Autonomii locale si instituții de control in spațiul romanesc ( sec .

IX – XVIII )

Contextul formarii statelor medievale romanești a fost favorabil atât in plan extern cat si in plan intern
.Altfel in plan extern , prin criza din Ungaria , romanii doreau înlăturarea dominației regatului Ungariei
. De asemenea , invazia engleza in Europa centrala si constituirea Hanatului Hoardei de Aur, atât al
tătarilor din N care au făcut tendințele expansioniste maghiare in afara Arcului Carpatic . In plan
intern , pericolul extern a dus la consolidarea rulaților feudale si constituirea unor formațiuni
prestatale . De asemenea se dezvolta meșteșugurile , comerțul si se accentuează diferențele sociale
prin apariția unor scoli locale .

Forma de organizare din spațiul romanesc era obștea săteasca / satul . Acesta era de la Jude . Mai
multe obști sătești se unesc intr-un cnezat , condus de un cneaz . In condițiile unei amenințări externe
, mai multe cnezate sunt puse sub autoritatea militare a unui voievod . Astfel apare voievodatul .

Formarea statelor medievale romanești s-a realizat intre sec XII si XIV . Contextul extern consta in
invaziile venite dinspre Asia si încercarea statelor europene de a limita pagubele aduse de aceste
invazii . In plan intern , un rol important l-a avut existenta autonomiilor locale , formațiunilor
prestatale .

A . Transilvania

In lucrarea din sec XII ’’Faptele Ungurilor ” care relatează unirea maghiarilor la sfârșitul sec IX si
începutul sec X in Câmpia Panonica si in acest context sunt amintite 3 voievodate din spațiul
intracarpatic .

1.Ducatul lui Glad | - Banat , centru la Curin

2.Ducatul lui Menumorut |-sec. IX-X - Crișana , centru la Bhazea

3.Ducatul lui Gelu | - Interiorul Arcului Carpatic , pe valea Someșului , centru la

- Dobaș

Rând pe rând , cele 3 voievodate au fost cucerite de la regatul Ungariei care intre sec XI-XIII si-au
extins autoritatea in întreg spațiul intracarpatic .

Odată cucerita Transilvania , maghiarii au impus ca forma de organizare proprie principatul ( anul
1111 este menționat in izvoarele lui Mercurius ) încercare nereușita , deoarece Romania a păstrat
propria forma de organizare , voievodatul ( 1176 - primul voievod , Leustachius ) .

Odată cucerita Transilvania , in scop de apărare si de dezvoltare economica , maghiarii i-au colonizat
pe sași si secui . Populațiile din Transilvania vor avea fiecare propria forma de organizare .

Romanii si-au păstrat autonomia in zonele depresionare de granița , așa numitele „tari” : Tara
Hațegului , Tara Maramureșului .

Maghiarii sau organizat in comitete .

Sașii s-au organizat in scaune si distincte .

Secui s-au organizat in scaune .

Ungurii au dominat autonomia romanilor in timp ce condiționând calitatea de nobil si aparenta la

ortodoxism . Drept urmare romanii au reacționat diferit :

1.unii au trecut la catolicism , maghiarizându-se

2.alti au renunțat la statutul de nobil rămânând ortodocși

3.alti au trăit in munți , contribuind la formarea statelor medievale din spațiul Carpatic .

B . Tara Românească

In diploma cavalerilor ioaniți din anul 1247 , sunt amintite formațiunile prestatale ( autonomiile locale
de la S de Carpați )

Tara Severinului – Banatul de Severin – in vest pe malul Dunării

Voievodatul lui Litovoi – in Oltenia , pe valea Jiului

Cnezatul lui Ioan – in S Olteniei , pe valea Oltului

Cnezatul lui Farcaș – in Vâlcea , pe valea Oltului

Voievodatul lui Seneslau - pe valea Argeșului

Cu excepția voievodatului condus de Seneslau , toate celelalte erau dependente de Regatul Ungariei .

Primele încercări de obținere a independentei ( emanciparea de sub dominația maghiara ) ii aparțin

lui Litovoi , care este înfrânt . ( 1277 )

Potrivit tradiției istorice , legendelor , poveștilor, întemeietorul Tarii Romanești a fost Negru Voda ce a
descălecat din Tara Făgărașului in 1290 la S de Carpați stabilindu-si reședința la Câmpulung . Treptat ,
in jurul descălecatului s-au unit celelalte autonomii locale .

Potrivit izvoarelor istorice , întemeietorul statului medieval Tara Românească a fost Basarab I ( 1310
-1352 ) . Acesta era numit in izvoare „Marele Voievod „sau „Voievodul Nostru Transalpin „de către
regele maghiar .

Drept urmare , Basarab I s-a recunoscut vasal regelui Ungariei . Deținerea Banatului de Severin de
către Basarab a reprezentat un prilej de conflict cu regele Ungariei Carol Robert de Anjou .
Confruntarea militara intre cei doi va avea loc la 9-12 noiembrie 1330 la Pesada . ( confruntare
prezentata in „Cronica pictata la Viena „

Victoria obținuta de Basarab I la Pesada ducea la înlăturarea suzeranități maghiare si obținerea

independentei in Tarile Romane .

Consolidarea statului medieval Tara Românească s-a făcut in timpul urmașilor lui Basarab .

Nicolae Alexandru – fiul lui – ce păstrează independenta Tarii Romanești si întemeiază prima
Mitropolie cu sediul la Curte de Argeș ( 1359 ) .

Vladislav Vlaicu – continua politica predecesorului si bate moneda proprie intitulându-se „Mare
Voievod „, domn , singur stăpânitor a toata tara Unglo-Vlahiei , si se recunoaște ulterior vasal Ungariei
.

C . Moldova

Pentru spațiul de la E de Carpați , sursele istorice menționează existenta unor formațiuni prestatale ,
„tari „Tara Bolohovenilor , „codri „ , Codri Cosminului , „câmpuri „ , Câmpul lui Dragoș , „orașe „ ,
Câmpulung , Vrancea .

La jumătatea secolului XIX , regele Ungariei Ludovic I de Anjou in trimite pe Dragoș ( voievod roman
din Maramureș ) . La E de Carpați pentru a organiza o mana de apărare împotriva atacurilor tătare .
Astfel apare Tara Moldoveneasca care este inițial la limitata la arealul râului Moldovei afluent al
Siretului .

Dragoș a fost vasal regelui Ungariei , Ludovic si a condus doar un mic teritoriu din cuprinsul
Moldovei , mana de apărare cu capitala la Băii . Si urmași lui Dragoș , Sas si Balc au fost vasali regelui
Ungariei . Drept urmare , înlăturarea suzeranității maghiare a fi una din dorințele clasei conducătoare
din Moldova . La dorințele populației se adaugă sprijinul unor căpetenii politice din Transilvania , a
căror reprezentant a fost Bogdan . Acesta , original din Maramureș a descălecat in 1359 , la E de
Carpați . Treptat statul condus de acesta a înglobat si alte autonomii existente la E de Carpați ,
extinzându-se astfel . Noul stat independent intr-un context extern favorabil așa cum ne relatează
Ioan de la Târnave , in „Cronica Domniei lui Ludovic „.

Consolidarea statului Moldova a fost realizata de urmașii lui Bogdan – Lațcu , recunoscut „domn „al
Moldovei , păstrează independenta statului , dar accepta catolicismul in Moldova .

Petru I Musat înființează prima mitropolie ortodoxa de la Suceava , stabilește noua reședința la
Suceava ( capitala ) si se recunoaște vasal regelui Poloniei .

Panam Musat care s-a proclamat „domn de la munte pana la mare „ desăvârșind teritoriul Moldovei
prin înglobarea si Taru de Jos .

D . Dobrogea

Formarea statului medieval Dobrogea , s-a realizat intr-un context similar celui din alt spațiu
romanesc , astfel Dobrogea a făcut parte din Imperiul Bizantin , mai precis din Thenc Paristrion , fiind
condusa de un strateg . Timp de aproximativ 3 secole , spațiul dintre Dunăre si Mare a fost invadat
de , tătari , la apărarea acestui teritoriu au participat atât bizantini cat si romani . Drept urmare ,
lucrarea Alexiadei ii amintește pe conducători locali romani .

In 1230 , intre Mangalia si Varna este menționata o tara : Tara Cavarnei . Acesta va reprezenta nucleul
viețuitorului stat Dobrogean , îndemnat in sec . XIX de către Balica , Urmașul acestuia , Dobrogea ,
început vasal ) imperiului Bizantin având titlul de despot devine treptat autonom . El își întinde
stăpânirea asuprea întregului teritoriu dintre Dunăre si Mare . Urmașul acestuia a fost Ivanco care
bate moneda proprie pentru ca mai târziu domnul Tarii Romanești , Mircea cel Bătrân , sa includă
Dobrogea in cadrul Tarii Romanești .