ELABORARE METODICA

PENTRU STUDENŢI FACULTATEA MEDICINĂ GENERALĂ

TEMA :LICHEN RUBER PLAN

ELABORAT DE D. Ş. M., CONFERENŢIAR LA CATEDRA DERMATOVENEROLOGIE

V. GOGU
 ARGUMENTAREA

Lichenul plan rămâne a fi o maladie cutaneo – mucoasă destul de frecvent întâlnită, care
afectează toate vârstele. În apariţia bolii au fost enumeraţi foarte mulţi factori, ceea ce a condus la
formularea a numeroase probe etiopatogenice, nici una dintre acestea nefiind pe deplin demonstrată.
La fel este important de menţionat incidenţa ridicată a maladiei în ultimii ani, impactul negativ
asupra calităţii vieţii individului din punct de vedere psihic, dificultăţile ce le ridică in plan
terapeutic.
Aceste condiţii determină studierea a acestui compartiment de studenţii facultăţilor de medicină
internă şi stomatologie.
SCOPUL DIDACTIC

I. STUDENTUL TREBUIE SĂ CUNOASCĂ

Definiţia Aspecte de Formele Consideraţii Diagnosticul

maladiei epidemiologie clinice a bolii etiopatogenice formei tipice

Formele Diagnosticul Examenul Principiile de Principiile de

atipice diferenţial paraclinic tratament. profilaxie
II. STUDENTUL TREBUIE SĂ POSEDE

1. Metodica corectă şi calităţi deontologice mature pentru a stabili:

a) motivele internării
b) antecedente personale şi heredo-colaterale
c) istoricul maladiei

2. Cunoştinţe suficiente în următoarele compartimente:

a) propedeutica bolilor interne - pentru a efectua minuţios examenul general al bolnavului
b) semiologia cutanată - pentru a efectua calitativ examenul local al pacientului
c) examene de laborator şi alte explorări
d) farmacologia clinică - pentru prescrierea unui tratament individual corect atât general cât
şi cel topic

3. Deprinderi practice:
a) aprecierea semnului Wickham
b) evaluarea reacţiei izomorfe Köebner
c) metodica procedurilor fizioterapeutice folosite în lichen ruber plan (PUVA, radioterapia).
d) prescrierea reţetelor

4. Gândire clinică, bazată pe cunoştinţe teoretice şi practice ce permite stabilirea şi argumentarea

diagnosticului clinic cu prescrierea ulterioară a tratamentului adecvat
III. CUNOŞTINŢELE DE BAZĂ SE REFERĂ LA URMĂTOARELE CAPITOLE STUDIATE:

1. Anatomia, fiziologia, histologia şi biochimia pielii

2. Semiologia bolilor cutanate
3. Principiile de tratament în dermatologie
4. Micozele cutanate
5. Sifilis secundar
6. Psoriazis
7. Dermatoze alergice

IV. LITERATURA

1. Gh. Muşet Cursurile de dermatovenerologie.

1. A. Colţoiu. Dermatovenerologie. Bucureşti 1993.
2. D. Forsea ş.a. Compendiu de dermatologie şi venerologie. Bucureşti 1996.
3. N. Maier. Patologie cutanată. Cluj. 1999.
4. I. Skripkin. Dermatovenerologie (traducere din limba rusă 1997).
1. DEFINIŢIE
Lichenul plan este o afecţiune înflamatorie subacută a pielii şi a mucoaselor, caracterizată prin
prezenţa de papule, ca leziune elementară; prurit; evoluţie cronică benignă, în general spontan
rezolutivă în 1 – 2 ani; imagine histologică tipică.

2. EPIDEMIOLOGIE
Lichenul plan constituie aproximativ 0,4 – 0,7% din totalul afecţiunilor umane. cu o incidenţă
crescută la persoanele între 30 – 60 de ani. Se consideră că apare pe un anumit teren constituţional:
persoane cu HLA – A3 (54% pozitivi, faţă de 30% la martori). Mai frecvent debutează şi recidivează
în perioada rece a anului.

3. MOTIVELE INTERNĂRII
Apariţia de papule cutanate, însoţite de prurit puternic, cu localizare simetrică în zonele de
presiune, trunchi şi membre, la nivelul mucoaselor (bucală). Mai rar afectează unghiile.

4. ANTECEDENTE PERSONALE şi HEREDO-COLATERALE

Uneori caracter familial
TEORIA GENETICĂ
CAZURI SIMILARE ÎN FAMILIE: 1,3 – 11%
ASOCIERI CU ATG HLA – ABC, A 3, A 5, A 28, B 5, B 7, B 8, B 16, B 45
ASOCIERI CU ATG HLA – DR1, DR 3, DR 10

TEORIA NEUROPSIHICĂ
APARIŢIA BOLII DUPĂ TRAUME PSIHICE SAU STĂRI PRELUNGITE DE TENSIUNE NERVOASĂ ŞI AMELIORARE SPONTANĂ DUPĂ
ÎNLĂTURAREA LOR
ASOCIEREA BOLII CU ALTE AFECŢIUNI NEUROLOGICE (NEVRITE PERIFERICE, PARALIZII BULBARE, TUMORI PARAVERTEBRALE ETC.)
DISPUNEREA LEZIUNILOR PE TRAIECTUL UNUI NERV (LOCALIZARE ZONIFORMĂ)
EFECTUL BENEFIC AL RADIOTERAPIEI ANTIINFLAMATORII PE GANGLIONII SIMPATICI PARAVERTEBRALI

TEORIA INFECŢIOASĂ
EVIDENŢIEREA UNOR INCLUZIUNI INTRACELULARE (VIRUS – LIKE) ÎN CELULELE EPIDERMULUI
VIZUALIZAREA UNOR VIRUSURI PRIN CULTIVAREA BIOPTATELOR CELULARE DIN LEZIUNI PE MEMBRANA CORIOALANTOIDĂ A OULUI
EMBRIONAR
APARIŢIA UNOR LEZIUNI LICHENIENE LIMITATE CE PRECED CU LUNI DE ZILE GENERALIZAREA BOLII
LUCRĂRI RECENTE ARATĂ ASOCIEREA LP CU V.H.C., CU HEPATOPATIILE CRONICE (HEPATITA CRONICĂ, ACTIVĂ, CIROZA BILIARĂ PRIMITIVĂ ŞI
DUPĂ VACCINARE CU V.H.B.)
INCRIMINAREA PE FAPTE CLINICE A:
BACILULUI KOCH
TREPONEMEI PALLIDA
FUNGIILOR
TEORIA IMUNOLOGICĂ
EVIDENŢIEREA, PRIN IMUNOFLUORESCENŢĂ, UNOR DEPOZITE DE IGM LA JONCŢIUNEA DERMO – EPIDERMICĂ (LA 95% DIN CAZURI)
IZOLAREA DIN SER IGG CU SPECIFICITATE PENTRU MEMBRANA BAZALĂ
APARIŢIA ERUPŢIILOR DE TIP L.P. DUPĂ TRANSPLANT DE MĂDUVĂ OSOASĂ
APARIŢIA ERUPŢIILOR DE TIP L.P. DUPĂ ADMINISTRAREA UNOR MEDICAMENTE

TEORIA METABOLICĂ
ASOCIEREA LP CU TULBURĂRI ALE METABOLISMULUI GLUCIDIC (REDUCEREA ACTIVITĂŢII GLUCOZO – 6 – FOSFATDEHIDROGENAZEI ŞI
TULBURĂRI ALE GLICOREGLĂRII)
5.ETIOPATOGENIE
6. CLASIFICAREA
7. TABLOUL CLINIC
LEZIUNILE PAPULA SCUAMA DEPIGMENTAŢIE
MORFOLOGICE FERMĂ LA PALPARE, DE FINĂ, SUBŢIRE, ADERENTĂ, HIPERPIGMENTARE
ELEMENTARE FORMĂ POLIGONALĂ, DE ALBĂ REZIDUALĂ, CARE POATE
CULOARE VIOLACEE, PERSISTA LUNI SAU ANI
SUPRAFAŢA LUCIAOASĂ,
OMBILICATE ÎN CENTRU, DE 2
– 5 MM ÎN DIAMETRU

PIELEA MUCOASA BUCALĂ MUCOASA GENITALĂ

TOPOGRAFIA ELECTIVĂ PARTEA FLEXORIE A – FAŢA INTERNĂ A LA BĂRBAŢI PE GLAND
A LEZIUNILOR ANTEBRAŢELOR OBRAJILOR, ÎN SPECIAL PE LA FEMEIE PE LABII,
(MAI DES SIMETRICĂ) GAMBE LINIA DE OCLUZIE VAGIN SAU COLUL
REGIUNEA LOMBARĂ DENTARĂ ŞI ÎN DREPTUL UTERIN
ARTICULAŢIA PUMNULUI ULTIMILOR MOLARI;
DE-A LUNGUL COLOANEI SEMIMUCOASA BUZELOR
VERTEBRALE PE LIMBĂ

AFECTAREA ANEXELOR AFECTAREA UNGHIALĂ AFECTAREA PĂRULUI

SUBŢIEREA PROXIMALĂ A LAMEI UNGHIALE, APARIŢIA DE PLĂCI ATROFICE CICATRICIALE, CA
PTERIGIUM UNGHIAL, MELANONICHIA ŞI STRIAŢII URMARE A EXTINDERII INFILTRATULUI INFLAMATOR
LONGITUDIONALE PERIFOLICULAR

SEMNELE SUBIECTIVE PRURIT INTENS, DESEORI CHINUITOR

SEMNELE SPECIFICE SEMNUL WICKHAM

(LA PRELUCRAREA PAPULELOR LICHENIENE CU ULEI DE PARAFINĂ, PRIN TRANSPARENŢA EPIDERMULUI SE
OBSERVĂ NIŞTE DUNGI ALBE FORMATE DE STRATUL GRANULOS EXCESIV DEZVOLTAT, AŞA NUMITELE ”STRII
WICKHAM” )

SEMNELE NESPECIFICE FENOMENUL KÖBNER

(APARIŢIA LEZIUNILOR LICHENOIDE PE ZONELE TRAUMATIZATE)

8. DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL AL LICHENULUI PLAN

 LICHEN PLAN PSORIAZIS SIFILIDE PAPULOASE
FORMA ELEMENTELOR

POLIGONALE ROTUNDE, OVALE ROTUNDE

CONSISTENŢA MOALE MOALE DUR - ELASTICĂ

CULOAREA ROŞU - VIOLACEE ROZ - ROŞU ROŞU - ARĂMIE

TENDINŢA LA NEÂNSEMNATĂ ESTE NU ESTE

CONFLUERE

DESCUAMAREA FOARTE MODESTĂ CENTRALĂ SAU TOTALĂ, PERIFERICĂ (SEMNUL

STRATIFICATĂ BIETT)

ZONELE DE ELECŢIE MUCOASA BUCALĂ, SCALPUL, PĂRŢILE ORIUNDE

PĂRŢILE FLEXORII ALE EXTENZORII ALE
MEMBRELOR, MEMBRELOR
GENITALIILE
DURATA ERUPŢIILOR LUNI LUNI, ANI 1,5 – 2 LUNI

PRURIT INTENS, CHINUITOR

SEMNELE SPECIFICE SEMNUL WICKHAM, TRIADA PSORIAZICĂ, SEMNUL
SEMNUL KÖBNER SEMNUL KÖBNER JADASSOHN POZITIV
POZITIVE POZITIVE
SEMNE SUBIECTIVE PRURIT INTENS, LIPSESC, PRURIT LIPSESC
CHINUITOR MODERAT
 FORMELE CLINICE ALE
9. EXAMENUL DE LABORATOR
LICHENULUI PLAN

ÎN EPIDERM HIPERKERATOZA HIPERGRANULOZ HIPERACANTOZĂ DEGENERESCENŢ

EXAMEN ÎN FUNCŢIE DE ÎN FUNCŢIE
A DE FOCALĂ DUPĂ MORFOLOGIA
A HIDROPICĂ A
LOCALIZARE
HISTOPATOLOGIC
CONFIGURAŢIE LEZIUNILOR
STRATULUI
BAZAL
ÎN DERM CRESTE PAPILARE CU PAPILE DERMICE INFILTRAT DERMIC
ASPECT DE „DINŢI DE LĂRGITE LIMFOHISTIOCITAR
LICHEN PLAN LICHEN PLAN FERESTRĂU” LICHEN PLAN LINIAR LICHENUL LICHENUL
CUTANAT PALMO - FOLICULAR SAU VERUCOS SAU
PLANTAR PLAN - PILAR HIPERTROFIC
IMUNOFLUORESCE DEPOZITE GRANULARE DE IMUNOGLOBULINE M, G, A, CU SAU FĂRĂ COMPLEMENT, SITUATE
NŢA DIRECTĂ IMEDIAT SUB JONCŢIUNEA DERMO – EPIDERMICĂ
LICHEN PLAN MONILIFORM LICHENUL PLAN LICHENUL PLAN
PIGMENTAR EROZIV SAU
IMUNOFLUORESCE AUTOANTICORPI ÎMPOTRIVA UNUI ANTIGEN SPECIFIC LICHENULUI CU LOCALIZARE EPIDERMICĂ
LICHEN PLAN LICHEN PLAN AL ULCEROS
NŢA INDIRECTĂ
UNGHIAL SCALPULUI

LICHEN PLAN ZONIFORM LICHENUL PLAN LICHENUL PLAN

ERITEMATOS ATROFIC
(CROCKER)
 LICHEN PLAN AL LICHEN PLAN AL
MUCOASEI MUCOASEI LICHEN PLAN LICHENUL PLAN LICHENUL
BUCALE GENITALE INELAR BULOS SAU ERITEMATO -
PEMFIGOID SCUAMOS

10. TRATAMENTUL

TRATAMENTUL CORTICOTERAPIA ANTIMALARICEL GRIZEOFULVINA TRANCHILIZANTE RETINOIZII

GENERAL E ,
DE SINTEZĂ SEDATIVE,
ANTIHISTAMINIC
E
TRATAMENTUL CORTICOIZI CREME KERATOLITICE CREME
LOCAL TOPICI CALMANTE (ÎN FORMA OXIDO - REDUCTOARE
VERUCOASĂ)

TRATAMENTUL PUVA – TERAPIA RADIOTERAPIA BRUCKYTERAPIA

RADIO – FIZIO RIDICULO - MEDULARĂ
TERAPEUTIC