea
ta.
Organ de taină al Duhului te-ai arătat Neofite și ai izvorât
comoara dumnezeieștilor învățături prin care ne povățuiești
pe noi, ca unul care ești îndumnezeit, în cărările mântuirii.
Păzește nerăniți de toată înrâurirea vrăjmașului, prin caldul
tău ajutor, Neofite părinte, pe cei ce te laudă pe tine și cere
pentru noi toți iertare de greșale.
Sfinte Dumnezeule, troparele obișnuite, ectenia și apolisul,
după care cântăm următoarele:
Pe toți cei care cad cu credință la ocrotirea și acoperământul
tău, Părinte Neofite, izbăvește-ne de toată mânia și necazul și
cere iertare de greșeale pentru noi toți și izbăvire din toată
strâmtorarea. Căci tu ești ajutorul și mijlocitorul nostru
fierbinte la Hristos pe Care L-ai slujit cu nevoința ta.
71
29 SEPTEMBRIE
Canon de rugăciune către Sfântul Mucenic Trifon
Troparul
Mucenicul Tău, Doamne, Trifon, întru nevoinţa sa, cununa
nestricăciunii a dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru; că
având puterea Ta, pe chinuitori a învins; zdrobit-a şi ale
demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lui,
mântuieşte sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule.
Cântarea 1
Stih: Sfinte Mucenice Trifon, roagă-te lui Dumnezeu pentru
noi.
Împărtăşindu-te din Desfătarea Cea cu adevărat
Dumnezeiască, în ceruri, ca un luptător nebiruit, cu
rugăciunile tale, miluieşte sufletul meu de tulburarea
patimilor.
noi.
Ascultând de cuvintele cele Dumnezeieşti, le-ai săvârşit pe
dânsele în faptă, vrednicule de pomenire iubind sfinţenia şi
îmbrăţişând curăţia.
Fost-ai cu adevărat păstor, păstorind cu înţelepciune cugetul
sufletului tău şi întorcând sufletele cele rătăcite, le-ai adus la
Dumnezeu, preamărite.
Luminează-mă cu Lumina Cea Înţelegătoare, Fecioară cu
totul fără de prihană, Ceea ce ai născut Strălucirea Slavei
Celei pământeşti şi risipeşte-mi întunericul păcatului.
72
Cântarea a 3-a.
noi.
Îmbrăcat fiind cu Puterea Celui Preaînalt, preamărite
mucenice al lui Hristos, ai nimicit puterea cea trufaşă.
noi.
Îmbrăcat fiind în trup, ai stins trufia vrăjmaşului cea fără de
trup şi ai propovăduit pe Dumnezeu Cuvântul Întrupat.
Numai la arătarea ta fug duhurile cele viclene, alungate fiind
de harul Sfântului Duh.
Pe tine avându-te Ajutătoare nu mă voi ruşina, Preacurată
Maica lui Dumnezeu; Apărătoare a vieţii mele avându-te, mă
voi mântui.
Tu eşti Întărirea celor ce aleargă la Tine, Doamne; Tu eşti
Luminarea celor dintru întuneric; şi pe Tine Te laudă duhul
meu.
Cântarea a 4-a. Irmos: Auzit-am, Doamne...
noi.
Înspăimântat-ai cu statornicia răbdării tale, pe cei ce te
priveau, fericite; că ai răbdat chinuri, ca şi cum ai fi pătimit
în trup străin.
noi.
Când erai rănit cu durerile chinurilor, te desfatai, fericite; iar
acum, mai curat te desfătezi, fiind plin de Slava Cea Veşnică.
73
Scrijelindu-ţi-se trupul cu vârfurile ghiarelor celor de fier, îţi
creştea puterea sufletului cu Dumnezeiescul har, minunate.
Toată nădejdea mea în tine o pun, Maică Fecioară; păzeşte
sufletul meu, Ceea ce ai născut pe Dumnezeu Mântuitorul
meu.
Cântarea a 5-a. Irmos: Dis de dimineaţă, strigăm Ţie...

noi.
Nălucirile înşelăciunii le-ai nimicit, purtătorule de biruinţă;
că ai iubit a cinsti chipul lui Dumnezeu, Cel Adevărat.
noi.
Biruit-ai socotinţa cea fără de Dumnezeu a tiranului,
preaînţelepte, întărindu-te cu credinţa în Hristos.
Luminat fiind cu Dumnezeiescul dar, cu osârdie ai suferit
pentru Hristos, pătimitorule.
Zămislirea ta, Preacurată Fecioară, a fost Negrăită şi naşterea
ta a rămas Nespusă, Preacurată, pururea Fecioară.
Cântarea a 6-a. Irmos: Curăţeşte-mă Mântuitorule...

noi.
74
Jertfele cele urâcioase şi miresmele arderilor de tot ale
nebuniei idoleşti nimicindu-le, ai stropit cu sângele tău, Sfinte
Mucenice Trifon, toate vlăstarele cele alese ale Bisericii.
Sângele cel închegat al mucenicilor miresmuieşte plăcut
întocmai ca mirul; sângele luptătorilor izvoreşte tămăduiri,
ţărâna trupului sfinţeşte sufletele celor ce-i cinstesc pe ei cu
credinţă.
Ca un Sicriu Însufleţit ai primit pe Cuvântul Cel fără de
început; ca un Locaş Sfinţit ai încăput pe Ziditorul, ca un
Scaun în chip de foc porţi pe Stăpânul a toată făptura, Maică
a lui Dumnezeu.
Curăţeşte-mă Mântuitorule, că multe sunt fărădelegile mele şi

Te rog ridică-mă din adâncul răutăţilor, căci către Tine am
strigat: auzi-mă, Dumnezeul mântuirii mele.
Cu întărirea Preasfintei Treimi ai stricat mulţimea idolilor,

până la margini, vredniciile de pomenire, cinstit întru Hristos
făcându-te; şi biruind pe tirani întru Dumnezeu Mântuitorul,
ai primit cununa muceniciei tale şi darurile Dumnezeieştilor
tămăduiri, ca un nebiruit.
Cântarea a 7-a
noi.
Purtătorule de cunună, dănţuieşti, veselindu-te împreună cu
cetele mucenicilor; că biruind înşelăciunea cu cuvântul
adevărului, bucurându-te, cânţi: Binecuvântat eşti
75
noi.
Nevoitu-te-ai pe pământ, luptându-te cu nelegiuiţii care
amarnic te sileau spre rătăcirea cea înşelătoare şi potrivnică
lui Dumnezeu. Iar în ceruri te desfătezi, Sfinte Mucenice
Trifon, purtând cunună şi împreună cu îngerii strigi:
Binecuvântat eşti Dumnezeul părinţilor noştri.
Stăpânul tuturor încununează pe mărturisitorul Patimilor
Lui; şi îl aşează în Locaşurile cele Cereşti, pe dânsul, care
striga şi zicea: Binecuvântat eşti Dumnezeul părinţilor noştri.
Preacurată, Ceea ce ai purtat Prunc Tânăr pe Dumnezeu Cel
mai înainte de toţi vecii, Care S-a Întrupat din tine, nu înceta
a te ruga să se mântuiască cei ce cântă: Binecuvântat eşti
Cântarea a 8-a.
noi.
Până la tăiere şi la ardere, până la vărsarea sângelui şi până
la moarte, în chip desăvârşit te-ai luptat stând împotriva
păcatului, mucenice a lui Hristos. Iar acum, dobândind viata
cea ascunsă întru Hristos, strigi: preoţi binecuvântaţi,
popoare preaînălţaţi-L pe Hristos întru toţi vecii.
Vădita-i nelegiuirea cea tiranică, preaînţeleptule şi ai stins cu
sângele tău diavoleasca luptă împotriva lui Dumnezeu, vestind
în chip vrednic şi curat un Dumnezeu în Treime, cinstindu-L
şi strigând: preoţi binecuvântaţi, popoare preaînălţaţi-L întru
toţi vecii.
76
Urmând cuvintelor tale, te fericim Preacurată, Ceea ce eşti
Fericită, care ai născut cu Trup pe Cel cu adevărat Fericit, pe
Stăpânul Cel Ce locuieşte în Lumină Neapusă şi este
Aducător şi Dătător de lumină. Pe care tinerii Îl
binecuvintează, preoţii Îl laudă, popoarele Îl preaînalţă întru
toţi vecii.
Să lăudăm, bine să cuvântăm şi să ne închinăm Domnului,

De şapte ori tiranul haldeilor nebuneşte a ars cuptorul pentru
cinstitorii de Dumnezeu. Şi văzându-i pe aceştia mântuiţi, de o
Putere mai mare, Făcătorului şi Izbăvitorului a strigat: tineri
binecuvântaţi-L, preoţi lăudaţi-L, popoare preaînălţaţi-L
întru toţi vecii.
Cântarea a 9-a.
Aşteptările mucenicilor sunt mai presus decât cele văzute,
nădejdea lor se vede plină de sfârşit nemuritor, plină de
veselie şi de bucurie şi de Lumină Nespusă. Pentru aceasta
după vrednicie se fericesc.
noi.
Ca o a doua lumină ai fost, apropiindu-te de Lumina Cea
dintâi, înflăcărându-te şi luând chip din Raza Ei, Înţeleptule
Trifon şi strălucind de sclipirile ce ţi s-au dat de la Dânsa.
Pentru aceasta toţi te fericim.
Arătatu-te-ai neînspăimântat în lupte, purtătorule de
biruinţă; arătatu-te-ai cu adevărat de un nume cu
Dumnezeiasca şi Sfânta Desfătare; de Care acum
77
îndestulându-te şi îndulcindu-te cu adevărat, cere pentru noi,
cei ce te cinstim, mântuire.
Omoară cugetul trupului meu, Născătoare de Dumnezeu; dă
viată amorţirii sufletului cu lucrarea Vieţii Celei Adevărate,
Care S-a născut din tine cu Trup, din nespusă milostivire şi dă
izbăvire celor ce te laudă pe tine.
Pe tine, Maică a lui Dumnezeu şi Fecioară, Ceea ce eşti

Neispitită de nuntă, pe tine, Ceea ce ai născut mai presus de
minte, prin cuvânt, pe Dumnezeu, cu adevărat, pe cea mai
Înaltă decât Preacuratele Puteri, cu doxologii fără de încetare
te mărim.
Prin durerile trupeşti ajungând, fericite, la Desfătarea cea
fără de durere şi Dumnezeiască din Rai, ai primit după
vrednicie, cununa nemuririi de la Dumnezeu. Pentru aceasta
şi râuri de tămăduiri izvoreşti celor ce aleargă, cu dragoste, la
acoperământul tău, mucenice.
30 SEPTEMBRIE
Canon de rugăciune către Sfântul Ierarh Grigorie
Luminătorul, Arhiepiscopul Armeniei
Troparul
Şi părtaş obiceiurilor şi următor scaunelor Apostolilor fiind,
lucrare ai aflat, de Dumnezeu insuflate, spre suirea privirii la
cele înalte. Pentru aceasta, cuvântul adevărului drept
învăţând şi cu credinţa răbdând până la sânge, Sfinţite
Ierarhe Grigorie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să
Cântarea 1
Pe voievozii cei tari, pe cele trei părţi ale sufletului, Cel Ce Te-
ai născut din Fecioară întru adâncul nepătimirii, Te rog,
78
îneacă-i. Pentru ca Ţie, ca într-o alăută în omorârea trupului,
să-Ţi cânt cântare de biruinţă.
Stih: Sfinte Părinte Grigorie, roagă-te lui Dumnezeu pentru
noi.
Ca un păstor priveghetor, ca un mucenic sfinţit, stând
înaintea Preacinstitei Treimi purtător de cunună, prin
sfinţitele tale rugăciuni, adormi chipurile cele întunecoase ale
patimilor mele, cel ce te laud pe tine, Fericite Grigorie.
noi.
Luminătorul cel neapus, ierarhul cel mare, păstorul cel mult
chinuit, care a petrecut întru nevoinţe, lauda Armeniei, astăzi
la ospăţ ne-a chemat pe noi credincioşii, adunându-ne să-l
fericim pe dânsul.
Umplându-te de apele cele vii ale Duhului, ai ieşit ca un râu
din Edenul cel înţelegător, adăpând faţa Bisericii şi uscând
noianul nebuniei idolilor, Fericite Grigorie.
Prin Crucea Celui Ce S-a Întrupat din tine, Preacurată,
întărindu-se femeile, tare s-au luptat şi s-au adus Lui după
tine, Fecioară, strălucind cu strălucirile Fecioriei şi cu sângele
muceniciei.
Cântarea a 3-a. Irmos: Biserica cea stearpă...

noi.
Cu pălmuirile nevoinţelor tale ai sfărâmat fălcile leilor şi cu
pâraiele sângiurilor ai înecat spurcăciunile demonilor şi din
rădăcină ai surpat stâlpii cei idoleşti, vrednicule de laudă.
79
noi.
Nici prelungirea chinurilor, nici muncile cele cumplite, nici
închisoarea cea îndelungată în groapa cea prea întunecoasă,
nu au răzvrătit cugetul tău cel tare, mucenice, vrednicule de
laudă.
Ochilor tăi nu le-ai dat dormitare, mucenice, până ce ai arătat
fii zilei pe cei biruiţi de dormitarea răutăţii păgâneşti, care
cântau: Sfânt eşti, Doamne.
Muceniţa Ripsimia cunoscându-te pe tine Singura Curată
Maică Fecioară, s-a biruit de dragostea frumuseţilor tale. Şi
strălucind în chinuri, s-a adus lui Hristos pe urma ta.
Biserica cea stearpă a născut din păgâni şi adunarea cea cu

mulţi fii a slăbit. Minunatului Dumnezeului nostru să-I
cântăm: Sfânt eşti Doamne.
Cântarea a 4-a.
Cel Ce şade în Mărire pe Scaunul Dumnezeirii, pe Nor Uşor a
venit Iisus Cel mai presus de Dumnezeire, prin Palmă Curată
şi a mântuit pe cei ce cântă: Slavă Hristoase, puterii Tale.
noi.
Domnul Cel Preaînalt întru mărire, te-a suit pe tine, mărite, la
înălţimea cea mărită a muceniciei, ale Cărui patimi cu
bucurie le-ai închipuit, sfinţite mucenice, cântând: Slavă
Puterii Tale, Doamne.
80
noi.
Pe vrăjmaşul cel ce ca un fără de Dumnezeu strica tot
pământul armenilor, cu putere Dumnezeiască l-ai surpat şi
strălucind ca un luminător, ai luminat pe cei ce zăceau în
întunericul deşertăciunii, Preaînţelepte Ierarhe Grigorie.
Cu Dumnezeieştile tale învăţături, Sfinte Grigorie, cu mult ai
înmulţit şi ai adus Ziditorului tău talantul, prin cei ce s-au
mântuit şi ai primit de la Dânsul moştenirea cea veşnică:
Împărăţia Cerului şi luminarea.
Ca pe o Înfrumuseţată, ca pe o Aleasă, ca pe o Frumoasă te-
au iubit pe tine tinerele fecioare, cele ce s-au nevoit împreună
cu Sfânta Ripsimia. Şi veselindu-se, s-au adus Fiului tău, pe
urma ta, Maică Fecioară Marie.
Cântarea a 5-a.
Tu, Doamne, Lumina mea în lume ai venit, Lumina Cea
Sfântă, Care întorci din întunericul necunoştinţei pe cei ce Te
laudă pe Tine cu credinţă.
noi.
Semn în chip de Cruce de faţă ai văzut, luminând ca lumina şi
risipind noaptea cea idolească şi pe credincioşi făcându-i fii ai
Luminii.
noi.
Pe tine, cel ce ai fost mulţi ani împreună cu fiarele în groapă
adâncă, te-a mântuit Dumnezeu, ca pe cel ce cu Lumina
Dumnezeiescului Cuvânt voiai să luminezi pe cei fără minte.
81
Muceniceşte nevoindu-te, ca un biruitor te-ai încununat şi
ungându-te cu mirul arhieriei, ai uns popoare izbăvindu-le de
înşelăciunea cea vicleană, Sfinte Grigorie.
Fecioarele cele ce au simţit mirosul mirului, al Cuvântului Ce
a strălucit din tine, Preacurată Fecioară, prin pătimiri
nevoitoare au bineplăcut Lui bucurându-se.
Cântarea a 6-a. Irmos: Strigat-am mai înainte...

noi.
Cu puterea cuvintelor tale pururea s-au sfărâmat şi s-au
surpat idolii cei neîntăriţi ai demonilor. Iar inimile
credincioşilor s-au întărit în dragostea lui Dumnezeu.
noi.
Pe Tiridat, cel ce mai înainte era lup sălbatic, l-ai adus
Domnului ca pe un miel legat; care acum este mântuit, pentru
mare bogăţie a milostivirii lui Dumnezeu.
De învăţături nerătăcite slujindu-te, ierarhe, ai arătat celor
rătăciţi calea cea Dumnezeiască ca un păstor şi următor al
Păstorului Celui Adevărat, Preasfinte Ierarhe Grigorie.
Dacă a cunoscut Sfânta Ripsimia, Răstignit pe Cel Întrupat
din tine, Născătoare de Dumnezeu, s-a răstignit împreună cu
Dânsul, ca o mieluşea cu Păstorul ei, ca o jertfa fără prihană
lui Dumnezeu.
82
Strigat-a mai înainte, închipuind îngroparea ta cea de trei
zile, proorocul Iona, în chit rugându-se: din stricăciune mă
mântuieşte, Iisuse, Împărate al Puterilor.
Pe cel mărit şi ierarh, ca pe un nevoitor al adevărului, astăzi
să-l lăudăm toţi cu cântări şi cu imne de laude; pe păstorul şi
învăţătorul cel priveghelnic, pe Sfântul Grigorie Luminătorul
a toată lumea, căci se roagă lui Hristos să ne mântuim noi.
Cântarea a 7-a.
Tinerii lui Avraam oarecând în Babilon, văpaia cuptorului au
călcat, cu laude cântând: Dumnezeul părinţilor noştri, bine
eşti cuvântat!
noi.
Răbdând multe feluri de chinuri, mucenice, pe mulţi ai
mântuit de chinurile muncii celei viitoare, cântând:
Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri!
noi.
Făcându-te pe tine casă Preasfintei Treimi, mucenice, ai
surpat la pământ capiştile idolilor şi ai ridicat biserici
Cuvântului Celui Ce toate le vede, spre mântuirea poporului.
Arătatu-te-ai lucrător de cele sfinte, cu fierbinţeală aducându-
te întâi pe tine jertfă Stăpânului tău. Pe care jertfindu-l, l-ai
dat celor cu bună credinţă, spre mântuirea sufletelor.
Fecioare împodobite cu cununi muceniceşti, s-au adus lui
Dumnezeu, Cel Ce a răsărit din Fecioară, strigând cu cântări:
Binecuvântat eşti Dumnezeul părinţilor noştri!
83
Cântarea a 8-a. Irmos: Mântuitorule al tuturor...
noi.
Nevoindu-te după Lege, foarte tare ai ruşinat pe vrăjmaşii cei
fărădelege, Sfinţite Grigorie; şi ai adus lui Dumnezeu poporul
cel ce cântă: Binecuvântaţi, toate lucrurile, pe Domnul!
noi.
Ogorând holda cea neroditoare, ai semănat seminţele
cuvântului, culegând însutit bună rodirea spicelor cele
cuvântătoare, care bine au rodit, plugarului sufletelor.
Cu strălucirile cuvintelor tale ai luminat şi ai adus multe zeci
de mii Celui Ce pentru noi a răbdat patimi de bunăvoie,
Căruia îi cântăm: Binecuvântaţi şi lăudaţi pe Domnul.
Sfânta Ripsimia, netemându-se de mulţimea chinurilor şi
nesupunându-se dezmierdărilor trupului, mărturisea pe
Domnul Cel din Fecioară, cântând: Binecuvântaţi şi lăudaţi
pe Domnul!

Mântuitorule al tuturor Atotputernice, pe cei ce se ţineau de
dreapta credinţă, în mijlocul văpăii pogorându-Te, i-ai rourat
şi i-ai învăţat să cânte: toate lucrurile, binecuvântaţi şi lăudaţi
pe Domnul!
Cântarea a 9-a.
84
noi.
Fiind întărit cu puterea lui Hristos, ai suferit durerea
chinurilor, ai sfărâmat stâlpii demonilor, ai surpat la pământ
capiştile idolilor şi pe popoarele cele din necunoştinţă le-ai
luminat, preacinstite, sfinţite mucenice.
noi.
Ca un Luceafăr de dimineaţă ne-a răsărit nouă pomenirea ta,
aducându-ne lumina darurilor. Căci tu te-ai arătat locaş
Dumnezeieştii Lumini şi te-ai mutat către Lumina Cea
Neapusă, luminându-te bogat cu Dumnezeieştile revărsări de
lumină, Cuvioase Părinte Grigorie.
noi.
Arătatu-te-ai împreună vorbitor cu proorocii, întocmai de o
petrecere cu mucenicii, cu cuvioşii, cu Apostolii, cu arhiereii şi
deopotrivă cu îngerii şi cu Arhanghelii. Cu care împreună
roagă-te, Iubitorului de oameni, pentru noi, cei ce te lăudăm
pe tine, Părinte Grigorie.
Făcut-au vitejii femeile cele cinstite, îndreptând căderea Evei.
Suferit-au întreite valuri de dureri şi pe cel ce se lăuda cu
lucruri mari la înălţime, cu mândrie, l-au sfărâmat sub
picioarele lor cele frumoase. Pe care după vrednicie le fericim.
Luminându-se Sfânta Ripsimia cu Lumina Feţei Celui Ce a
strălucit din tine, Pururea Fecioară, cu dragoste necuprinsă a
închipuit în trupul său patimile şi moartea Lui. Pentru aceea
dimpreună cu tine acum se veseleşte.
85
Eva adică, prin boala neascultării, blestem înăuntru a adus.
Iar tu, Fecioară, de Dumnezeu Născătoare, prin Odrasla
purtării în pântece, lumii ai înflorit binecuvântare. Pentru
aceasta toţi te mărim.
Cu strălucirile cele prealuminoase şi cu purtarea de lumină,
pe Hristos avându-L în inima ta, ierarhe, strălucindu-ţi
sufletul tău cu faptele cele bune, ai luminat faţa pământului.
Şi ca un soare neapus, luminezi adunările neamurilor,
înfrumuseţându-ne pe noi cu frumuseţile cele muceniceşti,
Preaînţelepte Grigorie.
Mucenice mărite, având privirea cugetului priveghelnică,
asemenea şi deopotrivă, cu numele ai strălucit şi chinuindu-te
cu pătimirea pentru Hristos, neîncetat ai privegheat întru
rugăciuni. Pentru aceasta, ca un ierarh şi ca un mucenic, ai şi
primit dar pentru amândouă, Preafericite Grigorie.
Dumnezeiesc Cort te-ai făcut Cuvântului, Însăţi, Preacurată
Fecioară Maică, covârşind pe îngeri cu curăţia. Dar pe mine
cel ce m-am făcut mai spurcat decât toţi cu păcatele trupului,
curăţeşte-mă cu apele cele Dumnezeieşti ale rugăciunii tale,
dându-mi mare milă.
Mieluşeaua cea Nespurcată a Cuvântului, Fecioara Maica cea
Nestricată, văzând spânzurat pe Cruce pe Cel Ce fără durere
a odrăslit dintr-însa, ca o Maică tânguindu-se, striga: vai mie,
Fiul meu, cum pătimeşti, vrând să mântuieşti pe om de
patimile necinstei?
1 OCTOMBRIE
Canon de rugăciune la Praznicul Acoperământului Maicii
Domnului
Troparul
Astăzi, poporul cel binecredincios, luminat prăznuim, umbriţi
fiind prin venirea ta, Maica lui Dumnezeu şi căutând către
Preacinstită Icoana ta, cu umilinţă grăim: acoperă-ne pe noi
cu Cinstitul tău Acoperământ şi ne scapă de tot răul, rugând
86
pe Fiul tău, Hristos Dumnezeul nostru, să mântuiască
sufletele noastre.
Cântarea 1
Deschide-voi gura mea şi se va umple de Duhul şi cuvânt voi
răspunde Împărătesei Maici. Şi mă voi arăta luminat
prăznuind şi voi cânta minunile ei, bucurându-mă.
noi.
Cu cetele sfinţilor îngeri, cu soboarele proorocilor şi ale
Apostolilor, întru mare slavă, ca o Maică a lui Dumnezeu
intrând astăzi în Biserică, te rogi pentru creştini, izbăvind de
ispite şi de necazuri pe toţi şi îi acoperi cu mila ta.
noi.
Moise te-a numit Cort şi Toiag al lui Aaron; că tu ai înflorit
pe Hristos, Pomul vieţii, către Care, având îndrăznire, roagă-
te pentru noi cei ce te cinstim pe tine, Împărăteasă, să ne
izbăvească de tot răul; ca să slăvim praznicul
Acoperământului tău.
noi.
Nu precum înaintea Chivotu-lui, de demult adunând David
dansuri, saltă; ci, mai ales acum, cu cetele sfinţilor, înaintea
ta alergând în Biserică, credincioşii, închinându-ne, strigăm:
roagă-te pentru poporul cel ce te cinsteşte! Ca, slăvind, cu
cinste să prăznuim Acoperământul tău.
noi.
Te laudă Născătoare de Dumnezeu Cetele îngereşti şi te
măresc patriarhii cu arhiereii, alergând înaintea feţei tale în
87
Biserică. Deci, precum atunci Sfântul Andrei te-a văzut,
rugându-te pentru noi păcătoşii către Dumnezeu, aşa şi acum
roagă-te să miluiască pe poporul cel ce slăveşte praznicul
Acoperământului tău.
Catavasia:
Deschide-voi gura mea şi se va umplea de Duhul şi cuvânt
răspunde-voi Împărătesei Maici; şi mă voi arăta luminat
prăznuind şi voi cânta minunile ei, bucurându-mă.
Cântarea a 3-a.
Pe ai tăi cântăreţi, Născătoare de Dumnezeu, Ceea ce eşti
Izvor Viu şi Îndestulat, care s-au împreunat ceată
duhovnicească, întăreşte-i întru Dumnezeiască mărirea ta,
cununilor măririi învrednicindu-i.
noi.
Ceea ce ai Răsărit pe Spicul Cel Dumnezeiesc cu adevărat, ca
o Holdă Nearată; Bucură-te, Masa cea Însufleţită, care ai
încăput Pâinea vieţii; Bucură-te Stăpână, care eşti Izvorul
Apei vieţii Cel Nedeşertat.
noi.
Robii tăi, Stăpână, în Biserica ta cu credinţă înainte stând,
aşteptăm milele tale; cercetează smerenia noastră şi apără,
cu Sfântul tău Acoperământ, pe întregul popor de toată
răutatea.
noi.
Ghedeon mai înainte Lână te-a închipuit; că spre tine ca o
Rouă Hristos Dumnezeu S-a pogorât. Către Care, Născătoare
de Dumnezeu, roagă-te, ca să dea poporului nostru biruinţă
88
asupra vrăjmaşilor şi ca pe madianiţi surpându-i, să
preamărească Sfântul tău praznic.
noi.
Ceea ce eşti mult numită Fecioară, de prooroci mai înainte
închipuită cu cinste, de aceia care acum cu îngerii îţi slujesc;
cu dânşii pentru noi către Dumnezeu te roagă ca, bucurându-
ne toţi luminat, să prăznuim ziua Sfântului tău Acoperământ.
noi.
Mai mult decât razele soarelui, luminezi cu omoforul tău, cel
ce străluceşte, Biserica şi poporul şi goneşti întunericul
păcatelor noastre cu cercetarea ta, Născătoare de Dumnezeu,
rugându-te pentru noi Fiului tău şi Dumnezeului nostru.
Catavasia:
Pe ai tăi cântăreţi, Născătoare de Dumnezeu, Ceea ce eşti
Izvor Viu şi Îndestulat, care s-au împreunat ceată
duhovnicească, întăreşte-i, în Dumnezeiască Mărirea ta, de
cununile măririi învrednicindu-i.
Cântarea a 4-a.
Cel Ce şade în Slavă pe Scaunul Dumnezeirii, pe Nor Uşor a
venit Iisus Cel mai presus de Dumnezeire, prin Palmă Curată
şi a mântuit pe cei ce strigă: Mărire, Hristoase, Puterii Tale!
noi.
În glasuri de cântări, Fecioară, strigăm ţie, Ceea ce eşti cu
totul Lăudată: Bucură-te, Munte gras şi închegat cu Duhul;
Bucură-te, Sfeşnic şi Năstrapa care porţi Mana, Ce îndulceşte
simţurile tuturor credincioşilor.
89
noi.
Mai mult decât Chivotul lui Aaron, pe tine, toată, Dumnezeu
te-a sfinţit cu Duhul Sfânt, Născătoare de Dumnezeu şi
îngerilor a poruncit să slujească ţie. Cu care roagă-te pentru
cetate şi pentru popoarele care măresc cinstitul tău praznic.
noi.
Vino acum cu Slavă multă, în Biserica ta, Născătoare de
Dumnezeu, cu soboarele tuturor sfinţilor, precum te-a văzut
în văzduh oarecând Sfântul Andrei, rugându-te pentru
creştini şi ne dăruieşte nouă mila ta.
noi.
Întăreşte, Stăpână, pe poporul nostru, cel ce te cinsteşte pe
tine, contra vrăjmaşilor celor potrivnici, ca pe David asupra
lui Goliat; ca, veselindu-ne, să strigăm ţie: Bucură-te
Acoperământul cel Sfânt şi Apărarea ţării noastre!
noi.
La tine, Doamnă, cădem cu credinţă şi închinându-ne, cu
mulţumită îţi strigăm: Bucură-te, Fecioară de Dumnezeu
Dăruită, Acoperământul şi Îngrădirea noastră şi Ajutătoarea
celor ce sunt în primejdii; miluieşte-ne pe noi, cei ce scăpăm la
tine, căci spre tine nădăjduim.
Catavasie:
Sfatul cel neurmat şi Dumnezeiesc al Întrupării Tale, celei de
sus, celei din Fecioară, proorocul Avacum avându-l în minte,
a strigat: Slavă Puterii Tale, Doamne.
Cântarea a 5-a.
90
Spăimântatu-s-au toate de Dumnezeiască mărirea ta, că tu,
Fecioară Neispitită de nuntă, ai avut în pântece pe Dumnezeu
Cel peste toate şi ai născut Fiu pe Cel fără de ani, Cel Ce
dăruieşte pace tuturor celor ce te laudă pe tine.
noi.
Pat te-a închipuit de demult Solomon şi Cămară a Cerescului
Împărat, Înconjurată de Serafimi, care pentru tine s-a zis
aceasta Născătoare de Dumnezeu. Drept aceea, acum te
rugăm, Maica lui Dumnezeu cea Preasfântă: acoperă-ne pe
noi de toate primejdiile.
noi.
Ţie mai marii îngerilor şi cinstiţii prooroci cu Apostolii, ca
Una care eşti Maică a lui Dumnezeu, cu cinste îţi slujesc,
văzându-te aducând rugăciuni pentru lume şi cererile tale le
ascultă Domnul. Miluieş-te cetatea şi poporul, care
nădăjduiesc spre tine.
noi.
Marele între prooroci, Isaia a proorocit de tine, că pe
Dumnezeu vei naşte fără de ispită de nuntă; şi tu, Preacurată
Marie, te-ai făcut mai Sfântă decât toţi, că pe Dumnezeu în
pântece şi pe mâini L-ai purtat. Căruia pentru noi roagă-te,
umbrind cu Acoperământul tău pe cei ce cu credinţă te
mărim.
noi.
Cu duhovniceşti aripi zburând tainic soboarele sfinţilor, au
venit să-ţi slujească ţie Născătoare de Dumnezeu, văzându-te
pe norul cel uşor al măririi, rugându-te Mântui-torului
Hristos să dea biruinţă poporului asupra celor ce se oştesc
împotriva noastră.
91
Catavasia:
Spăimântatu-s-au toate de Dumnezeiască mărirea ta; că tu,
Fecioară, Neispitită de nuntă, ai avut în pântece pe Dumnezeu
Cel peste toate şi ai născut Fiu pe Cel fără de ani, Cel Ce
dăruieşte pace tuturor celor ce te laudă pe tine.
Cântarea a 6-a.
Înţelepţii lui Dumnezeu, care faceţi acest praznic
Dumnezeiesc şi cu totul cinstit al Maicii lui Dumnezeu, veniţi
să batem din palme, mărind pe Hristos, Cel Ce S-a născut
dintr-însa.
noi.
Preoţii cei de Dumnezeu înţelepţiţi, stând înainte în Biserica
ta, cu poporul cel binecredincios, aşteaptă milele tale
Născătoare de Dumnezeu. Schimbă spre bucurie întristarea
noastră, tu care ai născut Bucuria Ce a iertat păcatele tuturor
oame-nilor.
noi.
Ţie tot pământul îţi aduce daruri ca Împărătesei Maicii lui
Dumnezeu; împăraţii şi domnii ţi se închină şi toate popoarele
se veselesc, apăraţi fiind de toată răutatea cu rugăciunile tale,
Născătoare de Dumnezeu.
noi.
Munte Mare te-a însemnat Daniel mai înainte, că din tine fără
de sămânţă S-a Născut Hristos, a risipit toată înşelăciunea
diavolească şi a umplut tot pământul de credinţa Sa; către
Care roagă-te, Născătoare de Dumnezeu, pentru noi, cei ce
cinstim praznicul Acoperământului tău.
92
noi.
Îngerescul glas strigă ţie Preacurată: Bucură-te, Scaunul lui
Dumnezeu, pe care Iezechiel a văzut pe Domnul, întru
asemănare omenească purtat de Heruvimi. Cu care roagă-te
pentru noi, Născătoare de Dumnezeu, să mântuiască
sufletele noastre.
Catavasie:
Înţelepţii de Dumnezeu, care faceţi acest praznic Dumnezeiesc
şi cu totul cinstit, al Maicii lui Dumnezeu, veniţi să batem din
palme, slăvind pe Dumnezeu, Cel Ce s-a născut dintr-însa.
CONDAC
Fecioara astăzi, înainte stă în Biserică şi cu cetele sfinţilor,
nevăzut se roagă lui Dumnezeu, îngerii cu ierarhii se închină
şi Apostolii cu proorocii dănţuiesc; că pentru noi roagă
Născătoarea de Dumnezeu pe Dumnezeu Cel mai înainte de
veci.
Cântarea a 7-a.
N-au slujit făpturii cugetătorii de Dumnezeu, fără numai

Făcătorului; ci, groaza focului bărbăteşte călcând-o, se
bucurau cântând: Prealăudate Doamne al părinţilor şi
Dumnezeule, bine eşti cuvântat.
noi.
Neînsemnată de mulţi prooroci şi neştiută ai fost, Fecioară,
de îngerii cereşti, care slujesc lui Dumnezeu; iar acum toţi te
ştim, Născătoare de Dumnezeu şi toţi simţim nevoie de
ajutorul şi de sprijinul tău, Ceea ce eşti Binecuvântată.
93
noi.
Munte eşti închegat cu Duhul, pe care l-a văzut Avacum şi
izvorăşti credincioşilor dulceaţă de vindecări, Născătoare de
Dumnezeu Fecioară; vindecă-ne şi pe noi, cei ce strigăm
Fiului tău: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.
noi.
Cel Ce a plecat cerurile şi întru tine, Fecioară, S-a Sălăşluit,
acum caută spre rugăciunea ta, Născătoare de Dumnezeu,
Curată şi împlineşte cererea ta împărătească; Acestuia
pentru noi cu osârdie roagă-te, căci spre tine nădăjduim, Ceea
ce eşti Binecuvântată.
noi.
Făcătorule şi Mântuitorule al nostru, Hristoase Dumnezeule,
primeşte rugăciunea Maicii Tale pe care o aduce Ţie pentru
noi, păcătoşii; ca, bucurându-ne, să strigăm: Prealăudate
Doamne al părinţilor noştri şi Dumnezeule, bine eşti
cuvântat.
Catavasia:
N-au slujit făpturii cugetătorii de Dumnezeu, ci numai
Făcătorului; ci, groaza focului bărbăteşte înfruntând-o, se
bucurau cântând: Prealăudate Dumnezeul părinţilor noştri şi
Doamne, bine eşti cuvântat!
Cântarea a 8-a.
Pe tinerii cei binecredincioşi în cuptor, naşterea Născătoarei
de Dumnezeu i-a mântuit; atunci fiind închipuită, iar acum
lucrată; pe toată lumea ridică să-ţi cânte ţie: pe Domnul,
lucrurile, lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întu toţi vecii.
94
noi.
Cu cetele îngerilor, Stăpână, cu cinstiţii şi măriţii prooroci, cu
Apostolii şi cu sfinţii mucenici şi cu arhiereii, te rogi lui
Dumnezeu pentru noi păcătoşii, care slăvim în pământul
nostru praznicul Acoperământului tău.
noi.
Surpă mândria, întărâtările şi sfaturile celor nedrepţi; pe cei
ce încep războaie pierde-i, o, Maică a lui Dumnezeu,
Împărăteasă cu totul Cinstită! Înalţă fruntea evlaviosului
nostru popor, ca, slăvind praznicul tău, Preacurată
Născătoare de Dumnezeu Fecioară, să cântăm: pe Domnul
lucrurile, lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.
noi.
Cu gura şi cu sufletul, cu inimile arzând, aducându-ţi cântare
cu credinţă ne închinăm Precuratului tău Omofor, Maica lui
Dumnezeu, Preabinecuvântată; miluieşte-ne pe noi, cei ce ne
rugăm ţie: pe Domnul Îl cântăm şi-L preaînălţăm întru toţi
vecii.
noi.
De multe păcate fiind îngreunat, nu mă pricep să scriu după
vrednicie laude Acoperământului tău, Născătoare de
Dumnezeu; ci tu, o, Maică a lui Dumnezeu, înfrumuseţează-ţi
praznicul tău cu minuni, ca, toţi bucurându-ne, să cântăm pe
Domnul şi să-L preaînălţăm întu toţi vecii.
Catavasie:
95
Pe tinerii cei binecredincioşi, în cuptor, naşterea Născătoarei
de Dumnezeu i-a mântuit, atunci fiind închipuită, iar acum
plinită, pe toată lumea ridică să-Ţi cânte Ţie: pe Domnul,
lucrurile, lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.
Cântarea a 9-a.
Tot neamul pământesc să salte, cu Duhul fiind luminat şi să
prăznuiască firea minţilor celor fără de trup, cinstind sfinţita
prăznuire a Maicii lui Dumnezeu şi să strige: Bucură-te,
Preafericită Născătoare de Dumnezeu, Curată, pururea
Fecioară.
noi.
Înalte Împărate, Cel Ce şezi împreună cu Tatăl şi eşti Cântat
de Serafimi, caută spre rugăciunea cea de Maică, care Ţi se
aduce pentru noi şi curăţeşte păcatele noastre. Mântuieşte
ţara noastră şi pe popor îl înmulţeşte; dăruieşte poporului
sănătate trupului şi biruinţă asupra vrăjmaşilor, pentru
rugăciunile Maicii Tale care Te-a născut.
noi.
Îngerescul glas îţi strigă ţie, Fecioară de Dumnezeu Aleasă:
Bucură-te, Ceea ce pe Adam iarăşi l-ai adus în Rai; Bucură-
te, Ceea ce alungi demonii cu numele tău; Bucură-te,
Nădejdea creştinilor; Bucură-te, Sfinţirea sufletelor; Bucură-
te, Păzitoarea neamului nostru.
noi.
Pomeneşte-ne pe noi întru rugăciunile tale, Doamnă Fecioară
Născătoare de Dumnezeu, ca să nu pierim pentru mulţimea
păcatelor noastre. Acoperă-ne pe noi de toată răutatea şi de
96
cumplitele ispite; căci spre tine nădăjduim şi cinstind
praznicul Acoperământului tău, pe tine te mărim.
noi.
Dar ai luat, ca o Maică a lui Dumnezeu, a vindeca neputinţa
tuturor creştinilor, a-i izbăvi din primejdii, a le ierta
păcatele, a-i mântui din robie şi de toate nevoile. Nu ne trece
cu vederea, dar, nici pe noi, Doamnă; că ştii cele ce ne
trebuie, spre sănătatea trupurilor şi mântuirea sufletelor.
Catavasie:
Tot neamul pământesc să salte cu duhul, fiind luminat; şi să
prăznuiască firea minţilor celor fără de trup, cinstind sfânta
prăznuire a Maicii lui Dumnezeu şi să strige: Bucură-te,
Preafericită Născătoare de Dumnezeu, Curată, pururea
Fecioară.
Ceea ce eşti Folositoare Caldă şi Nebiruită, Nădejdea cea
Încredinţată şi Neruşinată, Zidule, Acoperământul şi
Limanul celor ce năzuiesc spre tine, pururea Fecioară Curată,
roagă, cu îngerii, pe Fiul tău şi Dumnezeu, să dea lumii
împăcare, mântuire şi mare milă.
2 OCTOMBRIE
Canon de rugăciune către Sfântul Sfinţit Mucenic Ciprian şi
către Sfânta Muceniţă Iustina, fecioara
Troparul
Şi părtaş obiceiurilor şi următor scaunelor Apostolilor fiind,
lucrare ai aflat, de Dumnezeu insuflate, spre suirea privirii la
cele înalte. Pentru aceasta, cuvântul adevărului drept
învăţând şi cu credinţa răbdând până la sânge Sfinţite
Mucenice Ciprian, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să
Troparul
97
Mieluşeaua Ta, Iisuse, Iustina, strigă cu glas mare: pe Tine,
Mirele meu, te iubesc și pe Tine căutându-Te mă chinuiesc și
împreună mă răstignesc și împreună mă îngrop cu Botezul
Tău; și pătimesc pentru Tine, ca să împărățesc întru Tine; și
mor pentru tine, ca să viez pentru Tine; ci, ca o jertfă fără de
prihană, primește-mă pe mine ceea ce cu dragoste mă jertfesc
Ție. Pentru rugăciunile ei, ca un Milostiv, mântuiește sufletele
noastre.
Cântarea 1
Adâncul Mării Roşii, cu urme neudate, pedestru trecându-l
Israel cel de demult, prin mâinile lui Moise în chipul Crucii,
puterea lui Amalec în pustie a biruit.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ciprian, roagă-te lui Dumnezeu
pentru noi.
Fiind acum de o ceată cu Oştile cele mai presus de lume, o,
sfinţite şi Dumnezeiescule cap, caută din cer, spre cei ce cu
dreaptă credinţă te laudă şi păzeşte-ne cu rugăciunile tale.
pentru noi.
Fiind ţinut cumplit mai înainte de întunericul necunoştinţei şi
cu patimile trupului cele pierzătoare de suflet, din
neastâmpărare înfierbântat fiind, ai aflat multă schimbare
minunată, preafericite.
Şezut-ai mai înainte, părinte, pe scaunul pierzătorilor şi apoi
pe scaunul preoţiei ai slăvit pe Hristos, schimbându-te aie-vea
cu Dumnezeiescul har al Celui Preaînalt.
Fecioară ai rămas după naştere şi ai născut pe Însuşi
Făcătorul şi Dumnezeul tuturor, Care ni S-a arătat nouă
Neobişnuit şi Străin, Născătoare de Dumnezeu, Maică
Fecioară.
98
Cântarea a 3-a. Irmos: Se veseleşte de Tine Biserica...
pentru noi.
Ca Apostolul Pavel schimbându-ţi dorirea sufletului către
Hristos, Preaînţelepte Ciprian, te-ai făcut ucenic al Lui.
pentru noi.
Se logodeşte cu tine Hristos, dăruindu-ţi ţie în loc de haina
patimilor, podoabă de mărire şi îmbrăcăminte de naştere din
nou.
Îndemnător muceniciei fiind mai înainte, mai pe urmă te-ai
făcut mărturisitor al Adevărului, Prealăudate Ciprian.
Cu adevărat, pe tine te cinstim credincioşii, Născătoare de
Dumnezeu, căci tu ai născut pe Dumnezeu, pe Cel Ce s-a
Întrupat, Ceea ce eşti cu totul fără prihană.
Se veseleşte de Tine Biserica Ta, Hristoase, strigând: Tu eşti

Puterea mea, Doamne, Scăparea şi Întărirea.
Cântarea a 4-a.
Văzându-Te Biserica pe Tine, Soarele dreptăţii, ridicat pe
Cruce, a stat întru a Sa rânduială, precum se cuvine strigând:
Slavă Puterii Tale, Doamne.
pentru noi.
99
Trezindu-te, văzătorule de Dumnezeu, din nebunia de mai
înainte, ai mustrat înşelăciunea cea demonică şi rătăcirea cea
pierzătoare de suflet şi bucurându-te, strigai: Slavă Puterii
Tale, Doamne.
Stih: Sfântă Muceniţă Iustina, roagă-te lui Dumnezeu pentru
noi.
Întărindu-se Sfânta Iustina vitejeşte şi rugând tare pe
Preacurata Fecioară cea Plină de har, a scăpat din lanţurile şi
de meşteşugurile vrăjmaşilor.
Întărindu-te cu credinţa Mirelui tău şi fiind îmbrăcată cu
Puterea Crucii, ai rămas nerobită de demoni, grăind: Slavă
Puterii Tale, Doamne.
Cel liber după a Sa Fire, a sărăcit, luând chip de rob din
bogăţia bunătăţii, Maică pururea Fecioară, luând toată
omenirea din tine, după ipostas.
Cântarea a 5-a.
Tu, Doamne, Lumina mea în lume ai venit, Lumina Cea
Sfântă, Care întorci din întunericul necunoştinţei pe cei ce Te
laudă pe Tine cu credinţă.
noi.
Având ajutor pe Preacurata Maica lui Dumnezeu, Sfântă
Muceniţă Iustina, ţi-ai păzit cinstea fecioriei neprihănită.
noi.
Să cinstim chipul cel însufleţit al lui Hristos şi preavesel, pe
Sfânta Iustina, frumuseţea cea păzită şi odorul cel nerăpit.
100
Mireasa lui Hristos cea curată şi nespurcată, pe lângă
sihăstrie primind şi mucenicia, după dreptate poartă îndoită
cunună.
Nici gând îngeresc nici omenesc nu poate să tâlcuiască
minunea naşterii tale, Preacurată, cea de negrăit şi
minunată.
Cântarea a 6-a
pentru noi.
Ajuns-ai în fundul cel mai de jos al răutăţii şi apoi te-ai suit la
Înălţimea Bunătăţii Celei Desăvârşite, părinte, schimbându-te
minunat prin Dumnezeiescul Botez.
pentru noi.
Fost-ai mai înainte slugă demonilor, iar mai pe urmă te-ai
arătat ucenic lui Hristos Dumnezeu, de bunăvoie poftind
dorirea cea desăvârşită.
Mulţi mucenici ai adus Stăpânului, cu sânge, arătându-te să
cumperi Împărăţia Cerurilor, care este neguţătoria cea mai
mare, gânditorule de Dumnezeu.
Rupe lanţurile greşelilor mele, Mireasă a lui Dumnezeu,
dăruindu-mi slobozire de legea păcatului cu Legea Vieţii,
Ceea ce ai născut pe Stăpânul Legii.
101
Jertfi-voi Ţie cu glas de laudă, Doamne, Biserica strigă către
Tine, de sângele demonilor curăţindu-se, cu Sângele cel curs
prin milostivire din coasta Ta.
CONDAC
De la meşteşugul vrăjitoresc întorcâdu-te, de Dumnezeu
înţelepţite, la Dumnezeiasca Cunoştinţă, te-ai arătat lumii
doctor preaînţelept, tămăduiri dăruind celor ce te cinstesc
pe tine, Sfinţite Mucenice Ciprian şi pe Sfântă Muceniţă
Iustina; cu care roagă-te Iubitorului de oameni, Stăpânului,
să mântuiască sufletele noastre.
CONDAC
Ca pe un ierarh cinstit şi ca pe un nevoitor preatare, lumea
după vrednicie te cinsteşte, Sfinţite Mucenice Ciprian,
pururea pomenite şi cu cântări măreşte sfântă pomenirea ta;
cerând întotdeauna să dăruiască prin tine iertare greşelilor,
celor ce cântă: Aliluia.
Cântarea a 7-a.
Cel ce ai mântuit în foc pe tinerii lui Avraam şi ai ucis pe
haldei, care fără dreptate vânau pe cei drepţi, Prealăudate
Doamne, Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.
pentru noi.
Luând rânduiala arhieriei, te-ai arătat pe sineţi lăudat în
ierarhie, chip şi pildă ierarhilor, grăind: Preaslăvite
Doamne, Dumnezeul părinţilor, bine eşti cuvântat.
pentru noi.
Schimbarea ta, Sfinte Părinte Ciprian, a fost cu adevărat a
Dreptei Celei Făcătoare de viaţă şi te-ai făcut grăitor de
102
Dumnezeu, înţelepte, cel ce cânţi: Prealăudate Doamne,
Dumnezeul părinţilor, bine eşti cuvântat.
Tu te-ai arătat nouă armă nebiruită împotriva vrăjmaşului,
fericite, arătând în vedere înşelăciunile lui, celor ce cântă:
Prealăudate Doamne, Dumnezeul părinţilor, bine eşti
cuvântat.
Feţele cereşti şi Cetele cele mai presus de ceruri cu laude,
Binecuvântează pe Cel Născut din tine, Născătoare de
Dumnezeu, cântând: Prealăudate Doamne, Dumnezeul
părinţilor, bine eşti cuvântat.
Cântarea a 8-a
pentru noi.
Preaînţelepţeşte ai defăimat înţelepciunea elinilor, slăvite; iar
Dumnezeiescul glas al Apostolilor, care se răspunde cu Duhul
şi cu limba cea de foc se glăsuieşte luminat, îl lăudai, părinte,
cântând: Binecuvântaţi, toate lucrurile Domnului, pe
Domnul!
pentru noi.
Suitu-te-ai luminat către Locaşurile cele Înalte şi mai presus
de lume, aducându-te lui Hristos ca o jertfă fără de prihană,
prin sânge, părinte şi jertfă vie primită şi bineplăcută,
cântând: Binecuvântaţi, toate lucrurile Domnului, pe
Domnul!
Biruindu-se taberele demo-nilor de harul ce locuia întru tine,
se gonesc şi se îndepărtează patimile celor bolnavi, Sfinţite
103
Mucenice Ciprian; iar noi credincioşii, umplându-ne de
Dumnezeiască Lumină, grăim: Binecuvântaţi, toate lucrurile
Împreună cu Puterile Îngereşti, se veselesc de Naşterea ta,
Preacurată, cei ce cu credinţă te vestesc Maică a lui
Dumnezeu şi Născătoare de Dumnezeu; că tu ai născut pe
Stăpânul şi Mântuitorul nostru, Căruia cântăm:
Binecuvântaţi, toate lucrurile Domnului, pe Domnul!

Veseleşte-te, Ierusalime, prăznuiţi, cei ce iubiţi Sionul; că a
venit Domnul Puterilor, Cel Ce Împărăţeşte întru toţi vecii;
tot pământul să se închine în faţa Lui şi să strige:
Binecuvântaţi, toate lucrurile Domnului, pe Domnul!
Cântarea a 9-a.
pentru noi.
Privind de sus la noi cei ce te lăudăm cu bună credinţă prin
Dumnezeiescul Dar, Sfinţite Mucenice Ciprian, cu rugăciunile
tale încununează-ne cu diademă, de bunăvoie, pe noi, dându-
ne pace şi izbăvire, ca un ierarh preaîndumnezeit.
pentru noi.
Izvor de tămăduire din destul, din pământul tău, eşti celor ce
te iubesc; şi pe tine Sfinţite Mucenice Ciprian, femeile cele
purtătoare de Dumnezeu, ca pe o vistierie Dumnezeiască te
primesc şi cu osârdie te arată pe tine Cel Tăinuit, ca toţi să te
dobândim pe tine.
104
Îndreptează cărările noastre către Mântuitorul Hristos,
preafericite, prin fapte şi prin vieţuire bineplăcute lui
Dumnezeu şi prin curăţie lămurită; cerând pentru noi
Dumnezeiasca linişte cea adevărată, ca un ierarh
preamilostiv.
Întăreşte slăbiciunile sufletelor noastre Maica lui Dumnezeu
cu puterea ta. Sfărâmă puterea celor ce asupresc pe robii tăi,
Preasfântă, Ceea ce ai Răsărit lumii, Netâlcuit, pe Soarele
dreptăţii, Hristos Dumnezeul nostru.
Eva, adică prin boala neascultării, blestem înăuntru şi-a adus;

iar tu Fecioară, de Dumnezeu Născătoare, prin Odrasla pe
Care ai purtat-o în pântece, lumii Binecuvântare ai înflorit;
pentru aceasta toţi te mărim.
Fiind cu sârguinţă învăţat întru înşelăciune, ca Apostolul
Pavel din cer ai fost chemat, îndrepându-te cu Crucea către
Lumina Cunoştinţei; că, arzându-te de dragostea Preacuratei
Fecioare, printr-Însa te-ai alcătuit cu Ziditorul făpturii.
Pentru aceasta, biruind neputinţa vrăjmaşului, cu dânsa
dimpreună te-ai învrednicit de ceata mucenici-lor, Sfinţite
Mucenice Ciprian. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu, iertare de
greşeli să dăruiască celor ce prăznuiesc cu dragoste sfântă
pomenirea ta.
Alunecând cu cugetele cele viclene, am căzut în adâncul

păcatelor şi suspinând, strig ţie din inimă, Preacurată: fă
minunată întru mine mila ta cea bogată şi luciul cel
nemărginit al milostivirii tale şi bogăţia cea nemăsurată a
îndurărilor tale; şi-mi dă pocăinţă şi iertare de greşeli, ca să
strig ţie cu dragoste: roagă-te lui Hristos, Dum-nezeu, ietare
105
de greşeli să-mi dăruiască. Că pe tine te am Nădejde, eu,
nevrednicul robul tău.
Văzând Mieluşeaua pe Mieluşelul şi Păstorul pe Cruce, se

văita lăcrimând şi cu amar strigând: lumea se veseleşte luând
prin Tine mântuire, iar pântecele meu arde, văzând
Răstignirea Ta, pe care o rabzi pentru milostivirea milei;
Îndelung Răbdătorule Doamne, Adâncul milei şi Izvor
Nedeşertat, milostiveşte-Te şi dăruieşte iertare greşelilor,
celor ce cu credinţă laudă Dumnezeieştile Tale Patimi.
3 OCTOMBRIE
Canon de rugăciune către Sfântul Sfinţit Mucenic Dionisie
Areopagitul
Troparul
Bunătate învăţându-te şi îmbărbătându-te întru toate,
îmbrăcându-te cuviincios cu bun cuget, ai scos din vasul
alegerii cele negrăite; şi credinţa păzind, calea întocmai ai
săvârşit, Sfinţite Mucenice Dionisie: roagă-te lui Hristos
Dumnezeu, să mântuiască sufletele noastre.
Cântarea 1
Apa trecând-o ca pe uscat şi din răutatea Egiptului scăpând,
israeliteanul striga: Mântuitorului şi Dumnezeului nostru să-I
cântăm.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Dionisie, roagă-te lui Dumnezeu
pentru noi.
Fiind învăţat de Dumnezeiescul Apostol Pavel văzătorul de
cele cereşti, ai ajuns îndată, Sfinţite Mucenice Dionisie, a fî
tăinuitor ceresc şi grăitor de cele Dumnezeieşti.
pentru noi.
106
Cel ce te-ai luminat cu Dumnezeiescul har, luminează,
fericite, sufletele celor ce te laudă, ca să înţeleagă
învăţăturile tale cele de Dumnezeu însuflate, Sfinte Dionisie.
Învrednicitu-te-ai, Mucenice Dionisie, cu gând prealuminos şi
cu sufletul, a vedea strălucirile rânduielilor cereşti şi starea
ce-telor de acolo.
Cămară de mire Luminată, te-ai arătat Întrupării celei mai
presus de gând, a Făcătorului tuturor; că din tine, Maica lui
Dumnezeu, S-a îmbrăcat în trupul nostru Hristos Domnul.
Cântarea a 3-a
pentru noi.
Mai presus de Înălţimile Cereşti ridicându-te, cu-vioase,
rânduielile, Oştirile şi Strălucirile cele mai presus de lume le-
ai tâlcuit tuturor, cu înălţimea graiurilor şi cu preaînţeleptele
tale cuvinte.
pentru noi.
Umplându-te de înalta ştiinţă a Dumnezeieştilor nume
preacuvioase, ai teologhisit cunoştinţa Dumnezeirii, făcându-
te, prin har Dumnezeiesc, cuvântător al Preasfintei Treimi,
Preaferi-cite Dionisie.
Omorându-te cu dorirea cea spre Dumnezeu şi foarte
învăţându-te cu înţelepciunea cea prin harul cel făcător de
viaţă, te-ai făcut organ de Dumnezeu purtător, părinte.
107
Cu lucrarea Duhului Celui Ce toate le săvârşeşte, ai rodit,
Fecioară, Trup Stăpânului tuturor; cu Care ai osândit
păcatul lumii şi ai izvorât Viaţa Cea Veşnică.
Doamne, Cel Ce ai făcut cele de deasupra crugului ceresc şi ai

zidit Biserica, Tu pe mine mă întăreşte întru dragostea Ta, că
Tu eşti Marginea doririlor şi credincioşilor Întărire, Unule,
Cântarea a 4-a.
Tu eşti Tăria mea Doamne, Tu şi Puterea mea, Tu Dumnezeul
meu, Tu Bucuria mea; Cel Ce nu ai lăsat Sânurile Părinteşti şi
a noastră sărăcie ai cercetat-o. Pentru aceasta, cu Proorocul
Avacum, strig către Tine: Slavă Puterii Tale, Iubitorule de
oameni.
pentru noi.
Bună podoabă a Bisericilor o ai pus în rânduială, că în ele ai
zugrăvit, părinte, închipuirea sfinţitelor chipuri, celor
asemenea Puterilor Neînchipuite; prin care se învaţă Taina şi
se luminează toată adunarea credincioşilor, cea cugetătoare
de Dumnezeu.
pentru noi.
Pâraiele cuvântării tale de Dumnezeu, Dumnezeiescule, foarte
adapă grădinile cele cuvântătoare şi de-a pururea înflorite,
sădite pe dreptate dogmelor; că ai propovăduit Unimea
Fiinţei şi Însăşi Cinstita Stăpânire Cea în Trei Feţe.
Neîncetarea Ierarhiei tale celei Îngereşti şi dragostea şi
dorirea către Dumnezeu şi plecarea către înălţimea
108
Dumnezeirii cea neabătută şi nepricepută, cu înţelepciunea ai
învăţat-o, ierarhe, celor ce cu credinţă strigă: Slavă Puterii
Tale, Iubitorule de oameni.
Lucrător Sfinţit S-a făcut Fiul tău mântuirii tuturor, celor ce
te laudă pe tine, Născătoare de Dumnezeu; Începător şi
Luminător, Dreptate şi Scutire, Fecioară. Pentru aceea
credin-cioşii, după adevăr şi cu înţelepciune, te mărim.
Cântarea a 5-a.
Pentru ce m-ai lepădat de la faţa Ta, Cel Ce eşti Lumină
Neapusă? Şi m-a acoperit întunericul cel străin pe mine,
ticălosul; ci, mă întoarce şi la lumina Poruncilor Tale
îndreptează căile mele, rogu-mă.
pentru noi.
Glasul graiurilor tale, purtându-se ca un sunet ceresc, a tunat
cu cuvântul harului, în cugetele celor fără de Dumnezeu şi a
luminat inimile credincioşilor, cu razele cele prealuminate ale
Dumnezeieştilor dogme.
pentru noi.
Asemănatu-te-ai neguţătorului care caută mărgăritare bune,
preafericite şi aflând Mărgăritarul Cel cu adevărat de mult
preţ şi mirându-te de Strălucirea Lui cea cu lucrare
Dumnezeiască, L-ai mărturisit a fi Dumnezeu, ierarhe.
Cu multă înţelepciune ai iubit, părinte, Izvorul înţelepciunii
şi din dragostea Lui te-ai făcut desăvârşit şi izvorăşti
totdeauna râurile Dumnezeieştilor dogme, grăitorule de
Dumnezeu.
109
Ca Una ce eşti Plină de har, ai primit întru tine pe Cel
Preaîncuviinţat, Care numai cu voirea toate le-a făcut; şi Care
ne-a înfrumuseţat pe noi cu luminarea dreptei credinţe,
Maica lui Dumnezeu.
Cântarea a 6-a
pentru noi.
Având, cu dragoste, silinţă pentru Lege, ai dobândit harul
înţelepciunii, Dumnezeieşte grăind tu despre Dumnezeu şi ai
lăsat în urmă-ţi dogme dreptcredincioase, preafericite; din
care, îndulcindu-ne credincioşii, pe tine te fericim.
pentru noi.
Fiind împodobit cu pricepe-rea lui Dumnezeu, cuvioase,
cugetătorule de Dumnezeu, ţi-ai plecat urechea
Dumnezeiescului Învăţător şi de la Dânsul te-ai învăţat
înţelepciunea cea mai presus de lume, Sfinte Sfinţite Mucenice
Dionisie.
Viaţa ta a fost minunată, cuvântul tău şi mai minunat, limba
ta strălucitoare de lumină şi gura însufleţită cu foc,
Preafericite Dionisie; iar gândul tău, părinte, a fost desăvârşit
în chip Dumnezeiesc.
Noi credincioşii Fecioară, cu bucurie strigăm ţie cu Glasul
Arhanghelului Gavriil; că din tine nouă S-a Născut Cel
Negrăit, Făcătorul şi Începătorul vieţii, Om făcându-Se şi S-a
amestecat cu oa-menii, Iubitorul de oameni.
110
Curăţeşte-mă, Mântuitorule, că multe sunt fărădelegile mele
şi mă ridică din adâncul răutăţilor, rogu-mă; căci către Tine
am strigat şi mă auzi, Dumnezeul mântuirii mele.
CONDAC
Prin uşile cerurilor trecând cu Duhul, ca un ucenic al
Apostolului celui ce a ajuns până la al treilea cer, Sfinte
Sfinţite Dionisie, te-ai îmbogăţit cu toată cunoştinţa celor
negrăite şi ai luminat pe cei ce şedeau mai înainte în
întunericul necunoştinţei. Pentru acesta strigăm: bucură-te
părinte a toată lumea.
Cântarea a 7-a
De pogorârea lui Dum-nezeu, focul s-a ruşinat în Babilon
oarecând, pentru aceasta, tinerii în cuptor, cu bucuros picior,
ca întru o grădinâ verde săltând, au cântat: Binecuvântat eşti
pentru noi.
Învăţăturile tale, ca ploaia cea cerească în pământ secetos,
îngraşă inimile celor credincioşi, cele ce de-a pururea do-resc
şi fără saţiu le învaţă a striga: Binecuvântat eşti, Dumnezeul
părinţilor noştri.
pentru noi.
Cu pricepere cugetătoare de Dumnezeu, ai scris minţilor celor
fără de trup şi cuvântările lor cele de laudă, fericite şi de
Dumnezeu fiind insuflat, ai învăţat Biserica a cânta:
111
Locaş bine întocmit al Preasfântului Duh te-ai arătat şi
insuflările Lui şi arătările le-ai propovăduit ca un prooroc,
Înţelepte Dionisie, cântând: Binecuvântat eşti, Dumnezeul
Iată acum s-a împlinit proorocia lui Isaia, celui grăitor de
Dumnezeu, că Fecioara a avut în pântece pe Dumnezeu
Cuvântul şi a Născut pe Dătătorul de viaţă, Căruia toţi
cântăm: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.
Cântarea a 8-a
pentru noi.
Fiind ca o oglindă luminată prin fapte bune, ţi-ai făcut gândul
încăpător arătărilor celor curate, Sfinte Dionisie,
Preafericite, şi primind Razele Luminii Celei mai presus de
gând, ai cântat: preoţi binecuvântaţi, popoare preaînălţaţi
pe Hristos întru toţi vecii!
pentru noi.
Har mai îndestulat s-a revărsat prin buzele tale; pentru
aceea ai arătat Dumnezeieştile învăţături, lăţindu-le şi
descoperindu-ne mai luminat înţelegerea lor cea mai presus
de gând, nouă, celor ce cântăm cu credinţă: preoţi
binecuvântaţi, popoare preaînălţaţi pe Hristos întru toţi vecii!
Mai cunoscută s-a făcut prin tine, Sfinte Dionisie, Mitropolia
cea lăudată a atenienilor, aducându-te pe tine lui Hristos şi
Împăratului tuturor, ca o pârgă preasfinţită şi totdeauna
cântând: tineri binecuvântaţi, preoţi lăudaţi, popoare
preaînălţaţi pe Hristos întru toţi vecii.
112
Maică a lui Dumnezeu cu totul fără prihană, curăţeşte rănile
sufletului meu şi semnele păcatului; că ai născut Fiu pe Cel Ce
are puterea să izbăvească lesne pe cei legaţi cu lanţurile
greşelilor din legăturile cele nedezlegate; pe Însuşi Făcătorul
de bine Dumnezeu, Dătătorul de viaţă.

De şapte ori tiranul haldeilor a ars nebuneşte cuptorul pentru
cinstitorii de Dumnezeu; iar văzându-i pe aceştia cu Putere
mai bună mântuiţi, Făcătorului şi Mântuitorului a strigat:
tineri binecuvântaţi-L, preoţi lăudaţi-L, popoare preaînălţaţi-
L întru toţi vecii.
Cântarea a 9-a. Irmos: Spăimântatu-s-a de aceasta...

pentru noi.
Învrednicindu-te a te face văzător şi dimpreună ostenitor cu
Sfinţii Apostoli, te-ai făcut părtaş Măririi şi dimpreună cu ei,
ai mers la vederea Trupului celui cu adevărat Începător de
viaţă, al Însăşi Născătoarei de Dumnezeu, Celei Preacinstite;
pe care, după vrednicie, o mărim.
pentru noi.
Făcutu-te-ai moştenitor Dumnezeieştii Împărăţii în ceruri,
părinte, ca un arhiereu după Lege şi ca un pătimitor nebiruit,
amestecând sângele cel mucenicesc cu ungerea preoţiei;
pentru aceasta ai luat cununi îndoite, precum se cuvine de
sfinţenie, tăinuitorule, Sfinte Dionisie.
113
Ca unul ce ai îndrăznire către Dumnezeu, Sfinte Ierarhe
Înţelepte Dionisie, pentru toţi te roagă pururea, ca să ne
izbăvim de încercări, cei ce te lăudăm cu bună credinţă, pe
tine învăţătorul ştiinţelor celor negrăite, ca un sfinţit
descoperitor al Bunătăţii Celei tainic ascunse şi cu
Dumnezeiască Stăpânire.
Pe Biserica cea Cinstită, pe care Hristos, Fiul tău, a câştigat-o
cu scump Sângele Său, ca un Bun, arat-o cu vitejie bi-ruitoare
eresurilor, Ceea ce eşti Plină de har; şi mântuieşte-ne din
primejdii şi ne izbăveşte de stăpânirea barbarilor.
Spăimântatu-s-a de aceasta cerul şi marginile pământului s-

au minunat. Că Dumnezeu S-a arătat oamenilor trupeşte; şi
pântecele tău s-a făcut mai Desfătat decât cerurile. Pentru
aceea, pe tine Născătoare de Dumnezeu, începătoriile Cetelor
îngereşti şi omeneşti te mărim.
Privitorule al cerului şi adâncul înţelepciunii, Dumnezeiescule
căutător al Sfatului Celui Tainic; minte care străbate
văzduhul, comoara Tainelor cunoscându-le, o, Sfinte Dionisie
Preafericite, te rugăm: roagă pentru noi pe Cel Singur şi
Iubitor de oameni.
Făcându-ţi mintea ca o oglindă preavăzătoare ai primit
înăuntru Fulgerele Duhului cele de Raze aruncătoare şi
Luminările Cereştilor Străluciri. Pentru aceasta, te-ai şi
învrednicit învederat a oglindi îngereştile începătorii, cu
preacurată agerimea ta.
Ca unul ce eşti închipuire Dumnezeiască Vasului celui ales cu

adevărat, înveţi Tainele cele Dumnezeieşti, cu Duhul şi
luminându-te cu darurile Dumnezeieştii Străluciri, arătat ai
descoperit Cetele îngerilor. Pentru aceea, lăsând lumii
înţelegerea Dumnezeieştilor tale dogme, ai luminat pe toţi,
114
Sfinţite Tăinuitorule Dionisie. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu,
iertare de greşeli să dăruiască celor ce prăznuiesc cu dragoste
sfântă pomenirea ta.
Norul Soarelui Celui Înţelegător, Sfeşnic de aur al

Dumnezeieştii Lumini, Nespurcată, Neîntinată, Stăpână fără
prihană, luminează-mi, rogu-mă, sufletul cel orbit de patimi,
cu Lumina Nepătimirii şi inima, fiindu-mi întinată, spal-o cu
curgerile lacrimilor şi cu umilinţa pocăinţei şi mă curăţeşte
de spurcăciunea lucrurilor mele, ca să strig cu dragoste către
tine: Născătoare de Dumnezeu, pururea Fecioară, roagă-te lui
Hristos Dumnezeu, iertare de greşeli să-mi dăruiască, că
numai pe tine te am Nădejde, eu, nevrednicul robul tău.
Fecioara şi Maica lui Hristos, văzând pe Făcătorul lumii pe

Lemn, suspina lăcrimând şi cu amar i se topea sufletul şi
trupul îşi bătea sfărâmându-se şi cu amar striga către Dânsul:
vai mie, o, Fiul meu! Cum îţi voi suferi Patima, piroanele şi
suliţa, eu, Ceea ce Te-am născut fără dureri? Ci, grăbeşte de
Te scoală, ca să Te văd, Fiule şi Dumnezeule şi să înceteze de
tânguiri şi durere; şi celor ce-Ţi laudă Patimile, să le dăruieşti
dezlegare greşelilor.
4 OCTOMBRIE
Canon de rugăciune către Sfântul Sfinţit Mucenic Ierotei,
Episcopul Atenei
Troparul
Bunătate învăţându-te şi îmbărbătându-te întru toate, cu
bună cunoştinţă, ca un sfinţitor cuvios îmbrăcându-te, ai scos
din vasul alegerii cele negrăite; şi credinţa păzind, stadiul
întocmai ai săvârşit, Sfinţite Mucenice Ierotei, roagă-te lui
Hristos Dumnezeu, să mântuiască sufletele noastre.
115
Cântarea 1
Apa trecând-o ca pe uscat şi din răutatea Egiptului scăpând,
israeliteanul striga: Mântuitorului şi Dumnezeului nostru să-I
cântăm.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ierotei, roagă-te lui Dumnezeu
pentru noi.
Pe învăţătorul Tainelor, care s-a răpit până la cer, pe
Dumnezeiescul Pavel, pe vânătorul lumii având dascăl, te-ai
făcut ucenic privirii celei de sus.
pentru noi.
Limba Apostolului Pavel cea mişcată de Duhul, grăind arătat
Tainele lui Dumnezeu, aceea te-a cuprins pe tine, fericite şi
te-a făcut grăitor de Dumnezeu.
Rănindu-te cu dragostea cea duhovnicească şi cu cuvinte
Dumnezeieşti, vorbind cu Stăpânul tuturor, ai pus spre tine
cuvintele cele sfinţite.
Fiind Locaş de Dumnezeu Împodobit al Luminii Celei
Veşnice, Fecioară Preacurată, spală-mă, Stăpână şi pe mine
cel spurcat şi întinat de toate păcatele.
Cântarea a 3-a
pentru noi.
Ca pe un sfinţit vorbitor, care grăieşti Sfintele Scripturi şi ca
pe unul ce propovăduieşti cuvântul dreptei credinţe,
adunându-ne, toţi te cinstim cu bucurie şi te lăudăm, Sfinte
Preafericite Ierotei.
116
pentru noi.
Cu putere, cu plecăciune şi cu dragoste Dumnezeiască,
întinzându-te către Făcătorul de bine al tuturor, ţi-ai luminat
gândul cu Razele cele de acolo şi sufletul ţi l-ai strălucit,
preafericite.
Purtător de numele sfinţirii te-ai numit şi te-ai arătat prinos
cinstit Dumnezeiesc sfinţit Atotţiitorului şi Făcătorului
veacurilor şi ai împodobit Biserica cea Cerească, de
Dumnezeu gânditorule.
Cel Ce a întins cerul şi Care ţine ocolul pământului,
cuprinzându-Se Trupeşte în braţele tale, cu toată Firea
Dumnezeirii, te-a arătat Preacurată pe tine Întărire tuturor
credincioşilor.
Doamne, Cel Ce ai făcut cele de deasupra Crugului Ceresc şi

ai zidit Biserica, întăreşte-mă întru dragostea Ta, că Tu eşti
Marginea doririlor şi credincioşilor Întărire, Unule,
Cântarea a 4-a.
Tu eşti Tăria mea Doamne, Tu şi Puterea mea, Tu Dumnezeul
meu, Tu Bucuria mea; Cel Ce n-ai lăsat Sânurile Părinteşti şi
a noastră sărăcie ai cercetat-o. Pentru aceasta, cu Proorocul
Avacum, strig către Tine: Slavă Puterii Tale, Iubitorule de
oameni.
pentru noi.
117
Cu graiuri de ritori Dumnezeieşti, ai luminat cetele
credincoşilor, Fericite Ierotei şi ai veselit sfinţită adunarea
Apostolilor; şi fiind întru uimire Dumnezeiască, ai cântat:
Slavă Puterii Tale, Iubitorule de oameni.
pentru noi.
Cu totul te-ai făcut sfinţit lui Dumnezeu, în tot chipul, fericite,
fiind cuprins cu sfinţitele cuvinte, cele grăitoare de Dumnezeu
către Dânsul, de Dumnezeu primite, arătătorule de cele sfinte;
de aceea, cei de faţă înţelepţeşte te socotesc şi ca înţelept
vorbitor de Dumnezeu şi ca scriitor de laude Dumnezeieşti.
Acum văzând, părinte, cele Dumnezeieşti, mai arătat decât
toate semnele şi umbrele cele trecute, preafinţite, cu
socotinţele cele preaadevărate ale vederii de Dumnezeu,
roagă-te să se mântuiască cei ce cântă cu credinţă: Slavă
Puterii Tale, Iubitorule de oameni.
Tu ai născut pe Dumnezeu Cel Neîncăput, încăpându-L în
pântecele tău, Preacurată; ca Una ce eşti Curată şi
Împodobită cu strălucirile nevinovăţiei, pururea Fecioară.
Pentru aceea, te binevestim cu adevărat Născătoare de
Dumnezeu şi cinstim cu credinţă naşterea ta.
Cântarea a 5-a.
Pentru ce m-ai lepădat de la faţa Ta, Cel Ce eşti Lumină
Neapusă şi m-a acoperit întunericul cel străin, pe mine
ticălosul? Ci, mă întoarce şi la Lumina Poruncilor Tale
îndreptează căile mele, rogu-mă.
pentru noi.
118
Fiind dimpreună cu adunarea Apostolilor, cu ei ai sosit,
Dumnezeiescule, la Dumneze-iasca adormire a Preasfintei
Curatei Maici a lui Dumnezeu, care ne-a născut nouă
Trupeşte pe Dătătorul de viaţă.
pentru noi.
Înţelegând, fericite, Minunile cele mai presus de fire ca un
bătrân mai presus de fire, le-ai arătat tuturor, celor ce
primesc cu credinţă, luminare; celor ce doresc să priceapă
cuvântările tale despre Dumnezeu, cele adunate la un loc,
fericite preaalesule.
Cu Razele cele preafericite ale Luminii Celei mai presus de
fire luminându-te, pe mulţi ai biruit cu adeverirea
Dumnezeieştilor dovediri şi cu curăţia învăţându-te cele
Dumnezeieşti, cu învăţătură preaîndelungată şi cu privirea
cea preaînţelepţeşte ai arătat cele Dumnezeieşti.
Fără ispită de bărbat, Fecioară, ai zămislit pe Cuvântul Cel
Necuprins cu firea Dumnezeiască şi Care S-a Întru-pat pentru
noi oamenii şi s-a închipuit din sângiuirile tale cele Fecioreşti,
mai presus de cuvânt şi de Legea firii.
Cântarea a 6-a. Irmos: Curăţeşte-mă, Mântuitorule...

pentru noi.
Cu învăţătură cuvioasă lui Dumnezeu, învăţându-te
Dumnezeiasca cunoştinţă, ne-ai lăsat nouă, părinte, cuvintele
tale ca a doua Scriptură, pentru cunoştinţa celor sfinte;
luminând cu adevărat sufletele noastre.
119
pentru noi.
Fericit te-ai făcut cu adevărat, iubitorule de Dumnezeu, cu
suflet curat iubind Frumuseţea Cea cu adevărat Fericită şi
Singură Dorită a Mântuitorului, Sfinte Ierarhe Ierotei.
Cu socotinţe curate, uitându-te către Fulgerele cele de înţeles
ale Dumnezeieştilor Străluciri, te-ai arătat părtaş Luminii
acelora şi Strălucirii, fericite.
Cu adevărat, Născătoare de Dumnezeu, pe tine te slăvim; că
ai Născut în chip de negrăit cu adevărat, pe Adevăratul
Dum-nezeu, Care S-a unit cu Trup, după Ipostas, Preasfântă
Maică Fecioară.
Curăţeşte-mă Mântuitorule, că multe sunt fărădelegile mele

şi mă ridică din adâncul răutăţilor, rogu-mă. Căci către Tine
am strigat şi mă auzi, Dumnezeul mântuirii mele.
CONDAC
Pe tine, ierarhul Atenei, te lăudăm, ca unii care ne-am învăţat
prin tine cele minunate şi negrăite; că te-ai arătat cuvântător
de cântare de Dumnezeu primit. Roagă-te, dar, Preafericite
Părinte Ierotei, să ne curăţim de toate greşelile, ca să strigăm:
bucură-te, părinte, de Dumnezeu înţelepţite.
CONDAC
Ca un stâlp neclătinat, Sfinte Ierarhe Ierotei, nu te-ai temut
de îngrozirile vrăjmaşilor, ci ai surpat temeiul înşelăciunii,
întărindu-te ca pe o piatră cinstită, părinte. Pentru acesta, ca
pe un biruitor, Stăpânul te încununează cu dreapta cea
Dumnezeiască şi Începătoare de viaţă; pe care roagă-L
pentru noi toţi.
120
Cântarea a 7-a
De pogorârea lui Dum-nezeu, focul s-a ruşinat în Babilon
oarecând; pentru aceasta tinerii în cuptor, cu bucuros picior,
ca într-o grădină verde, săltând au cântat: Binecuvântat eşti,
pentru noi.
Sârguindu-te cu viaţă curată a vedea Sfintele Sfinţilor,
fericite, îndeplinirea Dumnezeiescului gând înţelepţeşte ai
câştigat-o şi cântând, strigai: Binecuvântat eşti, Dumnezeul
pentru noi.
Sunetul cuvintelor tale şi frumuseţea vorbei scrierilor tale
veselesc pe cei ce cu dragoste le cinstesc şi îndeamnă către
laudă, învăţându-i a cânta: Binecuvântat eşti, Dumnezeul
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh (a Preasfintei Treimi).
Teologhisit-ai o Dumnezeire în Trei Feţe şi Lăudată în Trei
Ipostasuri, gânditorule de Dumnezeu, şi cântând, strigai:
Afară de legile firii ai născut Fecioară Maică pe Stăpânul
tuturor celor văzute şi celor de gând, Preacurată; pe Care,
lăudându-L, cu un glas cântăm: Binecuvântat eşti,
Cântarea a 8-a
pentru noi.
121
Lucrarea Sfântului Duh Cea Atotputernică, sălăşluindu-se în
preacuratul tău suflet, te-a arătat propovăduitor de
Dumnezeu primit; cel ce măreşti pe Răscumpărătorul,
lăudând cu sfinţită cuviinţă şi cu credinţă cântând: preoţi
lăudaţi, popoare preaînălţaţi pe Hristos întru toţi vecii.
pentru noi.
Cu cercare de dreaptă credinţă, cercetând Tainele cele
negrăite ale rânduielii lui Hristos, de faţă le-ai arătat;
slujindu-te cu grai înalt şi cu alcătuirea cea dulce a cuvintelor
tale, cântai neîncetat: preoţi lăudaţi, popoare preaînălţaţi pe
Hristos întru toţi vecii.
Darul cel preaîndestulat te-a umplut pe tine, cu însuflarea
Dumnezeiască şi de teologie; pentru aceea, ca un râu ai
iz-vorât dogmele, veselind inimile Apostolilor cu care
împreună acum cânţi: preoţi binecuvântaţi, popoare
preaînălţaţi pe Hristos întru toţi vecii.
Fiindu-mi omorât sufletul de greşeli şi chinuit cu muşcătura
cea veninată, Ceea ce ai născut mai presus de fire, Neispitită
de nuntă, pe Dumnezeu, Cel Ce poate să învieze toate,
înviază-mă şi pe mine, care cânt: preoţi binecuvântaţi,
popoare preaînălţaţi pe Hristos întru toţi vecii!

Tiranul haldeilor a ars nebuneşte, de şapte ori, cuptorul
pentru cinstitorii de Dumnezeu şi văzându-i pe aceştia cu
Putere mai bună mântuiţi, Făcătorului şi Mântuitorului a
cântat: tineri binecuvântaţi-L, preoţi lăudaţi-L, popoare
preaînălţaţi-L întru toţi vecii.
122
Cântarea a 9-a. Irmos: Spăimântatu-s-a de aceasta...
pentru noi.
Ca unul care te-ai făcut iubitor al Înţelepciunii Celei mai
presus de înţelepciune, acum ai luat de la Dânsa cu bucurie
cununa darurilor cea frumoasă şi fiind dănţuitor în ceruri
împrejurul Ziditorului tuturor, roagă-te să ne mântuim de
primejdii, cei ce te lăudăm pe tine, Sfinte Sfinţite Mucenice
Ierotei.
pentru noi.
Sălăşluitu-te-ai în Dumnezeieştile Curţi cele de sus şi locuind
în Locaşurile cele veşnice, acum prăznuieşti împreună cu
Oştile îngereşti şi cu cetele Apostolilor; cu aceştia petreci cu
bucurie şi te veseleşti, cerând împreună cu ei Dumnezeiască
pace, celor ce cu credinţă te cinstesc pe tine.
Luând adevărate răsplătiri pentru socotinţele ce ai avut pe
pământ, înălţându-te către Dumnezeu cu dorinţa cea de-a
pururea, acum roagă-te neîncetat, Sfinte Părinte Ierotei, să se
dăruiască iertare nouă, celor ce cu credinţă săvârşim
pomenirea ta cea purtătoare de lumină şi preasfinţită.
Ca o Maică a Ziditorului tuturor, roagă cu îndrăzneala ta de
Maică pe Fiul tău să mântuiască de apăsarea tirănească pe
cei robiţi în orice chip, să înceteze asupririle celor răi şi să dea
linişte şi mântuire celor ce te laudă pe tine.
Spăimântatu-s-a de aceasta cerul şi marginile pământului s-

au minunat. Că Dumnezeu S-a arătat oamenilor Trupeşte şi
123
pântecele tău s-a făcut mai Desfătat decât cerurile! Pentru
aceea, pe tine, Născătoare de Dumnezeu, începătoriile Cetelor
îngereşti şi omeneşti, te mărim.
Strălucind cu bunătăţile cele duhovniceşti, te-ai făcut de un
cuget cu învăţăturile Apostolilor, Preafericite Ierarhe Ierotei,
părintele nostru. Căci, din Dumnezeiască hotărâre, ai
împodobit scaunul, hrănindu-ţi trupul cu desăvârşită
înfrânare. Pentru aceasta şi credinţa, cu scumpătate
propovăduind-o, ai păzit-o neclintită până la sfârşit,
împreună vorbitorule cu îngerii; roagă-te lui Hristos
Dumnezeu să dăruiască iertare de greşeli celor ce cu dragoste
prăznuiesc sfântă pomenirea ta.
Toată lumea ai adăpat-o, Părinte Ierotei, ca şi cu nişte ape, cu
învăţăturile dogmelor dreptei credinţe; că Hristos, Izvorul
vieţii, întru tine S-a odihnit, părinte cuvioase; roagă-L, dar, ca
unul care ai îndrăzneală de sus, să ne dăruiască nouă mare
milă.
Nu s-a despărţit de Dumnezeiasca Fire, Trup făcându-Se în
pântecele tău, ci, Întrupându-Se, a rămas Dumnezeu, Însuşi
Domnul, Cel Care după naştere ca şi mai înainte de naştere,
Te-a păzit Maică Fecioară fără prihană. Pe Acela neîncetat
roagă-L să dăruiască nouă mare milă.
Mieluşeaua Cuvântului cea Neîntinată, Fecioara, Maica cea
Nestricată, văzând spânzurat pe Cruce pe Cel Ce a odrăslit
dintr-însa fără dureri, tânguindu-se, ca o Maică striga: vai
mie, Fiul meu! Cum pătimeşti, vrând să izbăveşti pe om de
patimile cele de ocară!
5 OCTOMBRIE
Canonul Cuvioşilor Daniil și Misail
Cântarea I
Stih: Sfinţilor Cuvioşi Părinţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru
noi!
124
Cu iscusinţă te-ai suit la cer, Cuvioase Părinte Daniil, şi zidire
nouă te-ai făcut spre călăuzirea şi luminarea celor ce aleargă
la mijlocirea ta.
Ca dintr-o făclie luminoasă darul isihiei dumnezeieşti s-a
răspândit din fiinţa ta cuvioase părinte şi în toată Biserica s-a
răspândit mireasma sfinţeniei tale.
Ca la un izvor de apă vie veneau spre tine, Cuvioase Părinte
Daniil, toţi pustnicii din Muntele Cozia, ca să primească
înţelepciunea şi darurile Duhului ce izvorau din viaţa şi
faptele tale.
Al Născătoarei:
De boli, de dureri şi de întristări, Stăpâne Hristoase, Te
rugăm să ne izbăveşti pentru mijlocirea Maicii Tale şi a
Sfinților Tăi Cuvioși.
Catavasiile Praznicului
Cântarea a III-a
Fericiţi sunteţi, voi, sfinţilor cuvioşi Daniil şi Misail, că mai
presus de toate cele pământeşti pe Dumnezeu L-aţi iubit şi aţi
lucrat mântuirea sufletelor voastre, povăţuiţi-ne şi pe noi pe
cale Împărăţiei cerurilor aşa cum aţi îndrumat pe sihaştrii din
Munţii Coziei.
Spre folosul duhovnicesc al călugărilor şi credincioşilor, ca
nişte iubitori de linişte şi de viaţă pusnicească, aţi dăltuit cu
multă trudă lăcaşe pustniceşti unde florile pustiei să crească
sub ocrotirea şi îndrumarea voastră.
Pentru sihaştrii din muntele Cozia v-aţi pus sufletul chezaş
înaintea lui Dumnezeu, Sfinţilor, pătimind dureri lăuntrice ca
să-i naşteţi în Hristos căci pe toţi deopotrivă îi păzeaţi întru
dragostea Lui.
De primejdii cumplite şi de nevoi apărați-ne, Sfinților Cuvioși,
pe cei ce vă cinstesc şi cu evlavie sărută icoana voastră și
125
sfintele moaște, că voi pentru noi vă rugați cu Maica lui
Dumnezeu.
Înaintea Împăratului a toate aţi umblat în viaţa voastră,
Sfinților, şi acum cu sufletul Îi staţi înainte, Cuvioşilor Daniil
şi Misail, îndreptători ai cetelor călugăreşti prin lucrare şi
prin cuvânt. Drept aceea, rugaţi-vă Domnului să dobândim
milă în ziua judecăţii.
Slavă… Şi acum…,
Porunca cea cu taină luându-o întru cunoştinţă cel fără de
trup în casa lui Iosif, degrab a stat înainte, zicând celei ce nu
ştia de nuntă: Cel ce a plecat cu pogorârea cerurile încape
fără schimbare tot întru tine, pe Care şi văzându-l în
pântecele tău luând chip de rob, mă spăimântez a striga ţie:
Bucură-te, mireasă pururea Fecioară!
Cântarea a IV-a
Îngerescul chip primindu-l în Mânăstirea Cozia, după care
dorind după rugăciunea neîncetată în peşteri v-aţi retras ca să
staţi în lumina iubirii Mântuitorului Hristos. Că aici aţi zidit
Mănăstirea Turnului prin privegherea născătoare de trezvie,
Sfinţilor Părinţi, Daniil şi Misail.
Flămânzind şi însetând după cele cereşti v-aţi hrănit neîncetat
din adâncul tainei lui Dumnezeu. Şi aţi biruit cu postirea
poftele de suflet pierzătoare. Iar acum vă desfătaţi, Sfinţilor
pustnici, de lumina cea neapropiată a Împărăţiei lui
Dumnezeu.
Prin nevoinţe mai presus de fire aţi tăiat cu sabia Duhului
pornirile trupului păcatului şi aţi primit înfierea cea de sus,
nedespărţiţi făcându-vă de iubirea Mântuitorului Hristos
întru cele cereşti.
Al Născătoarei:
126
Visterie a harului cunoaștem toți moaștele voastre, Cuvioși
Părinți Daniil și Misail, cei ce de-a pururea pentru noi vă
rugați cu Fecioara, Maică a lui Dumnezeu.
Cântarea a V-a
Ca nişte miei de junghiere pe jertfelnicul de închinare al
pustniciei în munte v-aţi arătat, Cuvioşilor Daniil şi Misail,
Mănăstirea Turnu pe piatra Hristos zidindu-o.
Dumnezeiescul dar şi prefacerea duhovnicească le-aţi primit
prin vieţuirea voastră pustnicească, chip al iubiri părinteştii
pe voi cunoscându-vă.
Mărturisire dumnezeiască a numelui Mântuitorului Iisus
Hristos şi închinare neclintită în Duh şi în adevăr ucenici v-aţi
arătat Sfinţilor Părinţi, Daniil şi Misail.
Al Născătoarei:
Noi, cei luminaţi prin pilda vieții voastre, Cuvioșilor Părinți,
vă rugăm să ne păziți de ispitele celui viclean, ocrotindu-ne
împreună cu Fecioara, Maica Domnului.
Cântarea a VI-a
În lumina Evangheliei Domnului nostru Iisus Hristos aţi
umblat, Cuvioşilor, Daniil şi Misail, iar în inimă iubirea şi
dorul de Dumnezeu agonisind, îmbrăcăminte de har aţi
primit în dar.
Cu înfrânarea aţi uscat odrăslirile patimilor pământeşti şi
înfierea cea de sus aţi primit prin suflarea Duhului, că
nedespărţiţi v-aţi făcut de iubirea Mântuitorului Hristos.
În chiliile săpate în stâncă s-au nevoit Cuvioşii isihaşti, Daniil
şi Misail, şi pietre vii ale Bisericii pe ei s-au făcut, pentru viaţa
veşnică.
Al Născătoarei:
127
De supărări, de nevoi, de prigoniri şi de pagube păzeşte pe
robii tăi, Maica lui Dumnezeu, că pe tine te avem toţi
folositoare şi liman cu bună linişte.
Condacul
Pe apărătorii credinţei şi fericiţii călăuzitori ai călugărilor şi
credincioşilor, pe sfeşnicele luminii dumnezeieşti şi rugătorii
neîncetați ai Duhului să-i lăudăm, pe Daniil şi Misail,
următorii Domnului, în cântări preamărindu-i și zicând:
Rugaţi-vă să se mântuiască sufletele noastre!
Icos
Graiul omenesc cum va putea să cuprindă cereasca lucrare,
sau limba de lut cum va izbuti să aducă laudă vrednică celor
ce s-au făcut îngeri în trup, Cuvioşii Daniil şi Misail, cei ce
poartă numele prorocilor? Dar, chemând în ajutor mijlocirea
acestor părinţi și învăţători iscusiţi ai vieții duhovnicești,
cunoaștem puterea tainicei lucrări a rugăciunii lor neîncetate
și, cu bucurie, glăsuim acestor purtători de Duh Sfânt
învăţători de obşte: Rugaţi-vă să se mântuiască sufletele
noastre!
Cântarea a VII-a
În muntele vederii de Dumnezeu aţi fost purtaţi de duhul
smereniei şi al iubirii de Dumnezeu şi de oameni, aprinşi fiind
în inimi de focul ceresc al isihiei.
Luceferi ai Bisericii Olteniei v-aţi arătat şi umbrele înşelării
diavoleşti aţi risipit, urcându-vă la ceruri cu sufletele,
Cuvioşilor, Daniil şi Misail.
Pe florile pustiei să-i lăudăm, pe cei ce s-au hrănit cu smerenia
şi plini s-au arătat de sfântul har al rugăciunii şi evlaviei. Pe
aceştia să-i cinstim cu laude în Biserica Domnului.
Al Născătoarei:
128
Pe ai Tăi robi, Stăpâne, de primejdii îi scapă ca un Păstor
preablând, primind şi mijlocirea Curatei Maicii Tale şi
solirile Sfinților sihaștri Daniil și Misail, duhovnicești părinți.
Cântarea a VIII-a
Mărirea pământească lepădându-o din inimă, adâncul
smereniei în voi a încăput, Părinţi ai pustiei, binecuvântându-
L pe Domnul în veci.
De râvna Bisericii Mântuitorului Hristos fiind mistuiţi,
Sfinţilor Cuvioşi Daniil şi Misail, cu Sfintele Taine
dumnezeieşte v-aţi împărtăşit, binecuvântându-L pe Domnul
totdeauna.
În crăpăturile stâncilor sihăstreşti s-au sfinţit, Sfinţii Daniil şi
Misail iar după mutarea lor la cele de sus cinstitele lor
moaştete izvorăsc vindecări la toată făptura cuprinsă de
durere.
Al Născătoarei:
Noi te cunoaştem de Dumnezeu Născătoare şi Fecioară
totodată, Marie, pe Hristos, al tău Fiu, de-a pururea slăvindu-
L.
Cântarea a IX-a
În lume, de aici chipul vieţii celei de veci vi s-a arătat în duh,
că nu numai prin viaţă curată ci şi prin moarte aţi preaslăvit
pe Hristos Domnul, în trupurile şi în sufletele voastre,
mărturisind Învierea Lui.
Necontenită slujire aţi avut şi spre ascultarea călugărească şi
spre bucuria cerească v-aţi nevoit. Şi în cele de dincolo v-aţi
arătat pustnici iscusiţi în cele dumnezeieşti, în Împărăţia
Domnului sălăşluindu-vă Cuvioşilor.
Cu neclintită blândeţe şi îndelungă răbdare s-au dovedit în
încercări Cuvioşii sihaştrii, Daniil şi Misail, până la hotarul
veşniciei Crucea au purtat-o cu dragoste, ridicându-se din
mormântul păcatului şi din groapa stricăciunii.
129
Al Născătoarei:
Cu blânda Ta privire, Stăpâne, cercetează poporul Tău şi-l
păzeşte de orice rău, prin rugăciunile celei ce Te-a născut cu
trup.
Întru lumina lui Hristos v-ați îmbrăcat, în munte nevoindu-vă
şi, precum oarecând pe Tabor, de lumina dumnezeiască v-ați
bucurat, Cuvioșilor Părinți Daniil și Misail, dorita
îndumnezeire dobândind și îndrăznire câștigând a vă ruga
pentru noi către Preasfânta Treime.
Slavă..., Și acum...,
a Născătoarei, asemenea:
Tu te-ai făcut locaș sfințit, Preacurată Fecioară, primind în
pântecele tău pe Dumnezeu-Cuvântul, prin adumbrirea
Duhului și vrerea Părintelui. Pentru aceasta, Preasfântă
Maică a lui Dumnezeu, fă-ne vrednici și pe noi a fi locașuri
Treimii.
130

Canoane 24sept 5oct

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Canoane 24sept 5oct

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

24 SEPTEMBRIE

Paraclisul Cuviosului şi de dumnezeu purtătorului Părintele

Împărate ceresc..., Sfinte Dumnezeule..., Preasfântă Treime...,

Cu rugăciunile tale îmbogaţindu-ne, întrutot fericite, de

Cântarea a 8-a. Irmos: Pe Împăratul Ceresc...

Cântarea a 9-a. Irmos: Pe tine Maica...

Cuvintele Înţeleptului Apostol Pavel ai ascultat şi ai părăsit

Înflorit-a pustiul ca şi crinul, Doamne, Biserica păgânilor cea

Cântarea a 5-a. Irmos: Dis de dimineaţă, strigăm Ţie...

Cântarea a 6-a. Irmos: Curăţeşte-mă Mântuitorule...

Curăţeşte-mă Mântuitorule, că multe sunt fărădelegile mele şi

Cu întărirea Preasfintei Treimi ai stricat mulţimea idolilor,

Să lăudăm, bine să cuvântăm şi să ne închinăm Domnului,

Pe tine, Maică a lui Dumnezeu şi Fecioară, Ceea ce eşti

Cântarea a 3-a. Irmos: Biserica cea stearpă...

Biserica cea stearpă a născut din păgâni şi adunarea cea cu

Cântarea a 6-a. Irmos: Strigat-am mai înainte...

Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne închinăm Domnului,

N-au slujit făpturii cuge­tătorii de Dumnezeu, fără numai

Se veseleşte de Tine Biseri­ca Ta, Hristoase, strigând: Tu eşti

Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne în­chinăm Domnului,

Eva, adică prin boala neascultării, blestem înăuntru şi-a adus;

Alunecând cu cugetele cele viclene, am căzut în adâncul

Văzând Mieluşeaua pe Mie­luşelul şi Păstorul pe Cruce, se

Doamne, Cel Ce ai făcut cele de deasupra crugului ceresc şi ai

Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne în­chinăm Domnului,

Cântarea a 9-a. Irmos: Spăimântatu-s-a de aceasta...

Spăimântatu-s-a de aceas­ta cerul şi marginile pământului s-

Ca unul ce eşti închipuire Dumnezeiască Vasului celui ales cu

Norul Soarelui Celui Înţelegă­tor, Sfeşnic de aur al

Fecioara şi Maica lui Hristos, văzând pe Făcătorul lumii pe

Doamne, Cel Ce ai făcut cele de deasupra Crugu­lui Ceresc şi

Cântarea a 6-a. Irmos: Curăţeşte-mă, Mântuitorule...

Curăţeşte-mă Mântuito­rule, că multe sunt fărădelegile mele

Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne în­chinăm Domnului,

Spăimântatu-s-a de aceas­ta cerul şi marginile pământului s-

S-ar putea să vă placă și

N-au slujit făpturii cugetătorii de Dumnezeu, fără numai

Se veseleşte de Tine Biserica Ta, Hristoase, strigând: Tu eşti

Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne închinăm Domnului,

Văzând Mieluşeaua pe Mieluşelul şi Păstorul pe Cruce, se

Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne închinăm Domnului,

Spăimântatu-s-a de aceasta cerul şi marginile pământului s-

Norul Soarelui Celui Înţelegător, Sfeşnic de aur al

Doamne, Cel Ce ai făcut cele de deasupra Crugului Ceresc şi

Curăţeşte-mă Mântuitorule, că multe sunt fărădelegile mele

Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne închinăm Domnului,

Spăimântatu-s-a de aceasta cerul şi marginile pământului s-