Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Determinaţi de asemenea:
F) Momentul de redresare generat de nava în condiţia iniţială pentru o înclinare transversală de 5 º;
G) Modificarea stabilităţii transversale finale pentru nava plutind în apă cu densitatea ρ = 1,007 t/m3
Rezolvare:
A. Deplasamentul navei Df: rezultă prin însumarea greutăţilor iniţiale şi manevrate, în modul următor:
- Di = 18.471 t
- Marfă no.1 Hold:= + 500 t;
- Marfă no. 4 Tween Deck = - 200 t;
- Balast no. 3 D.B. Tank center (C)= 50% • ρ • Vi = 0,5 • 1,025 • 210,7 = 107,983 t
Notă: Vi = 210,7 m3 – volumul tancului din Capacities, Centres of Gravity and Free Surface
Moments of oil and Water Tanks, secţiunea Ballast Water Tanks, pag. 16, coloana Capacities
100% full, cubic metres.
B. Pescajul mediu Tmf: rezultă prin interpolarea liniară a datelor din Hydrostatic Particulars pag. 8, în
modul următor:
1
T2 T1
Tmf T1 ( Df D1 ) unde :
D2 D1
T1 = 8,80 m şi D1 = 18.565 t; T2= 9,00 m şi D2 = 19.051 t; Df = 18.878,983 t; Rezultă Tmf = 8,929 m
C. Momentul suprafeţelor libere de lichid FSMf: rezultă din însumarea momentelor suprafeţelor libere
din tancurile în speţă, în modul următor:
- Moment suprafaţă liberă no. 3 D.B. Tank center: 1.181 t·m (tanc considerat paralelipipedic).
Notă: Moment suprafaţă liberă no. 3 D.B. Tank center = 1.181 t·m – moment suprafaţă liberă
tanc din Capacities, Centres of Gravity and Free Surface Moments of oil and Water Tanks,
secţiunea Ballast Water Tanks, pag. 16, coloana Free Surface Moment at SG 1,0 Ton/M.
D. Cota centrului de greutate KGf: rezultă din ecuaţia de momente statice a componentelor
deplasamentului, scrisă sub forma:
KGf
Gi KGi unde:
Gi
Gi – greutatea elementului component i;
KGi – abscisa centrului de greutate al elementului component i (de la perpendiculara pupa – A.P.)
Materializarea ecuaţiei de momente statice de mai sus se face în tabelul de mai jos, tabel valabil în
principiu pentru orice număr de componente ale deplasamentului. De asemenea, în mod asemănător se
calculează oricare din cele trei coordonate ale centrului de greutate (abscisa LCG, cota KG / VCG sau
ordonata TCG).
Σ1 Σ2
2
* În lipsa altor informaţii asupra mărfii, centrul de greutate al acesteia se consideră în centrul de
greutate al volumului magaziei pline (repartizare omogenă);
** Tancul fiind considerat paralelipipedic, centrul de greutate al balastului este la jumătatea
nivelului din tanc care este la 50% din înălţimea acestuia în acest caz.
Avem prin urmare (vezi ecuaţia de momente de mai sus) KGf = Σ2 / Σ1. Rezultă KGf = 6,434 m
E. Înălţimea metacentrică transversală finală GMTf: rezultă din însumarea valorilor individuale finale
ale razei metacentrice transversale finale BMTf,
a cotei finale a centrului de carenă KBf (VCBf)
precum şi a cotei finale a centrului de greutate
KGf, după relaţia:
GMT f BMT f KB f KG f
Valorile individuale finale ale elementelor geometrice ale carenei (raza metacentrică transversală
BMTf şi cota centrului de carenă KBf) se determină prin interpolarea liniară a datelor din Hydrostatic
Particulars pag. 8, în modul următor:
- Raza metacentrică transversală finală BMTf se determină prin interpolarea liniară a datelor din
Hydrostatic Particulars pag. 8, în modul următor:
BMT2 BMT1
BMTf BMT1 (Tmf T1 ) şi BMT KMT KB unde:
T2 T1
T1 = 8,80 m şi BMT1 = KMT1 – VCB1 = 8,352 – 4,674 = 3,678 m;
T2 = 9,00 m şi BMT2 = KMT2 – VCB2 = 8,388 – 4,782 = 3,606 m;
Tmf = 8,929 m. Rezultă BMTf = 3,631 m
Notă: Valorile individuale ale cotei metacentrului KMT şi a cotei centrului de carenă KB
(V.C.B.) se determină, pentru pescajele indicate, prin interpolare liniară din Hydrostatic
Particulars pag. 8, coloana KM(T) Transverse Metacentre A.B. (metres), respectiv coloana
V.C.B. Above Base. (metres).
- Cota finală a centrului de carenă KBf se determină prin interpolarea liniară a datelor din
Hydrostatic Particulars pag. 8, în modul următor:
KB 2 KB1
KBf KB1 (Tmf T1 ) unde:
T2 T1
T1 = 8,80 m şi KB1 = 4,674 m; T2= 9,00 m şi KB2 = 4,782; Tmf = 8,929 m; Rezultă KBf = 4,743 m
- Cota finală KGf a centrului de greutate s-a determinat la punctul D şi anume KGf = 6,434 m
3
- Înălţimea metacentrică transversală finală GMTf (necorectată):
GMTf = BMTf + KBf - KGf =3,631 + 4,743 – 6,434; Rezultă GMTf = 1,94 m
Notă: Corecţia pentru suprafeţele libere se determină cu formula indicată în Notes on Use of
Free Surfaces, pag.18, unde pentru densitate (sp. gravity) se ia valoarea pentru apă dulce,
dat fiind că nu se cunosc date despre lichidele care produc momentul iniţial FSMi.
T2 T1
Tmi T1 ( Di D1 ) unde :
D2 D1
T1 = 8,60 m şi D1 = 18.081 t; T2= 8,80 m şi D2 = 18.565 t;
Di = 18.471 t; Rezultă Tmi= 8,761 m
BMT2 BMT1
BMTi BMT1 (Tmi T1 ) şi BMT KMT KB unde :
T2 T1
T1 = 8,60 m şi BMT1 = KMT1 – VCB1 = 8,292 – 4,460 = 3,832 m;
T2 = 8,80 m şi BMT2 = KMT2 – VCB2 = 8,352 – 4,674 = 3,678 m;
4
Tmi = 8,761 m. Rezultă BMTi= 3,708 m
- Cota iniţială KBi a centrului de carenă; Se determină prin interpolarea liniară a datelor
din Hydrostatic Particulars pag. 8, în modul următor:
KB2 KB1
KBi KB1 (Tmi T1 )
T2 T1
G. Modificarea stabilităţii transversale finale pentru nava plutind în apă cu densitatea ρ = 1,007t/m3;
rezultă prin calcularea valorilor individuale finale ale elementelor geometrice ale carenei (raza
metacentrică transversală finală BMTfρ şi cota centrului de carenă KBfρ – indicele ρ face referire la
schimbarea de densitate) pentru noul pescaj rezultat din variaţia densităţii apei de mare de la ρ =
1,025t/m3 la ρ = 1,007t/m3 în modul următor:
i
Tf Ti (Suport de curs, pag. 22) unde: ρi =1,025 t/m3 ; ρf =1,007 t/m3 ; Tiρ = 9,088 m
f
5
BMT2 BMT1
BMTf BMT1 (Tf T1 ) şi BMT KMT KB unde :
T2 T1
T1 = 9,00m şi BMT1 = KMT1 – VCB1 = 8,388 – 4,782 = 3,606 m;
T2 = 9,20 m şi BMT2 = KMT2 – VCB2 = 8,428 – 4,892 = 3,536 m;
Tfρ = 9,088 m. Rezultă BMTfρ = 3,575 m
T1 = 9,00 m şi KB1 = 4,782 m; T2 = 9,20 m şi KB2 = 4,892; Tfρ = 9,088 m; Rezultă KBfρ = 4,830 m
- Cota finală KGf a centrului de greutate este neschimbată şi anume KGf = 6,434 m
GMTfρ = BMTfρ + KBfρ - KGf =3,575 + 4,830 – 6,434; Rezultă GMTfρ = 1,961 m