Prima extincţie în masă a

avut loc în urmă cu peste 2

miliarde de ani
În mod convenţional, oamenii de ştiinţă acceptă existenţa a cinci mari extincţii în istoria
Pământului.

Folosind informaţiile oferite de diferitele fosile descoperite de-a lungul timpului, oamenii de ştiinţă
au ajuns la concluzia că în evoluţia vieţii biologice au existat cinci mari extincţii. Totuşi, noi indicii
descoperite în roci sugerează că prima mare extincţie a avut loc în urmă cu peste două milarde şi
a afectat organismele unicelulare, notează Science Alert.
Dovezile din diferite roci sugerează că în urmă cu peste două miliarde de ani a avut loc cea mai
mare extincţie în masă din istoria Pământului, afectând organismele unicelulare. Această
extincţie, conform oamenilor de ştiinţă, a depăşit-o şi pe cea a dinozaurilor.
„Această descoperire sugerează că chiar şi atunci când viaţa biologică era formată din
microorganisme, a existat un eveniment care poate fi clasificat drept extincţie în masă care nu a
rămas <<consemnat>> în fosilele descoperite de către oamenii de ştiinţă”, a declarat geologul
Malcolm Hodgskiss de la Universitatea Stanford.

În urmă cu 2,4 miliarde de ani, oxigenul, un element fundamental vieţii biologice actuale,
reprezenta o raritate în atmosfera Terrei. Această situaţie s-a schimbat odată cu apariţia
cianobacteriilor, acestea fiind capabile de fotosinteză. Folosind lumina solară, aceste bacterii au
crescut masiv concentraţia de oxigen din atmosfera terestră, fenomenul fiind cunoscut sub
numele de „Marea Oxigenare”.
În acest punct, oamenii de ştiinţă sunt de părere că bacteriile au ajuns într-un punct în
care biosfera nu putea să asigure resursele reproducerii continue, implicaţiile fiind o scădere a
producţiei de oxigen cauzată de o dispariţie a unei proporţii importante a vieţii bacteriene din
oceanele Terrei.
Pe scurt, oamenii de ştiinţă argumentează că viaţa bacteriană care a trăit în urmă cu 2 miliarde
de ani a ajuns în punctul extincţiei din cauza reproducerii nesustenabile care nu putea fi susţinută
de cantitatea de resurse disponibilă. Cercetătorii explică că această situaţie a dus la cele mai
majore schimbări biotice, mai mari chiar şi decât dispariţia a două treimi dintre plantele şi
animalele planetei.

„În mod cumulativ, aceste descoperiri sugerează că finalul Marii Oxigenări a fost una dintre cele
mai mari transformări la nivelul reproducerii biomului ”, explică autorii în studiul lor.

Studiul citat a fost publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences.