I lt'
cirliuzit pc tot parcursul viclri salc, de acest vis al incadrdrii gAndirii
intr-un sistem, dar, dirr nef'ericire, nu ntai trdit pentru a-gi implini
visul. El a publicat fiecare escu intr-o piesi separati, doar cu
rcferinlc ocazionalc. astfe.l ca llecare poate {i citit separat astdzi, dar
in interiorul :rccstui ansamblu se poale dctaga urn sistem de
dezvoltare.
Viap lui Mead a traversat perioada clc aur a filosofiei
amcricane, care s-a intins de la Razboiul Civil gi pini la,.Marea
Crizd [,conornic5", dovedind ci Arnerica este () lnarc putere a lumii.
Pragmatismul a fbst printa migcare filosollci anrericana care a
invadl.rl capitalele F,uropei. Mari gandit<lri au r)norat scena
americani: Charles Sandcrs Pcircc. Williarn Jarnes 9i .losiah Iloy.ce,
care au imbogdtit prinra krza a varstci de aur. In {aza a doua cle
maturizare. au venit in sccni John Dewr:y. Georgc Santayana pi
Alfied North Whitehead. De pe lista canonici a celor q;ase filosofi
americani clasici" nuntele lui Mead estc omis. $i. totuqi, luAnd in
considerarc corrtrit'ru{iilc lui Mead la dezvoltarea pragtnatisnrului -
contribulii orientate insprc psihologia gi fllosofia socialil sau in
dorneniului istoriei intelcctuale gi tilosolioi ;itiintci - putt:m spune cd
elc ii asiguri o pt-rzilie crnirrenll irr istoria gAnd irii anrerir:ane.
TJNIVERSALISNI L iN CONTT:X'[U I, CONVERCENl'EI
U
INTERPRETA'I'IVI]
(RADUT,ESCU-MOTRU - CIIARDIN - TIARROW)
(r)
Corinu C'riSun
intr-urr sistem logic de deducere a notir-rnikrr, se obiectiveazd
aserliunile multiplu verificabile. ori cele care in unna unor abordari
diterite confinrri acelagi rczultal. Situindu-nc in aceasti perspectivi
gi <;onsiderand-o ca o precondilie a argumL'ntarii noastre, puteln
spunc cd linia de gAndirc urmirita dc Ridulescu- Molru, Chardin ;;i
Barrow ar fi validati pe de-<_r parte de scala tcmporalitalii, pe de altd
parte de cea culturald gi dincolo de acestea, dar nu in ultimul rAnd.
de modalitltrle distincte de abordare. Astfel obiectivata oricntare s-
ar inscrie intr-un contcxt interpretativ a cdrui rcvigorare pare astizi
semnificativi qi carc promoveaza ca preocupare centrali,
adici punc intre paranteze aspectrrl ei
problenratica fiin{ei irr lunte,
fiin{ial transcendellt. Itiinla la care se lhcc ref'erirc estc irnpricatd intr-
o evoh.r{ic care o vizeaza, ;i care este de facturi univcrsald, evolutie
ciu'c reugegtc, in cele clin urma, si conl'ere fiin1ei calitiili
transcendcntalc.
Considerim cd metafizica lui Ridulescu-Motru - care cautri
sd imbine specLrlalia de tip ,.pur" lllosofic cu dcscoperirile .,qriintelor
particulare" gi tcoriile ;;tirnlifice: niarcante alc epocii, in vederea unei
dezbateri autcnlice asupra conceptului de personalilato - se poato
alatura . atAt orientdrii l'ilosofulLri franccz 'Ihcilhard dc Chardin
-
care dezvolta o ontoteologie de tip transcendento-imanentist
- cAt 5i
viziunii astrofizicianului britanic John Barrow - care avanseazd o
conceptie tcologica dintr-o perspectivd a oarnenilor de gtiinli. Cele
trci puncte dc vederc pot fi consolidate, intr-o abordare succinta in
jurul cAtorva idei fundamentale, articulAndu-se finalmente, intr-o
linie teoretic[ comunl asupra lumii. in acest context perspectival am

l7u
putea vorbi. oarecum, dcsprc o ,,colaborare intclectiv[" in rdndul
celor trei tcoreticieni, atiita vreme cAt John Barrtlw, in lucrarea sa
I'rinc:ipiul untntpic lrareazl pe larg inscmnltatcir ganditorului
franccz -- apreciind consicleraliile accstttia ca flind intre
,,ra{ionantentele teologice (...) cele mai influcnte in ;tiin[ii, filosohe
si teologie"' - iar Illdulescu-Mtltru itt l'crsonuli.sntul encrg,eti<:
trimitc la acelaEi gAnditor re(inrirrd Lrna clirt lucrdrile
accstuia ( L'hi.stoira naturallc du mrintlt. llcf'lexions sur lct valeur et
I'avcnir de lu s1'.srimutiquc )r. Toatc ilcestea nu pot decat sd
conturezc simbioza ideatica la carc apellirn pcutru a distingc rlota satl
caractenrl universalist al orientarii tle ltrtsitntlrltt a gf,nclirri ltlr. Votlt
incerca in continuare si crciotrirnt ccle lrei puncle tle vcderc,
abordindu-lc succesiv gi urrnirrittcl substrlrtttl lor lttndarncntal
conlun, prin urmare ItespecilicArrd dil'ercnlierilc, irrsit, manifestandu-
ne de la inceput, deschiderca asupra aprccicrilor referitoare la
distinc!ii le de ordin rt)tsrpt'ctal iv.
Pcntnr -I'heilharcl clc Chardin. conccp!ia care expliciteazf,
evolu{ia PimAntului qi aparilia vie}ti, la nivcl lenorncnologic,
cons<,rneaz5 cu opiniile epocii sale (anii 1930) - inlbinAnd
convingerile preotului ic'zuit, cLr "lLrdc'cllile ontttltri dc qtiin{a (biolog
ii paleontolog) -;i sr.nprinclt'prirr anticiparilc referitoarc la
".mecanismul fizic clin spatele asccnsiunii viclii!"'.
Consitlcratiile ginditorului fiancr-'z sc {itndamcrlteaz.a pe
ipoteza care suslintr ca cvolulia estc ,.o corrdilie gcncrali clreia
trebuie sI i sc plccc'gi s-o slujeasci (. ..) pentru a ll adevirate (...)
toate leoriilc, toate ipotczcle, toate sislemelc"l. I'rogresia cvoltrtivir
se stnrctureazi couligurator clc Ia o ,,Multittrdinc treorganizata" sprc
un ,,Multiplu unificat" urmiind ,,matoa l-cge dc complcxitate si ile
J.D.[J,,rro*, Principiul Antropir:.I]d. Tehnici, Rucureqti, 2001 ,p 244
r' cl'. Gh. Vliduqescu. 0 lt'cltrri puralcld; (.'.Ridulcst:rr-Motru si l'.
Theilhard da ()hardin, in Rclista dc fibxfie nr. -5, [rd, Academiei. 1976,
p.613.
'J.D.liarrow. op. cit., p. J.16
t P. 'I'heilhard dc Chardin, I'enomenul untan, F.d. Aion, Oraclca, 1991 .
p.195
119
Con;tiin{5" (ea insaq;i psihic convergenti Lumii). Mecanismul
cvolutiv astfel desfEqurat, dacd gi cAnd atingc punctttl sliu maxinr de
cornplexitate, instituie ;i organizeazi un nou qi dif'eri 1 nivcl de
complexitatc a totului. Ca o precondilie a acestci progresii. sau ca
lemci al existen{ei se afli o encrgie speciala. dc natura psihica
(<:nergia rctclialtit) permancnt imanenta Universului qi care ar putea
fi consideratd, intr-o ordonare evolutivd a naturii. ca dcterminarc
Iundamentald spre ,,complexitatc ai centrcitate conitienta", spre
perfccliunea spirituali. irrtr-o astf'cl de .,Llrzeala" spatio-tentporali (a
Un iversului ). supusi princ: i piului ordonator evolutiv directionat spre
r
colliitiinta suprerni, aparilia otnului se impttnc ctt uccesitatc. .,Onlul
estc de ncinlocuit - suslinc auton-tl - dcci oriciit dc ttcvctrlsituila trr fi
perspcctiva. el lrebuie sit rculeascit. tttt ntttttai la urt tnod nccesar" tlar
gi irrlirilibil"r. Prin urnutrc. accrtsta tlctcrntittare irnplicita sLrs!ine un
rlctclnrirrisrn Iinirlist (situ rlctcrrnittisnr slabr), irrsi llri a l'ace apel la
o ciruz.r suhsturr{irlir sultiacerrlii: sarr ltlll'el spus. dctcrrninarea
tlcsprc care cottsidcratrt cir se poate vorbi in acest contcxt estc una
care vi'zeaz'a o ncce'sitatc ipotctica, sau o,,reugita inlailihild". dar
carc nLl nc ingiduic sir dclimitim un inccput expcrimcntal vrcuneia
tlirrtrc liniilc [ ]nivcrsului:.
Rcluind acest demers evoltttiv la scara IJniversului ;i
descmnAtid ca substrat posibilizator I{e11cc1ia, I'heilhard de Chardin
ne irrdici emigrarca ,,cslltritltii de corlpleritate" trecAnd clc la
(it--ogeneza la lli<lgenezi. Psihogcltczir si Noog.cnezit. ..Psihogencza
ne-a condus panl la om - nc spunc autorul - ea tlisparc lrcunt.
preluatd;;r absorbitd de o lirnclic mai inrihi: r)llltclsa yi apoi loatt'
t Energiu nuliuld estc coexislenlir gi interdt:pcndenta cu encr-gia fizicd
(energia tungenliula), insi doar aceasta din unnS este supttsd legilor lizicii
q;i urrei evcntualc rnor{i terrnice prezise dc tcnnodinarnici.
r .,Existenla lui (a ornului n.n.) n-ar putea fi anulatd (..) fEra sd se deslacd
ipso facto intreaga Biosfera. Distribu{ia, succesiutrea qi solidaritatea
Iiinlelor ndscindu-se ditr concrescellla lor intr-o genezi comund ." P.
'fhcilhard de Chardin. Op. t:it., p. 195.
t it.,i.iem, p. 250.
'5 J.l).Barro*, 0p. cit., p.240.
P. Theilhard dc Chardin, Op. t:it., p.39.
I ftO
dezvoltirile spiritului noogeneza.'" Prin urlnare, ortrlgertetic tiin{a
- poten[ialitalilor gi unitatilor gAndrtoare, adunarea intr-un bloc a
este impinsi spre ,,cea mai inalti con\itiin1a". Onrtrl se inscrie pe
traiectul zoologic evolutiv ;i se implrncqtc ,.atingitnd clipa trezirii"
;i deveninrl ,,fiin1a reflexivl". ,,Trezirea" scrrtrtillca clcci o implinire
care afecteazi nu numai individualul satt ttntrtnttl. ci ..viata in sine in
totalitatca sa organicl" gi aduce cu sittc ttll llotl strat al plmirltLrlui.
un strat rcllexiv (Noosfera),,,un tot sllct'ilic si orglrnic pc cale de
umanizare". Structura acestui slral rcllcxiv eslc (ca qi cca a Lumii)
,,un ansamblu inchis, dar ;i cctrtrltt". cltrc collvcrpe intr-trn Punct.
nLrmit de ganditor Omcga. Accst l)trttcl ltdtrrrir 1i consttml in sine
cantitatea dc conytiin{ir degajtrtri tlc Noosll'rri pc Pirrtriint. Aqadar'
Universul este un.,(llleclor 5i ('otrsctvlttor tlc (iongtiinla> q;i in
accst fcl, liril sa-;i piurtli tlirr cttttrrttitatc ;i lirli sa se
I
antropomorfi zeze doharrtlcr;tc ('hip { pritt cxtetrsiunea Liuntrului).
(lentrirrca in Punc:tul Orttegtr' sc concretizcazd intr-o ,.tlniulte
diferen!iatoare". adici o unitttrc carc: i5i siivAr;c;te sinteza prin
adilionare (si nu prin insttnrtrc). astt'cl incit individualurilc, sau
,.pa(ile perltclionatc" se' tleslivir;csc in colectivitateil, silu
,.ansamblul organizut", ., liiinta rctlcxiv'lr" sc dcscopcri asociitrdu-si
trgrr-ul la lnlrcg. atlicii ..hypcr-persttnalizandu-sc". Fiecare
congtientir. cu cat sc apropic dc purtctul Ornega devine mai
con;;ticntl de ea iusitli, pritr urrttarc dcvirte ..rnai mult sine" ;i ntai
clistincta de ccilallr. tlar in acela;ii tirnp;;i in acccali misttrd tlcvitrc
rnai apnrtcnenti ,.unitulii difcrcntiatoare" sau ..cc:ltlritittii". .,(ltr ciit
devin toate la un loc Celalalt. cu atat i;i pistreaza .sinelc"a l)e altf'cl,
insaqi construc{ia Noosl-erei prcsupurtc, itt opirtiit atttorttlLti. tln efbll
colcctiv unran prin conllucnla gindirii. care arrga-ieazir totalitatc'a
' ihid",n, p. 160.
- ..ln adancul nostru, printr-o clestr6maturi produsl in inima tiinlelor apare
un intcrior. Estc sul'icient pcntru ca. la un nivcl sau altul, acest.,interior" si
se impr,rni ca cxistdnd pretulindeni qi dintotclcauna in Natur6. Pentru ci
intr-un punct al ci Urzeala Universului are o fati internd, obligatoritr ea are
o dubla i'a!a prin strr"rcturii, adicd in toatc regiunile spaliuhri 5i tirnpului. tot
a$a cum ca este granulata : Co-extensiv la urr C'hip al lor. exista utt l-dttntttt
al [.ucrurilor.'' ibidcm, p. 39.
I rnai prccis, unclcva inaintca Punctului Omcga
' ibid.*, p.231 . d'Aquino a folosit ideile teleologice privitoare Ia ordonarea Naturii ca si
l8l
Umanitiliir. Ascensiunea evolutiva a Congtiinlei culnrineaz,i in
congtiinla supremS, carc este rczultatul reflecliei angajate pe directia
unei,,hyper-rcflectii". Pe calca,,hypcr-reflecfiei" ajungem la
,,hypcr-personalizarc", adica la constrtrc{ia .,hyper- personalului", a
,,Centratului" care reuneqte Universalul cu Personalul. Acest ,,hyper-
personal" ajuns in punctul Ornega constituie impersonalul, nu ca o
prelungire a liinlei noastre sau a Noosfbrei, ci ca ccea ce se afla atAt
r.
,.in punctul Omcga al Lumii, ciit q;i in pr.rr-rctul Alfa al inceputurilor"
l)rin urmare, gAnditorul francez cr-rnsidcrd l-enolncnul urnan
ca fiind primordial, iar evolulia ornului atingind o stare de con;tiinta
suprenril, identificabili in esentd cLr modul de a fl al Fiinlei Srrprcmc
irrsirgi. ('a firndarncnt al cxislentei s-ar afla un principiu evolutiv
sullus rrnui tlclc-rnrirrisnr tlnalist, carr'vizeazir Lltl super-untan (sau
hypcr-personll), o urritatc de indiviclrraluri pcrf'cclionate, a cIrui
cxtensiune urmirrc;te planul con;itiintei (sau a psihiculr"ri in genere) gi
se clesivarpcgte prin ,,cufundarea" intr-un Punct (Omega. ,,Ccnlru
distinct iradiind in inima unui sistem de centrc"), inranent prin
posibilizarca llintei (ca direclionare) yi transcendent ca posihililate
in sine a accsteia. Agadar. fiinfa umana ar avca drcpt scop implirrirea
sa c.a gAnd pur, prin identificare cu esenla creatorului, iar Fiinta
Sr.rprema ar fi atat transcendenta. cat $i imanenta (ca liinta crcativi.
cauza finali imanenti lucrurilor).
irr ce priveyte perspcctiva astroflzicianului briranic .lohn t).
lJarlow, confbrmatia sa de orn cle ;tiinli (cosrnolog) sc impunc
printr-o argurnenta{ie riguroasd 5i temcinic sr.rstinutr-r. earc lle
propulle ca posibilitatc a cxistentr'i un principiu funilarncntal
(l'rincipiul Antropic') ce reclarni ult coslllos cvolulionist, 1i clriar
' Urnanitatea reprczinti pentru g0nditorul fi'ancez o ,,entitatL- mai int6i
vagI. incercati rnai nrirlt decAt gdndita, in care uu sens obscur al
permanentei creqteri se alia cu nevoia dc universald liatemitate", ibidenr, p.
2t9-22t.
r
ibid,:m, p. 2-3,j.
' .,ldeea Principiului Antropic in rnulte dir.r fbrmele sale poate fi urrnaritd
de la presocratici pAna la intemeierea biologiei evolu{ioniste modeme.(...)
Aristotel a folosit no{iunea de,,cauze finale" in Natura (...),iar Toma

nrlil ilrul{ (irrsli cu n]enliunea valorii spcculativc a observafiilor
Lrrnuitoirre) a unui I'rincipiu AntroJsit: Iiinoll , vizancl supravieluilea
indcllniti a vielii2.
Principiul Antropic cste suslitrut de argumerrtul cosmologic -
ne spune gAnditorul - care afirma ca,,Universtrl cste raliottal - ceea
ce inseamni cI are o structur5 cauzald pc care mintea omeneasca o
poate or(lona. gi mai mult decat atet, cA ratiunea ultimi a existe'nlei
,rg.,,*" p"r^, .rr*"" ,," r *"
f"r*rf--. fir",l", o,r,t
(J.D.Ranow, ot1. cir, p.28). Dosna -p"-"imi *" ,"r
oapnm un loc privilesiar i, uniu"... [*iru,u a" """r""" "ir"a
s. c".";", ;
tinc;piu eni'pi"-ia,e ststine ca,,situarea ""," noasrra in Univers in
erre
mod n;cesar privilesia6 in ,nSrura in car€ este comparibrla cu e,(islenta
noastri ca observatori". ,,Versiunea ftrntlamental6 a Principiului Antropic.
tiind de regula nurnita l'rincipiul Antntpic SLab lWeak Anthropic
l\'inciple-WAP/" estc principiul de autoseleclie care spune ci ,.atunci cand
inccrcdrn si tragenl concluzii referitor la natura l)niversului cste necesar sa
tim congtienli de auto-seleclia care rezulti dirt laptul ca suntenl Horrtcl
.sapitn.s" sau cA ,,valorilc obscrvate ale tuturor mdrimilor fizice ;i
cosnrolosicc llu sr-lnt la Iel de probabile, ci iau valori rcstrictionate dc
ccrin{a ca si existe locuri unde sa evolueze viala bazatd pe carbon, iar
Universul si fie destul de bltrin ca acest lttcru sd se fi intimplat deja."(
'lhr<:
ihiclcnr , p.20, 22. 36) PrincipiLrl Antropit' lStrong Anthropic
print:iple-SAI'] enunla cI .,tJnivcrsr.rl trebLric sa aibir accle propriet[1i care
sii penniti aparilin in el a victii intr-un anumit stadiu al istoriei sale."
(ihidem., p.4l)
..Principiul Antropic ad6ncc5te inle legere a ;tiinlif rcir a lcgAturii dirrtre
Iurnea anorganica qi cea organicd gi dezvaluie o conexitttte intirna itltre
str-trctura la scarrl rnarc gi la scarA nricA a [Jniversulrri (...). inlesne$te
eluciclarea interconexiunilor care extstir irttr-e legile;;i structttrile i.'aturii
perltnr a dobindi o noua 'in{elegerc a lanltrltri proprietitilor universalc
necesare ca si facd viata posibila" (ibidern, p.23) Autonrl nu cousidera
pozilia noastra ca fiind centrald Ei speciali in lJnivcrs, iu toate privinfele.
dar prin asta nu intelege ,.ca nlr poate fi speciala in nici o privintd".
I omenesc, n.n.) q;i ma.foritatea subprogranrelor progrartlulLti ltnlan
I'rin<:ipiul Antropic Finttl lFinut Anthxtpic: Principlc-P-Al'l strsline ideea
cI ,,procesarea inteligentA a inlbrrnaliei trebuie sa apara in Univers qi odati
cc a apirut. nu va mai displrea niciodata."' (ibidetn, p.43)
I Cu tcrmenul ,,via1d" se defineqte forma de ,,via1a inteligentd bazatd pe
carbon care a evoluat in rnod spontan pe o planetA de tip terestru din .iurul
unci stolc". (ibidcm, p.22)
183
t.lnivc-rsului estc rntehgibild fiin{clor omclleiti."r Determinarea care
vinc din partea [Jniversultti a {hcut posibila aparilia omului, ca ,,un
irccidenl nescmnificitliv, pierdut in imensitatea (losrnosului ('..), un
accident cr.r totul nea$teptat, care este impr<lhahil sd se mai fi produs
altundeva in Universul vizibil"r. Via{a este aqaclar prcdestinau sa
ap[ra ;;i L]a impune in acest colltext ulliversal o ordine inlplicitl carc
urrnire$te cu nccesitate evoluf ia clrnului. Aotualrnettte, existenla
vielii este limitatl la o planeti care e probabil sLrpusa pieirii (satr
_mo4ii termice"' in conformitate cu legea a doua a termodinamicii)'
| intu odata cu expansiunea inteligentei umane care a dus la
I
I e*plorarea spaliului $i care a ficut p-osibile ciiletoriile spaliale.
I acea$e limita poate sa dispara, conferind o noua posibilizare
I existenliak (virnd chiar ve$nicia). Prin urmate. determirismul
manifostat inspre posibilitatca vielii s-ar putea marlil'esta 9i inspre
posibilizarea ei, viata inteligenta urrnAnd a ,'infltrcnla
comportamcntul ntateriei la o scari cosmici".
Ginditorul britanic susline ca tiinia uman6. in csenld. este
dcfinita printr-un .,program" carc controleazd corpul 9i pe care il
,,putetn idcntifica ctt lro{iunea rcligioasa de suflet"' Calea dc'
rransccndere a acesteia (a fiintci ca esenfi) constA in translbrul
inteligenlei ci stocati in inlbrnralie. (leea cc posibilizeaza transferul
rnhrrmational gi in acest f-el asigurd perpetuarca esentialit6tii noastrc
cste gr?rrclrrl. Concxittnea prolirnda carc existd intre ,,fiin[cle vii 9i
autorrutlclc auttlrcptrtdttci'itoarc" att tlctcrmittat apelarea atrtorttlui lir
rlcscrieretr sistcnre lor vii ,,lirlosirrd linrb;riul precis al tetlrici tnodertte
a calculatoarclor"r. I'rin ttrtttrre, gantltrl, datoritd caracterului sall
inl'ormativ, poate fi cuanlificirbil. rellect:indu-sc irttr-un nttmlr de
bili (cu nlen(iunea cI existir o linrita supcrioara ctlnoscute a
capacitilir ds flg:pozitare a informaliei in creicrtrl onlenesc' dc l0la
puterca 15, insa nu se cutloagtc cxact num6rul bitiltlr de irrlbrmalie
corespunzltori trnui gnnd). Fiin{a omerreasca estc' totLl}i ..ull
program dcstinat rul[rii pe un hardware loarte special (numit corp
1.,,
rnrocm. p.l.t+
t ibi,le,r, p. 67tt-679
r
ibiclcm, p.633

I ri.l
sunt prezente numai datoritd struclurii lbartc' speciale a acestui
hardware"r a sdrui dispozitive de stocare a datelor sunt numite
nrolecule ADN qi cc'lule nervoase. Intr-un astfel de program, mlsura
tinrpului ,.subiectiv" (,,rata cu care se succed gAndurile in minte") nu
estc o corespondenti a timpul propriu, ci este durata necesari
pnrcesdrii unui bit, carc poate si nu coincidi ctr limpul propriu intr-o
epoca cosmologicl data. De asemenea, programul prcsupune o
inlorrna{ic infinila (adici Lrn nunrir infinit de giinduri) care se cere a
fi procesati ;;i carc trebuie si apclcze la o ,,nra;inir ctt un ttumlr
infinit de stdri" ccca ce impunc' cu nccesitate o sursi dc encrgie
continuf,. in prezer.rt. ,.cea mai inrportanti surslt cle cttcrgie csle
matcria t(...); (in viitor. n.n.) cca nrai importanta lbrrni dc cnergie
(...) va fi encrgiir dc torl'eclrc (...), cea mai ltrobabilir sursd tle
encrgie a vietii disponibila la uccastii cpoci".
RaportAndu-ne la liinla urnattii in gettere qi plasAndu-ne in
perspectiva cosmici oferita dc ginrlitorul cnglez, votn situa evolu!ia
in planul transrniterii inteligcntci. urlici a c:ccil ct- cl considerd a fi
sufletul conc:rclizat oarecunl in irrtcrligenla tttuunit (pnlgramul
rrcmaterial c:rrc cunlroieazli corprrl alcutuitrd cselrta personalitalii).
('repterca irrlorntulici rrrrtteuzrt un pilrcurs ..eottic"', de Iu un.,limp
I nu mai esle materia. ci cnergia de ttrrl'ecare. ContracIia este prohabil
ihiclcrrn, p. 1 21 -7 28,
" ..Masa este convertitd in energie in stele prin intertrediul fuziunii
lerrnonuclearc. sarr al dczintegrarii radioactive a nuclcclor grele in materia
conclcnsata. (...)C'aracteristica vielii inteligente cste sa descopere lelul
curn sii utilizeze in intreginre rnateria din sistemul lor solar dc batstina. ( ..)
Ele vor incepc cxpansiunca din sistcntul dc originc, dobAndind controlul
asupra unor noi cantiteli de rrrateric." (ibidcrn, p7-j-l)
' .. Odata cu expansiunca [Jrriversului. nrrmdrul atornilor de pozitloniu
l'olosili ca nlernorie cu acccs alcatoriu (RAM-rarrrlr,lrtt ecccs.\ nunon')
trebtrie si divearga pe mdsura apropicrii de c-frontier6, pentru ca gi
canlitatea de intbrmalie ef-ectiv stocald si poati si cliveargri. ( ..) Pe tndsurii
ce ra7.a unui univers inchis in preajma starii finale tinde spre 0 aproape de
singularitatca finalii. infbrrnatia trebuie slocrata in stdri de' energii tot mai
inalte ale particulelor pcntru a nu fi pierduti prin tluctueL(ii aleatorii. iar
nunrdn-rl total al st6rilor parliculelol trebuie si divcargi pe rn;isurI de
apropierea de singularitatea final6. L'antitatea dc inlbrrralie stocata in
accste stiri alc' particulelor trcbuie sd diveargi qi ca. dar divergenta totali a
stirilor particulelol elementare llu poate ti rnai rapidl decit divcrgelfa
I tt-5
propriu de la o singularitate iniliala" (lnceputul sau Punctul Omega
al inceputului), pAna la un ,,timp propriu pani la o singularitate
final[" (SfArqitul sau punctul Omega al sftrqitului). Diferenlicrea nu
r,rrmirregte o distinclie intre cele doud aspecte la nivelul esentialititii,
ci o direclionare de scns dinspre inceput sprc SfArgit, adici o
direclionare care si indice un parcurs. Punctul Ornega reprezinti in
acest context un punct de pe (c) fiontiera unei extinderi spa{iale
finite, n-rdrginite (sau a unui Univers inchis). Daca viata inteligenta
se va extinde pAnd la a cuprinde tot Universul gr daci C-frontiera
este un punct numit Punct Ornegir (scris cu nrajuscule pentru ci viala
se pcrpetucaz.d ptnd la atingerea sa). iar daca proprietdlilc nrateriei
pennit [o4ele ncccsarer gr timpul /izic este unidirectional. atunci, in
apropierea singularitalii finale, viala cste capabili sI comunice
i ndcf i nit.
,,Viala iii inccpe cxpansiunca pc o singura planetd.
lnformalia Ei materia a{lati sub controlul vietii crc;te inilial (...), dar
rata de cre$terc se reduce (...) pe mdsuri cc resursele din centrul
biosferei in expansiune sunt epuizate. Clregterea va continua pAnd
cAncl viata sc va fi cxtins cuprinzand complet o jumitate din intregul
[Jnivcrs. (...) DacI Universul este destul de mare, rcgiunca in care
se dezvolti viala poate totu$i srl creasc6, deoarece sursa de energie
sa inceapd ?naintc ca viata si se fi extins pAni la a ingloba mai muh
-I'emperatura
dc jrrntdtatc din Univers. radialiei cosmologice . (:are a
scrizut la valori extrem de mici. va inccpcr si creasci. (...) lnfcumalia
va continua si creascd (...) in laza timpuric a contractici (in
principiu, in concordanti cu timpul propriu de la singularitatea
llnala. n.u.) ( ..) Viala va cuprincle intregul LJnivers 5i va regulariza
toatd materia con{inuta in el (qi) va incepc sa rnanipuleze evolutia
rlinamica a Univcrsr.rlui ca intreg, lbrlind orizonturile sa dispari:. mai
irrtAi intr-o direciie, apoi in alta. Infonnalia stocatd continr,rd sd
creasci, (in principiu, in concordanfa cu tinrpul propriu pAni la
encrgiei de firrl'ecare. care e sursil de energie penlru crearea ucestor stari ale
particule lor." (ihidcm. p.7.1(.t,7-l I )
'Adicu. daca.,matcril va prczcnla tcnsiuni anizotrrrpc la nromenl.c
rclcvantc" (ihidcm, p.743)
1 tt6
singularitatea finala, n.n.). (...) Misurata in timpul propriu, rata de
cre$tere a infbrmaliei este mai rapidir dccit crc$tcrca exponcnliali
(dcoarece diverge intr-un timp finit), dar o tnisut'i nrai riguroasd
pentru timpul sttbiectiv in aceastl epocl cste irrtcrvalul de tinrp
necesar procesdrii unui hit. (...) (lre;terca tltrpii o lcge de puterc
continui indcfinit."I
Sintetiziind, punctul de vcdcre al giinditorului britanic aclucc
in discufie un cosmos evolutiv desfllurat tlrrpi o ordotrare finalisti
care urmircate umanltl (satr vitrta intcligcrrtlr), cLl llecesitate (,.viafa
t":xisti pcntru a irrpiedica Univcrsttl sli sc atlt<ldistrugi"). Accst
determinism se intplineyte, ca sd spunc'lll upa, prin posibilitatea cle
transceuderc pe care o cleline in sittc .,viafa intclrgenta" ficind
posibila atingerea Pr-ructului Orncga. Iltorll!'llt irt care .,via[a
(inteligentir, n.n.) va fi dobandit controltrl astlllrlr irrtrcgii rlaterii 9i a
tuturor fo4clor ( ) li va 1l slocat o carrtitate inljnitii tle irrfbrmalie,
incluzind toli bilii cle cutroaqtc're carc cstc logic lrosibil si fic
cunoscuti". A;;adar, fiin1a umani sc' depl;eqto pc sine (ca liiniir
inteligenti a ciruri parcurs evolutiv, limitat la o singtrra plancta' nu
inllucntcazl cosmosul) ajtrngintl in celc din trrmi sii se itlcntl[lce, ca
escntii cu ,,totul" (sar.r universalitatca) ;;i sA sc conllS,tlrezc ca liinli
imrrnenLo-transccrttlcnta.
Figura ginditorului roman Constarltirr Rirdrrlcscu-IVlottu parc
a intruclripa valoarea practica a clpinici lilostlfultri gertltan [:duarcl
I llirrd rrurrit conlcrcutiar dc Istoria lllosoliei antrce gi Ilsteticd si rnai apoi
von Ilartnran, care afirtna ca,,scoptrl vietii olttt'rtelti sc strs{irtc prin
activitatea ulnani irtclreptata sprc tnai rtttrltli cLtltttrir, sprc mai rnulti
con;;tiinta". .,I)lnsul estc intre prinrii scriitori rottlAtri de filosof ie'
care pot sd fie tradtrgi in ot'ice altl linrbii stririnit, lirr'[ sA nc iaci dc
ru;;ine (...) este, poate. pritttr.rl cugetilttr rtttttatt ctt adt-virat obiectil'
(.. . ), este primr-rl ctrgctitor ronrAn cr,rr.rp",,,t"
t, llc spune G.
Vlddescu-Racoasa in volumul omagial consacrat gAnditorului
rornAn. Opera sa prodigioasa, posrbilizatir tlc o disponibllitatc
I (...) congtiinfa tlrnului (fiind ridicata, n.n.) la rolul de continuatoarc 5i
ibidcm, p.74-s.
' G.Vfddcs.r-Rdcoasa. L'io1o, per:ionalilateu si optru, in vol. Onrugiu
profbsorului C.Rddulescu-Mr.rlrur, Bucureqti, Ilrt,ista dc I'ilosrtie vol.
XVlll932, pag.29.
I ti7
complexd de inlelegere a umanului valorificala prin abordarea
problcmaticii fiin1ei ;;i existengei din divcrsc perspective, il situeazi
intre personalitdlile ilustre ale culturii rominc. Ne sunt cunoscutc, ir.r
accst scns, atAt preocupirile ;i lucrdrilc sale riguroase de filosofic si
psihologier. cAt gi cornpctcntelc salc studii ;i cunogtinle in domcnii
ca: biologia. neurologia, sociologia, politologia, pedagogia si
matematicile. Propensiunea determinant fi[oscltici ii motiveazd
orientarea asupra idcii de fiin15. irr scrierile salc ccntrandu-gi analiza
cr.r precdclcre asupra conceptului dc pcrsonalitate.
Intr-cl analiza succinta a viziunii ganclitorului, atributul
lirndamental al existen!ei universului nostru cste insi;i existenta
unrand. iar cvolulia acestui univers are ca scilp evolulia umanf,
concretizati, finalrncntc, intr-o pcrsonalilate lransccndcntS,
. pcrsonalitatca enr'rgctice rl. ('I prcrnisir tlc claborare a conccp(ici
salc, Rlrdrrlcscr.r-Motnl punc irt discutic apriorismul kantian, il
rcvizuicytc ;i irtccrrrea sii-l rrduci:t tlintr-o atliincirttc oarc'curn
I I)upa cc obtinc liccnta in drcpt si apoi pc cea in f ilosotle la Universitatea
clin Bucureq;ti, tiecventeazi tirnp de trei ani ( 1889- lu93) [Jnivr:rsitatca din
Lcipzig, unde studiazf, in laboratorul de psihologic cxperinrentali al lui
Wilhclrn Wundt gi unde {'isureaza pentm prirna data cu numele Rldulescu-
Motru. in 1893. la 25 cle ani obline titlul dc doctor in filosofie. la Leipzig.
cu o lucrare publicati in lcvista condusa de W. Wundt. Revcnit in lara igi
inccpc activitatea 5tiintifica gi {iklsolicd. iar Ia 29 de ani pe cea didactica,
(dupn l2 lni. dupii ce i;i trece exarncnul de docenlir irr P-*ihologie $i in
Istoria lllosoflei) ca titular al catedrci dc Psihologie, l.ogici;ii Teoria
Crrrro5tinlei. l,Jn an nrai tArziu {irndeaz.i Societut<:tt de .;tudii liktxlicc,
devcnita ultclror Socit:trtk:u llominu da Filotolie 5i sc ocupi de colcctia
Studii Jilosofi.., trauslbnrratl gi ea in Rcr,lrtri dc l:iloutlitt.
',,[jundarncutul reaiitdtii este evolu{ia; fcnornencle naturii, chiar dacl
oliginar necletenninate cauzal prirnesc datoritd evoluliei o determiuare care
are ca scop finai personalitalca orncncasca (...) 5i nrai exact perstlnalitalea
omcneascd perfect adaplatd universului, (...) o personalitate (energeticd,
n.n.), cale contir)uand nalura, creeazi peste naturd. lorma noui de energie
transforrnatoare a energiei naturii." ('. Il.ddulcscu-M()tru, l'ersonaLismul
cnergetic si alte sc'rieri, BucureEti, Ild. Irmincscu. 1987, pag.62.5.
I IJIJ

incognoscibild, intr-o posibila realitate originara ;i cognoscibiln, pe

carc, dupi cum ne spunc e1, am putca-o a$cza ca fundarncnt al
realithlii existente, cu o sporiti .justificarc (sau pc'rtinenla). Aceasta
revigorare s-ar impune cu necesitatc, dcoarccc pc parcursr-rl ev<llu{iei BIBLIOGRAFIA IS'TORTCA A ROMANIEI
Lrmane de pand acunr s-ar fi conturat scopul nostru spre Lln uman ANUI,2OOO
plenar. ccc)a cc facc c;r ir.rtcresul unei ontologii transcendentale sd fie
tra nst'erat spre r) u na i nra ne nto-transcendenti. l.igiu Molnar

,,Bibliographia Ilistorica Romaniac". coleclie care cuprinde

pani in prezenl noui voiurne gi care continui un ;ir mai mult sau
rnai pulin lung de lucrari de specialitate, a lbst initiati dc cirre
Editura Academiei din Bucuregti, primul volunr apirand in 1970 sub
titlul dc ,.llibliogratia istorici a l{omanici" 1944-1969 ;;i conlinand
i70l poz:yir bibliogralice cuprinsc in 3tJ(r tlc pagini. Iucrare realitati
la inslitntul dc Istoric qi Arheologic din Clu.i.
In accsl volum c:cnzura. linrilcle ideologice impuse acelei
vrcrni tlur;ii lirptul ca multe lucriri tlin pcrioada anilor 1944-1949 au
lbst ascunsc in lbnclurile sccrete ale bibliotccilor. a fdcut ca volumul
sd lie viduvit de nurneroase tnL)nogralli, studri gr articole ale unor
cunoscuti istrlrici romani.
Wtlumul II, Secolul XIX, totn. L Cadrul gencrul . lara qi
Iocuitcrrii a apirul in lc)12 cuprinzAnd 512 pagini r;i 9590 de pozrtii
biblrograficc. I'.stc o hibliografic gcnerali a lucrlrilor aparute in
secolele ill XIX-lca -- al XX-lea desprc secxrlul al XX-lea cu privire
la popLrlalia RonrAniei, la viata economici, polirica;i culturali a tirii
qii constituie o fiuctuoasl colalrorarc intre Institutul dc istorie
.,Nicolae krrga" din Bucr"rregti gi lnstitutul cle istorie din Cluj gi de
$tiintc ccouornice alc Academiei dc;tiinle sociaie gi potitice.
Malcrialul inclcxat cuprinde un intcrval cu cvcnintcnte insemnate din
trecutul 1irii. F. secolul deqteptarii nationale, politice gi sociale a
poporului romin. in care noile lbrme de viattl modcrni s-au impus
din ce in cc mai pregnant.
Inscrisa inci din 1948 in planul de activitatc al Institutului de
Istorie ,,N. Iorga". lucrarea a fost realizati in elape, suferind pe
parcursul elaboririi ei modificari succesive atat in ceea ce prive;te
sfera pi natura materialului adunat, cit ;i conccptia care a sta labaz,a
organizlrir lur. in prima etape I q48-1952. marerialul a fost preluat qi