ADRESE IP

Protocolul este un format prestabilit de transmitere a datelor între două componente de

reţea. Prin protocol se definesc următoarele: tipul de detectare de erori, metoda de comprimare a
datelor (dacă este cazul), felul în care expeditorul semnalează sfârşitul transmisiei, felul în care
destinatarul semnalează primirea unui mesaj, modul de transmitere (sincron, asincron), rata de
transfer de date etc.

IP (Internet Protocol) este un protocol care asigură un serviciu de transmitere a datelor, fără
conexiune permanentă. Acesta identifică fiecare interfaţă logică a echipamentelor conectate printr-un
număr numit "adresă IP". Versiunea de standard folosită în majoritatea cazurilor este IPv4. În IPv4,
standardul curent pentru comunicarea în Internet, adresa IP este reprezentată pe 32 de biţi (de ex.
192.168.0.1). Alocarea adreselor IP nu este arbitrară; ea se face de către organizaţii însărcinate cu
distribuirea de spaţii de adrese. De exemplu, RIPE este responsabilă cu gestiunea spaţiului de adrese
atribuit Europei.

Internetul este în proces de evoluţie către versiunea următoare de IP, numită IPv6, care
practic aşteaptă un utilizator major, care să oblige folosirea acestei versiuni superioare şi de către
alţii.

TCP/IP (Transmission Control Protocol/Internet Protocol) este o suită de protocoale de

comunicare utilizată pentru conectarea sistemelor locale (host-uri).

Interfaţa de conectare la o reţea este reprezentată fizic (hardware) de placa de reţea, iar din
punct de vedere software, de „entitatea” care va primi o adresă IP. Această adresă se asignează unei
interfeţe de reţea, şi nu unui calculator. Un calculator cu două plăci de reţea va avea două interfeţe,
fiecare cu adresă IP proprie.

În reţeaua locală adresele IP trebuie sa fie unice. Pentru a minimiza posibilitatea existenţei
de adrese duplicate în reţea se poate instala un server DHCP (Dynamic Host Configuration Protocol)
care va asigna automat o adresă oricărei staţii care se va conecta în reţea.

Adresele IPv4 au o lungime de 32 de biţi (4 octeţi). Fiecare adresă identifică o reţea

(network) şi o staţie de lucru (work station) din cadrul reţelei. Notaţia obişnuită este obţinută prin
scrierea fiecărui octet în formă zecimală, separaţi între ei prin puncte. De exemplu, 192.168.0.1(10)
este notaţia folosită pentru adresa 11000000.10101000.00000000.00000001(2).

Exemplu:

Formatul unei adrese IP

în format zecimal şi
binar
 Primul
Prima
Clasa octet în Ultima adresă Observaţii
adresă
binar

foloseşte 8 biţi pentru reţea şi 24 pentru

A 0xxxxxxx 0.0.0.1 127.255.255.255
staţia de lucru

foloseşte 16 biţi pentru reţea şi 16 pentru

B 10xxxxxx 128.0.0.0 191.255.255.255
staţie

foloseşte 24 biţi pentru reţea şi 8 pentru

C 110xxxxx 192.0.0.0 223.255.255.255
staţie

D 1110xxxx 224.0.0.0 239.255.255.255 folosită pentru adresarea de tip multicast

E 11110xxx 240.0.0.0 255.255.255.255 utilizată în scopuri experimentale

Adresa IP este alcătuită din două componente cu format variabil:

COMPONENTA DE REŢEA. În funcţie de numărul de biţi rezervaţi acestei componente, spaţiul

de adrese se împarte în următoarele clase:
clasa A: primii 8 biţi reprezintă adresa de reţea 0.0.0.0 până la 127.255.255.255.
clasa B: primii 16 biţi reprezintă adresa de reţea 128.0.0.0 până la 191.255.255.255.
clasa C : primii 24 de biţi reprezintă adresa de reţea 192.0.0.0 până la 233.255.255.255. În cadrul
clasei C există două subclase cu destinaţii speciale: D (adrese multicast, pentru reţele multimedia
(voce, video), 224.0.0.0 până la 239.255.255.255), E (clasă pentru dezvoltări ulterioare,
240.0.0.0 până la 247.255.255.255.
COMPONENTA DE HOST: biţii rămaşi după ocuparea adresei cu componenta de reţea
identifică echipamentele din cadrul unei reţele. Numărul de biţi ai componentei de host determină
numărul maxim de echipamente din reţeaua definită prin prima componentă:
în clasa A: 256 de reţele, 16777216 echipamente adresabil în fiecare reţea,
în clasa B: 65536 de reţele, 65536 echipamente adresabile în fiecare reţea,
în clasa C: 16777216 de reţele, 256 echipamente adresabile în fiecare reţea.

De exemplu, pentru adresa IP 150.215.017.009, dacă se asumă că este o adresă de clasă B,

150.215 reprezintă adresa de reţea de clară B, iar 017.009 identifică un host în acea reţea.

Adresele utilizate pot fi „reale” sau „private”. Pentru reţelele de instituţii se recomandă
utilizarea adreselor private („ne-rutate”). Se pot utiliza şi adrese reale alese dintr-o clasă oarecare, cu
condiţia ca reţeaua sa nu fie conectată la Internet. Gama pentru adrese private:

mască 255.0.0.0, adrese de reţea de la 10.0.0.0 până la 10.255.255.255,

mască 255.255.0.0, adrese de reţea de la 172.16.0.0 până la 172.31.255.255,
mască 255.255.255.0, adrese de reţea de la 192.168.0.0 până la 192.168.255.255.
 Observaţii:

primul bloc este un singur număr de reţea de clasă A,

al doilea bloc este un set de 16 numere de reţea de clasă B (adrese contigue),
al treilea bloc este un set de 255 de numere de reţea de clasă C (adrese contigue).

Masca este un filtru care determină cărei subreţele (subnet) îi aparţine o adresă IP. Sistemul
de subreţele îi permite administratorului de reţea să gestioneze mai uşor adresele alocate. De
exemplu, pentru adresa IP „10010110.11010111.00010001.00001001” (scrisă în sistem binar),
componenta de reţea de clasă B este „10010110.11010111” şi adresa de host este
„00010001.00001001” Primii patru biţi ai adresei de host vor identifica eventualele subreţele.

Masca este formată din adresa de reţea plus biţii de identificare a subreţelei. Prin convenţie,
biţii de reţea sunt de valoare 1. În exemplul de mai sus, masca va fi de forma
„11111111.11111111.11110000.00000000”. Subreţeaua din exemplu este astfel uşor de identificat.
Adresa ei este „10010110.11010111.00010000.00000000”.

Pentru o identificare mai uşoară, exemplul de mai sus poate fi prezentat în format tabelar:

Masca de subreţea 255.255.240.000 11111111.11111111.11110000.00000000

Adresa IP 150.215.017.009 10010110.11010111.00010001.00001001
Adresa subreţelei 150.215.016.000 10010110.11010111.00010000.00000000

Dispozitivele neconectate la Internet nu au nevoie de o adresă IP unică. Pentru aceste

dispozitive au fost standardizate adresele private. Aceste adrese nu sunt unice la nivelul Internetului
şi de aceea nu sunt rutate de dispozitivele de nivel 3. În RFC 1918 au fost definite trei intervale
rezervate pentru adresare privată:

 Adrese rezervate pentru clasa A: 10.0.0.0 - 10.255.255.255

 Adrese rezervate pentru clasa B: 172.16.0.0 - 172.31.255.255
 Adrese rezervate pentru clasa C: 192.168.0.0 - 192.168.255.255

Nu este obligatoriu ca fiecare bloc de adrese să fie alocat unei singure reţele. De obicei,
administratorul de reţea va împărţi un bloc în subreţele; de exemplu, multe rutere pentru uz personal
folosesc subreţeaua 192.168.0.0 - 192.168.0.255 (192.168.0.0/24).

În 1992 au fost introduse şi mecanismele de rutare pentru adresarea classless. Aceste

mecanisme vizau atât protocoalele de rutare (CIDR), cât şi protocoalele rutate (VLSM).

VLSM

VLSM (Variable Length Subnet Mask) este un procedeu care presupune precizarea unei
măşti de reţea pentru fiecare adresă asociată unei interfeţe. Acest lucru permitea împărţirea unei
clase de adrese în mai multe reţele de dimensiuni diferite, micşorând astfel irosirea de adrese IP.

De exemplu, pentru o reţea de 20 de calculatoare (staţii) se puteau folosi acum doar 32 de

adrese (o reţea /27), faţă de 256 de adrese (o reţea de clasă C, /24).
 CIDR

CIDR (Classless InterDomain Routing) se referă la modul de reprezentare a adreselor IP în

tabela de rutare şi la modul de trimitere a mesajelor de actualizare. În notaţia CIDR, adresa IP este
reţinută întotdeauna împreună cu masca de reţea. De exemplu, o adresă IP de tipul 192.0.2.1, cu
masca 255.255.255.0, ar fi scrisă în notaţia CIDR ca 192.0.2.1/24, deoarece primii 24 de biţi din
adresa IP indică subreţeaua.

Faptul că în tabela de rutare este precizată şi masca de reţea permite agregarea (unirea)
reţelelor vecine, reducând dimensiunea tabelei de rutare. De exemplu, reţelele 192.0.2.0/24 şi
192.0.3.0/24 vor fi reţinute ca 192.0.2.0/23

192.0.2.0/24 = 11000000.00000000.00000010. / 00000000

192.0.3.0/24 = 11000000.00000000.00000011. / 00000000
-----------------------------------------------------
192.0.2.0/23 = 11000000.00000000.0000001 / 0.00000000

IPv6

O adresă IPv6 în binar şi hexazecimal

IPv6 este un protocol dezvoltat pentru a înlocui IPv4 în Internet. Adresele au o lungime
de 128 biţi (16 octeţi), ceea ce este considerat suficient pentru o perioadă îndelungată. Teoretic există
2128, sau aproximativ 3,403 × 1038 adrese unice. Lungimea mare a adresei permite împărţirea în
blocuri de dimensiuni mari şi implicit devine posibilă introducerea unor informaţii suplimentare de
rutare în adresă.

Windows Vista, Mac OS X, toate distribuţiile moderne de Linux[1], precum şi foarte multe
alte sisteme de operare includ suport "nativ" pentru acest protocol. Cu toate acestea, IPv6 nu este
încă folosit pe scară largă de către furnizorii de acces şi servicii Internet, numiţi Internet Service
Providers sau ISP.

Notaţie

Adresele IPv6 sunt scrise de cele mai multe ori sub forma a 8 grupuri de câte 4 cifre
hexazecimale, fiecare grup fiind separat de două puncte (:). De exemplu,
2001:0db8:85a3:08d3:1319:8a2e:0370:7334 este o adresă IPv6 corectă.
 Dacă unul sau mai multe din grupurile de 4 cifre este 0000, zerourile pot fi omise şi
înlocuite cu două semne două puncte(::). De exemplu,
2001:0db8:0000:0000:0000:0000:1428:57ab se prescurtează 2001:0db8::1428:57ab. Această
prescurtare poate fi făcută o singură dată, altfel ar putea apărea confuzii cu privire la numărul de
câmpuri omise. Plecând de la adresa 2001:0000:0000:ffd3:0000:0000:0000:57ab, prescurtarea
2001::ffd3::57ab ar putea să însemne 2001:0000:0000:0000:0000:ffd3:0000:57ab,
2001:0000:ffd3:0000:0000:0000:0000:57ab, sau altă combinaţie similară. Zerourile de la
începutul unui grup pot fi de asemenea omise, ca de exemplu în adresa localhost ::1.

Toate adresele de mai jos sunt corecte şi echivalente:

2001:0db8:0000:0000:0000:0000:1428:57ab
2001:0db8:0000:0000:0000::1428:57ab
2001:0db8:0:0:0:0:1428:57ab
2001:0db8:0:0::1428:57ab
2001:0db8::1428:57ab
2001:db8::1428:57ab