Sunteți pe pagina 1din 7

I lt'

cirliuzit pc tot parcursul viclri salc, de acest vis al incadrdrii gAndirii


intr-un sistem, dar, dirr nef'ericire, nu ntai trdit pentru a-gi implini
visul. El a publicat fiecare escu intr-o piesi separati, doar cu
rcferinlc ocazionalc. astfe.l ca llecare poate {i citit separat astdzi, dar TJNIVERSALISNI L iN CONTT:X'[U I, CONVERCENl'EI
U

in interiorul :rccstui ansamblu se poale dctaga urn sistem de INTERPRETA'I'IVI]


dezvoltare.
(RADUT,ESCU-MOTRU - CIIARDIN - TIARROW)
Viap lui Mead a traversat perioada clc aur a filosofiei
amcricane, care s-a intins de la Razboiul Civil gi pini la,.Marea (r)
Crizd [,conornic5", dovedind ci Arnerica este () lnarc putere a lumii.
Pragmatismul a fbst printa migcare filosollci anrericana care a Corinu C'riSun
invadl.rl capitalele F,uropei. Mari gandit<lri au r)norat scena
americani: Charles Sandcrs Pcircc. Williarn Jarnes 9i .losiah Iloy.ce, intr-urr sistem logic de deducere a notir-rnikrr, se obiectiveazd
care au imbogdtit prinra krza a varstci de aur. In {aza a doua cle aserliunile multiplu verificabile. ori cele care in unna unor abordari
maturizare. au venit in sccni John Dewr:y. Georgc Santayana pi diterite confinrri acelagi rczultal. Situindu-nc in aceasti perspectivi
Alfied North Whitehead. De pe lista canonici a celor q;ase filosofi gi <;onsiderand-o ca o precondilie a argumL'ntarii noastre, puteln
americani clasici" nuntele lui Mead estc omis. $i. totuqi, luAnd in spunc cd linia de gAndirc urmirita dc Ridulescu- Molru, Chardin ;;i
considerarc corrtrit'ru{iilc lui Mead la dezvoltarea pragtnatisnrului - Barrow ar fi validati pe de-<_r parte de scala tcmporalitalii, pe de altd
contribulii orientate insprc psihologia gi fllosofia socialil sau in parte de cea culturald gi dincolo de acestea, dar nu in ultimul rAnd.
dorneniului istoriei intelcctuale gi tilosolioi ;itiintci - putt:m spune cd de modalitltrle distincte de abordare. Astfel obiectivata oricntare s-
elc ii asiguri o pt-rzilie crnirrenll irr istoria gAnd irii anrerir:ane. ar inscrie intr-un contcxt interpretativ a cdrui rcvigorare pare astizi
semnificativi qi carc promoveaza ca preocupare centrali,
adici punc intre paranteze aspectrrl ei
problenratica fiin{ei irr lunte,
fiin{ial transcendellt. Itiinla la care se lhcc ref'erirc estc irnpricatd intr-
o evoh.r{ic care o vizeaza, ;i care este de facturi univcrsald, evolutie
ciu'c reugegtc, in cele clin urma, si conl'ere fiin1ei calitiili
transcendcntalc.
Considerim cd metafizica lui Ridulescu-Motru - care cautri
sd imbine specLrlalia de tip ,.pur" lllosofic cu dcscoperirile .,qriintelor
particulare" gi tcoriile ;;tirnlifice: niarcante alc epocii, in vederea unei
dezbateri autcnlice asupra conceptului de personalilato - se poato
alatura . atAt orientdrii l'ilosofulLri franccz 'Ihcilhard dc Chardin
-
care dezvolta o ontoteologie de tip transcendento-imanentist
- cAt 5i
viziunii astrofizicianului britanic John Barrow - care avanseazd o
conceptie tcologica dintr-o perspectivd a oarnenilor de gtiinli. Cele
trci puncte dc vederc pot fi consolidate, intr-o abordare succinta in
jurul cAtorva idei fundamentale, articulAndu-se finalmente, intr-o
linie teoretic[ comunl asupra lumii. in acest context perspectival am
119
l7u

putea vorbi. oarecum, dcsprc o ,,colaborare intclectiv[" in rdndul Con;tiin{5" (ea insaq;i psihic convergenti Lumii). Mecanismul
celor trei tcoreticieni, atiita vreme cAt John Barrtlw, in lucrarea sa cvolutiv astfel desfEqurat, dacd gi cAnd atingc punctttl sliu maxinr de
I'rinc:ipiul untntpic lrareazl pe larg inscmnltatcir ganditorului cornplexitate, instituie ;i organizeazi un nou qi dif'eri 1 nivcl de
franccz -- apreciind consicleraliile accstttia ca flind intre complexitatc a totului. Ca o precondilie a acestci progresii. sau ca
,,ra{ionantentele teologice (...) cele mai influcnte in ;tiin[ii, filosohe lemci al existen{ei se afli o encrgie speciala. dc natura psihica
si teologie"' - iar Illdulescu-Mtltru itt l'crsonuli.sntul encrg,eti<: (<:nergia rctclialtit) permancnt imanenta Universului qi care ar putea
trimitc la acelaEi gAnditor re(inrirrd Lrna clirt lucrdrile fi consideratd, intr-o ordonare evolutivd a naturii. ca dcterminarc
accstuia ( L'hi.stoira naturallc du mrintlt. llcf'lexions sur lct valeur et Iundamentald spre ,,complexitatc ai centrcitate conitienta", spre
I'avcnir de lu s1'.srimutiquc )r. Toatc ilcestea nu pot decat sd perfccliunea spirituali. irrtr-o astf'cl de .,Llrzeala" spatio-tentporali (a
conturezc simbioza ideatica la carc apellirn pcutru a distingc rlota satl Un iversului ). supusi princ: i piului ordonator evolutiv directionat spre
r
caractenrl universalist al orientarii tle ltrtsitntlrltt a gf,nclirri ltlr. Votlt colliitiinta suprerni, aparilia otnului se impttnc ctt uccesitatc. .,Onlul
incerca in continuare si crciotrirnt ccle lrei puncle tle vcderc, estc de ncinlocuit - suslinc auton-tl - dcci oriciit dc ttcvctrlsituila trr fi
abordindu-lc succesiv gi urrnirrittcl substrlrtttl lor lttndarncntal perspcctiva. el lrebuie sit rculeascit. tttt ntttttai la urt tnod nccesar" tlar
conlun, prin urmare ItespecilicArrd dil'ercnlierilc, irrsit, manifestandu- gi irrlirilibil"r. Prin urnutrc. accrtsta tlctcrntittare irnplicita sLrs!ine un
ne de la inceput, deschiderca asupra aprccicrilor referitoare la rlctclnrirrisrn Iinirlist (situ rlctcrrnittisnr slabr), irrsi llri a l'ace apel la
distinc!ii le de ordin rt)tsrpt'ctal iv. o ciruz.r suhsturr{irlir sultiacerrlii: sarr ltlll'el spus. dctcrrninarea
tlcsprc care cottsidcratrt cir se poate vorbi in acest contcxt estc una
care vi'zeaz'a o ncce'sitatc ipotctica, sau o,,reugita inlailihild". dar
Pcntnr -I'heilharcl clc Chardin. conccp!ia care expliciteazf, carc nLl nc ingiduic sir dclimitim un inccput expcrimcntal vrcuneia
evolu{ia PimAntului qi aparilia vie}ti, la nivcl lenorncnologic, tlirrtrc liniilc [ ]nivcrsului:.
cons<,rneaz5 cu opiniile epocii sale (anii 1930) - inlbinAnd Rcluind acest demers evoltttiv la scara IJniversului ;i
convingerile preotului ic'zuit, cLr "lLrdc'cllile ontttltri dc qtiin{a (biolog descmnAtid ca substrat posibilizator I{e11cc1ia, I'heilhard de Chardin
ii paleontolog) -;i sr.nprinclt'prirr anticiparilc referitoarc la ne irrdici emigrarca ,,cslltritltii de corlpleritate" trecAnd clc la
(it--ogeneza la lli<lgenezi. Psihogcltczir si Noog.cnezit. ..Psihogencza
".mecanismul fizic clin spatele asccnsiunii viclii!"'.
Consitlcratiile ginditorului fiancr-'z sc {itndamcrlteaz.a pe ne-a condus panl la om - nc spunc autorul - ea tlisparc lrcunt.
ipoteza care suslintr ca cvolulia estc ,.o corrdilie gcncrali clreia preluatd;;r absorbitd de o lirnclic mai inrihi: r)llltclsa yi apoi loatt'
trebuie sI i sc plccc'gi s-o slujeasci (. ..) pentru a ll adevirate (...)
toate leoriilc, toate ipotczcle, toate sislemelc"l. I'rogresia cvoltrtivir
se stnrctureazi couligurator clc Ia o ,,Multittrdinc treorganizata" sprc t Energiu nuliuld estc coexislenlir gi interdt:pcndenta cu encr-gia fizicd
un ,,Multiplu unificat" urmiind ,,matoa l-cge dc complcxitate si ile (energia tungenliula), insi doar aceasta din unnS este supttsd legilor lizicii
q;i urrei evcntualc rnor{i terrnice prezise dc tcnnodinarnici.
r .,Existenla lui (a ornului n.n.) n-ar putea fi anulatd (..) fEra sd se deslacd
J.D.[J,,rro*, Principiul Antropir:.I]d. Tehnici, Rucureqti, 2001 ,p 244
r' cl'. Gh. Vliduqescu. 0 lt'cltrri puralcld; (.'.Ridulcst:rr-Motru si l'. ipso facto intreaga Biosfera. Distribu{ia, succesiutrea qi solidaritatea
Theilhard da ()hardin, in Rclista dc fibxfie nr. -5, [rd, Academiei. 1976, Iiinlelor ndscindu-se ditr concrescellla lor intr-o genezi comund ." P.
'fhcilhard de Chardin. Op. t:it., p. 195.
p.613.
'J.D.liarrow. op. cit., p. J.16 t it.,i.iem, p. 250.
t P. 'I'heilhard dc Chardin, I'enomenul untan, F.d. Aion, Oraclca, 1991 . '5 J.l).Barro*, 0p. cit., p.240.
p.195 P. Theilhard dc Chardin, Op. t:it., p.39.
I ftO l8l

dezvoltirile spiritului noogeneza.'" Prin urlnare, ortrlgertetic tiin{a


- poten[ialitalilor gi unitatilor gAndrtoare, adunarea intr-un bloc a
este impinsi spre ,,cea mai inalti con\itiin1a". Onrtrl se inscrie pe Umanitiliir. Ascensiunea evolutiva a Congtiinlei culnrineaz,i in
traiectul zoologic evolutiv ;i se implrncqtc ,.atingitnd clipa trezirii" congtiinla supremS, carc este rczultatul reflecliei angajate pe directia
;i deveninrl ,,fiin1a reflexivl". ,,Trezirea" scrrtrtillca clcci o implinire unei,,hyper-rcflectii". Pe calca,,hypcr-reflecfiei" ajungem la
care afecteazi nu numai individualul satt ttntrtnttl. ci ..viata in sine in ,,hypcr-personalizarc", adica la constrtrc{ia .,hyper- personalului", a
totalitatca sa organicl" gi aduce cu sittc ttll llotl strat al plmirltLrlui. ,,Centratului" care reuneqte Universalul cu Personalul. Acest ,,hyper-
un strat rcllexiv (Noosfera),,,un tot sllct'ilic si orglrnic pc cale de personal" ajuns in punctul Ornega constituie impersonalul, nu ca o
umanizare". Structura acestui slral rcllcxiv eslc (ca qi cca a Lumii) prelungire a liinlei noastre sau a Noosfbrei, ci ca ccea ce se afla atAt
r.
,,un ansamblu inchis, dar ;i cctrtrltt". cltrc collvcrpe intr-trn Punct. ,.in punctul Omcga al Lumii, ciit q;i in pr.rr-rctul Alfa al inceputurilor"
nLrmit de ganditor Omcga. Accst l)trttcl ltdtrrrir 1i consttml in sine l)rin urmare, gAnditorul francez cr-rnsidcrd l-enolncnul urnan
cantitatea dc conytiin{ir degajtrtri tlc Noosll'rri pc Pirrtriint. Aqadar' ca fiind primordial, iar evolulia ornului atingind o stare de con;tiinta
Universul este un.,(llleclor 5i ('otrsctvlttor tlc (iongtiinla> q;i in suprenril, identificabili in esentd cLr modul de a fl al Fiinlei Srrprcmc
accst fcl, liril sa-;i piurtli tlirr cttttrrttitatc ;i lirli sa se irrsirgi. ('a firndarncnt al cxislentei s-ar afla un principiu evolutiv
I
antropomorfi zeze doharrtlcr;tc ('hip { pritt cxtetrsiunea Liuntrului). sullus rrnui tlclc-rnrirrisnr tlnalist, carr'vizeazir Lltl super-untan (sau
(lentrirrca in Punc:tul Orttegtr' sc concretizcazd intr-o ,.tlniulte hypcr-personll), o urritatc de indiviclrraluri pcrf'cclionate, a cIrui
diferen!iatoare". adici o unitttrc carc: i5i siivAr;c;te sinteza prin cxtensiune urmirrc;te planul con;itiintei (sau a psihiculr"ri in genere) gi
adilionare (si nu prin insttnrtrc). astt'cl incit individualurilc, sau se clesivarpcgte prin ,,cufundarea" intr-un Punct (Omega. ,,Ccnlru
,.pa(ile perltclionatc" se' tleslivir;csc in colectivitateil, silu distinct iradiind in inima unui sistem de centrc"), inranent prin
,.ansamblul organizut", ., liiinta rctlcxiv'lr" sc dcscopcri asociitrdu-si posibilizarca llintei (ca direclionare) yi transcendent ca posihililate
trgrr-ul la lnlrcg. atlicii ..hypcr-persttnalizandu-sc". Fiecare in sine a accsteia. Agadar. fiinfa umana ar avca drcpt scop implirrirea
congtientir. cu cat sc apropic dc purtctul Ornega devine mai sa c.a gAnd pur, prin identificare cu esenla creatorului, iar Fiinta
con;;ticntl de ea iusitli, pritr urrttarc dcvirte ..rnai mult sine" ;i ntai Sr.rprema ar fi atat transcendenta. cat $i imanenta (ca liinta crcativi.
clistincta de ccilallr. tlar in acela;ii tirnp;;i in acccali misttrd tlcvitrc cauza finali imanenti lucrurilor).
rnai apnrtcnenti ,.unitulii difcrcntiatoare" sau ..cc:ltlritittii". .,(ltr ciit irr ce priveyte perspcctiva astroflzicianului briranic .lohn t).
devin toate la un loc Celalalt. cu atat i;i pistreaza .sinelc"a l)e altf'cl, lJarlow, confbrmatia sa de orn cle ;tiinli (cosrnolog) sc impunc
insaqi construc{ia Noosl-erei prcsupurtc, itt opirtiit atttorttlLti. tln efbll printr-o argurnenta{ie riguroasd 5i temcinic sr.rstinutr-r. earc lle
colcctiv unran prin conllucnla gindirii. care arrga-ieazir totalitatc'a propulle ca posibilitatc a cxistentr'i un principiu funilarncntal
(l'rincipiul Antropic') ce reclarni ult coslllos cvolulionist, 1i clriar
' ihid",n, p. 160.
- ..ln adancul nostru, printr-o clestr6maturi produsl in inima tiinlelor apare ' Urnanitatea reprczinti pentru g0nditorul fi'ancez o ,,entitatL- mai int6i
un intcrior. Estc sul'icient pcntru ca. la un nivcl sau altul, acest.,interior" si vagI. incercati rnai nrirlt decAt gdndita, in care uu sens obscur al
se impr,rni ca cxistdnd pretulindeni qi dintotclcauna in Natur6. Pentru ci permanentei creqteri se alia cu nevoia dc universald liatemitate", ibidenr, p.
intr-un punct al ci Urzeala Universului are o fati internd, obligatoritr ea are 2t9-22t.
r
o dubla i'a!a prin strr"rcturii, adicd in toatc regiunile spaliuhri 5i tirnpului. tot ibid,:m, p. 2-3,j.
a$a cum ca este granulata : Co-extensiv la urr C'hip al lor. exista utt l-dttntttt ' .,ldeea Principiului Antropic in rnulte dir.r fbrmele sale poate fi urrnaritd
al [.ucrurilor.'' ibidcm, p. 39. de la presocratici pAna la intemeierea biologiei evolu{ioniste modeme.(...)
I rnai prccis, unclcva inaintca Punctului Omcga Aristotel a folosit no{iunea de,,cauze finale" in Natura (...),iar Toma
' ibid.*, p.231 . d'Aquino a folosit ideile teleologice privitoare Ia ordonarea Naturii ca si
183

nrlil ilrul{ (irrsli cu n]enliunea valorii spcculativc a observafiilor t.lnivc-rsului estc rntehgibild fiin{clor omclleiti."r Determinarea care
Lrrnuitoirre) a unui I'rincipiu AntroJsit: Iiinoll , vizancl supravieluilea vinc din partea [Jniversultti a {hcut posibila aparilia omului, ca ,,un
indcllniti a vielii2. irccidenl nescmnificitliv, pierdut in imensitatea (losrnosului ('..), un
Principiul Antropic cste suslitrut de argumerrtul cosmologic - accident cr.r totul nea$teptat, care este impr<lhahil sd se mai fi produs
ne spune gAnditorul - care afirma ca,,Universtrl cste raliottal - ceea altundeva in Universul vizibil"r. Via{a este aqaclar prcdestinau sa
ce inseamni cI are o structur5 cauzald pc care mintea omeneasca o ap[ra ;;i L]a impune in acest colltext ulliversal o ordine inlplicitl carc
poate or(lona. gi mai mult decat atet, cA ratiunea ultimi a existe'nlei urrnire$te cu nccesitate evoluf ia clrnului. Aotualrnettte, existenla
vielii este limitatl la o planeti care e probabil sLrpusa pieirii (satr
,rg.,,*" p"r^, .rr*"" ,," r *" _mo4ii termice"' in conformitate cu legea a doua a termodinamicii)'
f"r*rf--. fir",l", o,r,t | intu odata cu expansiunea inteligentei umane care a dus la
(J.D.Ranow, ot1. cir, p.28). Dosna -p"-"imi *" ,"r I
oapnm un loc privilesiar i, uniu"... [*iru,u a" """r""" "ir"a
s. c".";", ; I e*plorarea spaliului $i care a ficut p-osibile ciiletoriile spaliale.
tinc;piu eni'pi"-ia,e ststine ca,,situarea ""," noasrra in Univers in
erre I acea$e limita poate sa dispara, conferind o noua posibilizare
mod n;cesar privilesia6 in ,nSrura in car€ este comparibrla cu e,(islenta I existenliak (virnd chiar ve$nicia). Prin urmate. determirismul
noastri ca observatori". ,,Versiunea ftrntlamental6 a Principiului Antropic. manifostat inspre posibilitatca vielii s-ar putea marlil'esta 9i inspre
tiind de regula nurnita l'rincipiul Antntpic SLab lWeak Anthropic posibilizarea ei, viata inteligenta urrnAnd a ,'infltrcnla
l\'inciple-WAP/" estc principiul de autoseleclie care spune ci ,.atunci cand comportamcntul ntateriei la o scari cosmici".
inccrcdrn si tragenl concluzii referitor la natura l)niversului cste necesar sa Ginditorul britanic susline ca tiinia uman6. in csenld. este
tim congtienli de auto-seleclia care rezulti dirt laptul ca suntenl Horrtcl dcfinita printr-un .,program" carc controleazd corpul 9i pe care il
.sapitn.s" sau cA ,,valorilc obscrvate ale tuturor mdrimilor fizice ;i
,,putetn idcntifica ctt lro{iunea rcligioasa de suflet"' Calea dc'
cosnrolosicc llu sr-lnt la Iel de probabile, ci iau valori rcstrictionate dc
rransccndere a acesteia (a fiintci ca esenfi) constA in translbrul
ccrin{a ca si existe locuri unde sa evolueze viala bazatd pe carbon, iar
Universul si fie destul de bltrin ca acest lttcru sd se fi intimplat deja."( inteligenlei ci stocati in inlbrnralie. (leea cc posibilizeaza transferul
'lhr<: rnhrrmational gi in acest f-el asigurd perpetuarca esentialit6tii noastrc
ihiclcnr , p.20, 22. 36) PrincipiLrl Antropit' lStrong Anthropic
print:iple-SAI'] enunla cI .,tJnivcrsr.rl trebLric sa aibir accle propriet[1i care cste gr?rrclrrl. Concxittnea prolirnda carc existd intre ,,fiin[cle vii 9i
sii penniti aparilin in el a victii intr-un anumit stadiu al istoriei sale." autorrutlclc auttlrcptrtdttci'itoarc" att tlctcrmittat apelarea atrtorttlui lir
(ihidem., p.4l) rlcscrieretr sistcnre lor vii ,,lirlosirrd linrb;riul precis al tetlrici tnodertte
..Principiul Antropic ad6ncc5te inle legere a ;tiinlif rcir a lcgAturii dirrtre a calculatoarclor"r. I'rin ttrtttrre, gantltrl, datoritd caracterului sall
Iurnea anorganica qi cea organicd gi dezvaluie o conexitttte intirna itltre inl'ormativ, poate fi cuanlificirbil. rellect:indu-sc irttr-un nttmlr de
str-trctura la scarrl rnarc gi la scarA nricA a [Jniversulrri (...). inlesne$te
eluciclarea interconexiunilor care extstir irttr-e legile;;i structttrile i.'aturii
bili (cu nlen(iunea cI existir o linrita supcrioara ctlnoscute a
capacitilir ds flg:pozitare a informaliei in creicrtrl onlenesc' dc l0la
perltnr a dobindi o noua 'in{elegerc a lanltrltri proprietitilor universalc
puterca 15, insa nu se cutloagtc cxact num6rul bitiltlr de irrlbrmalie
necesare ca si facd viata posibila" (ibidern, p.23) Autonrl nu cousidera
pozilia noastra ca fiind centrald Ei speciali in lJnivcrs, iu toate privinfele. corespunzltori trnui gnnd). Fiin{a omerreasca estc' totLl}i ..ull
dar prin asta nu intelege ,.ca nlr poate fi speciala in nici o privintd". program dcstinat rul[rii pe un hardware loarte special (numit corp
I omenesc, n.n.) q;i ma.foritatea subprogranrelor progrartlulLti ltnlan
I'rin<:ipiul Antropic Finttl lFinut Anthxtpic: Principlc-P-Al'l strsline ideea
cI ,,procesarea inteligentA a inlbrrnaliei trebuie sa apara in Univers qi odati
cc a apirut. nu va mai displrea niciodata."' (ibidetn, p.43)
I Cu tcrmenul ,,via1d" se defineqte forma de ,,via1a inteligentd bazatd pe 1.,,
rnrocm. p.l.t+
t ibi,le,r, p. 67tt-679
carbon care a evoluat in rnod spontan pe o planetA de tip terestru din .iurul r
unci stolc". (ibidcm, p.22) ibiclcm, p.633
I tt-5
I ri.l

sunt prezente numai datoritd struclurii lbartc' speciale a acestui propriu de la o singularitate iniliala" (lnceputul sau Punctul Omega
hardware"r a sdrui dispozitive de stocare a datelor sunt numite al inceputului), pAna la un ,,timp propriu pani la o singularitate
nrolecule ADN qi cc'lule nervoase. Intr-un astfel de program, mlsura final[" (SfArqitul sau punctul Omega al sftrqitului). Diferenlicrea nu
tinrpului ,.subiectiv" (,,rata cu care se succed gAndurile in minte") nu r,rrmirregte o distinclie intre cele doud aspecte la nivelul esentialititii,
estc o corespondenti a timpul propriu, ci este durata necesari ci o direclionare de scns dinspre inceput sprc SfArgit, adici o
pnrcesdrii unui bit, carc poate si nu coincidi ctr limpul propriu intr-o direclionare care si indice un parcurs. Punctul Ornega reprezinti in
epoca cosmologicl data. De asemenea, programul prcsupune o acest context un punct de pe (c) fiontiera unei extinderi spa{iale
inlorrna{ic infinila (adici Lrn nunrir infinit de giinduri) care se cere a finite, n-rdrginite (sau a unui Univers inchis). Daca viata inteligenta
fi procesati ;;i carc trebuie si apclcze la o ,,nra;inir ctt un ttumlr se va extinde pAnd la a cuprinde tot Universul gr daci C-frontiera
infinit de stdri" ccca ce impunc' cu nccesitate o sursi dc encrgie este un punct numit Punct Ornegir (scris cu nrajuscule pentru ci viala
continuf,. in prezer.rt. ,.cea mai inrportanti surslt cle cttcrgie csle se pcrpetucaz.d ptnd la atingerea sa). iar daca proprietdlilc nrateriei
matcria t(...); (in viitor. n.n.) cca nrai importanta lbrrni dc cnergie pennit [o4ele ncccsarer gr timpul /izic este unidirectional. atunci, in
(...) va fi encrgiir dc torl'eclrc (...), cea mai ltrobabilir sursd tle apropierea singularitalii finale, viala cste capabili sI comunice
encrgie a vietii disponibila la uccastii cpoci". i ndcf i nit.
RaportAndu-ne la liinla urnattii in gettere qi plasAndu-ne in ,,Viala iii inccpe cxpansiunca pc o singura planetd.
perspectiva cosmici oferita dc ginrlitorul cnglez, votn situa evolu!ia lnformalia Ei materia a{lati sub controlul vietii crc;te inilial (...), dar
in planul transrniterii inteligcntci. urlici a c:ccil ct- cl considerd a fi rata de cre$terc se reduce (...) pe mdsuri cc resursele din centrul
sufletul conc:rclizat oarecunl in irrtcrligenla tttuunit (pnlgramul biosferei in expansiune sunt epuizate. Clregterea va continua pAnd
rrcmaterial c:rrc cunlroieazli corprrl alcutuitrd cselrta personalitalii). cAncl viata sc va fi cxtins cuprinzand complet o jumitate din intregul
('repterca irrlorntulici rrrrtteuzrt un pilrcurs ..eottic"', de Iu un.,limp [Jnivcrs. (...) DacI Universul este destul de mare, rcgiunca in care
se dezvolti viala poate totu$i srl creasc6, deoarece sursa de energie
I nu mai esle materia. ci cnergia de ttrrl'ecare. ContracIia este prohabil
ihiclcrrn, p. 1 21 -7 28,
" ..Masa este convertitd in energie in stele prin intertrediul fuziunii sa inceapd ?naintc ca viata si se fi extins pAni la a ingloba mai muh
-I'emperatura
lerrnonuclearc. sarr al dczintegrarii radioactive a nuclcclor grele in materia dc jrrntdtatc din Univers. radialiei cosmologice . (:are a
conclcnsata. (...)C'aracteristica vielii inteligente cste sa descopere lelul scrizut la valori extrem de mici. va inccpcr si creasci. (...) lnfcumalia
curn sii utilizeze in intreginre rnateria din sistemul lor solar dc batstina. ( ..) va continua si creascd (...) in laza timpuric a contractici (in
Ele vor incepc cxpansiunca din sistcntul dc originc, dobAndind controlul principiu, in concordanti cu timpul propriu de la singularitatea
asupra unor noi cantiteli de rrrateric." (ibidcrn, p7-j-l)
llnala. n.u.) ( ..) Viala va cuprincle intregul LJnivers 5i va regulariza
' .. Odata cu expansiunca [Jrriversului. nrrmdrul atornilor de pozitloniu
toatd materia con{inuta in el (qi) va incepc sa rnanipuleze evolutia
l'olosili ca nlernorie cu acccs alcatoriu (RAM-rarrrlr,lrtt ecccs.\ nunon')
trebtrie si divearga pe mdsura apropicrii de c-frontier6, pentru ca gi rlinamica a Univcrsr.rlui ca intreg, lbrlind orizonturile sa dispari:. mai
canlitatea de intbrmalie ef-ectiv stocald si poati si cliveargri. ( ..) Pe tndsurii irrtAi intr-o direciie, apoi in alta. Infonnalia stocatd continr,rd sd
ce ra7.a unui univers inchis in preajma starii finale tinde spre 0 aproape de creasci, (in principiu, in concordanfa cu tinrpul propriu pAni la
singularitatca finalii. infbrrnatia trebuie slocrata in stdri de' energii tot mai
inalte ale particulelor pcntru a nu fi pierduti prin tluctueL(ii aleatorii. iar
nunrdn-rl total al st6rilor parliculelol trebuie si divcargi pe rn;isurI de encrgiei de firrl'ecare. care e sursil de energie penlru crearea ucestor stari ale
apropierea de singularitatea final6. L'antitatea dc inlbrrralie stocata in particule lor." (ihidcm. p.7.1(.t,7-l I )
accste stiri alc' particulelor trcbuie sd diveargi qi ca. dar divergenta totali a 'Adicu. daca.,matcril va prczcnla tcnsiuni anizotrrrpc la nromenl.c
stirilor particulelol elementare llu poate ti rnai rapidl decit divcrgelfa rclcvantc" (ihidcm, p.743)
1 tt6 I ti7

singularitatea finala, n.n.). (...) Misurata in timpul propriu, rata de complexd de inlelegere a umanului valorificala prin abordarea
cre$tere a infbrmaliei este mai rapidir dccit crc$tcrca exponcnliali problcmaticii fiin1ei ;;i existengei din divcrsc perspective, il situeazi
(dcoarece diverge intr-un timp finit), dar o tnisut'i nrai riguroasd intre personalitdlile ilustre ale culturii rominc. Ne sunt cunoscutc, ir.r
pentru timpul sttbiectiv in aceastl epocl cste irrtcrvalul de tinrp accst scns, atAt preocupirile ;i lucrdrilc sale riguroase de filosofic si
necesar procesdrii unui hit. (...) (lre;terca tltrpii o lcge de puterc psihologier. cAt gi cornpctcntelc salc studii ;i cunogtinle in domcnii
continui indcfinit."I ca: biologia. neurologia, sociologia, politologia, pedagogia si
Sintetiziind, punctul de vcdcre al giinditorului britanic aclucc matematicile. Propensiunea determinant fi[oscltici ii motiveazd
in discufie un cosmos evolutiv desfllurat tlrrpi o ordotrare finalisti orientarea asupra idcii de fiin15. irr scrierile salc ccntrandu-gi analiza
care urmircate umanltl (satr vitrta intcligcrrtlr), cLl llecesitate (,.viafa cr.r precdclcre asupra conceptului dc pcrsonalitate.

t":xisti pcntru a irrpiedica Univcrsttl sli sc atlt<ldistrugi"). Accst Intr-cl analiza succinta a viziunii ganclitorului, atributul
determinism se intplineyte, ca sd spunc'lll upa, prin posibilitatea cle lirndamental al existen!ei universului nostru cste insi;i existenta
transceuderc pe care o cleline in sittc .,viafa intclrgenta" ficind unrand. iar cvolulia acestui univers are ca scilp evolulia umanf,
posibila atingerea Pr-ructului Orncga. Iltorll!'llt irt care .,via[a concretizati, finalrncntc, intr-o pcrsonalilate lransccndcntS,
(inteligentir, n.n.) va fi dobandit controltrl astlllrlr irrtrcgii rlaterii 9i a . pcrsonalitatca enr'rgctice rl. ('I prcrnisir tlc claborare a conccp(ici
tuturor fo4clor ( ) li va 1l slocat o carrtitate inljnitii tle irrfbrmalie, salc, Rlrdrrlcscr.r-Motnl punc irt discutic apriorismul kantian, il
incluzind toli bilii cle cutroaqtc're carc cstc logic lrosibil si fic rcvizuicytc ;i irtccrrrea sii-l rrduci:t tlintr-o atliincirttc oarc'curn
cunoscuti". A;;adar, fiin1a umani sc' depl;eqto pc sine (ca liiniir
inteligenti a ciruri parcurs evolutiv, limitat la o singtrra plancta' nu I I)upa cc obtinc liccnta in drcpt si apoi pc cea in f ilosotle la Universitatea
inllucntcazl cosmosul) ajtrngintl in celc din trrmi sii se itlcntl[lce, ca clin Bucureq;ti, tiecventeazi tirnp de trei ani ( 1889- lu93) [Jnivr:rsitatca din
escntii cu ,,totul" (sar.r universalitatca) ;;i sA sc conllS,tlrezc ca liinli Lcipzig, unde studiazf, in laboratorul de psihologic cxperinrentali al lui
imrrnenLo-transccrttlcnta. Wilhclrn Wundt gi unde {'isureaza pentm prirna data cu numele Rldulescu-
Motru. in 1893. la 25 cle ani obline titlul dc doctor in filosofie. la Leipzig.
Figura ginditorului roman Constarltirr Rirdrrlcscu-IVlottu parc cu o lucrare publicati in lcvista condusa de W. Wundt. Revcnit in lara igi
a intruclripa valoarea practica a clpinici lilostlfultri gertltan [:duarcl inccpc activitatea 5tiintifica gi {iklsolicd. iar Ia 29 de ani pe cea didactica,
I llirrd rrurrit conlcrcutiar dc Istoria lllosoliei antrce gi Ilsteticd si rnai apoi
von Ilartnran, care afirtna ca,,scoptrl vietii olttt'rtelti sc strs{irtc prin
(dupn l2 lni. dupii ce i;i trece exarncnul de docenlir irr P-*ihologie $i in
activitatea ulnani irtclreptata sprc tnai rtttrltli cLtltttrir, sprc mai rnulti Istoria lllosoflei) ca titular al catedrci dc Psihologie, l.ogici;ii Teoria
con;;tiinta". .,I)lnsul estc intre prinrii scriitori rottlAtri de filosof ie' Crrrro5tinlei. l,Jn an nrai tArziu {irndeaz.i Societut<:tt de .;tudii liktxlicc,
care pot sd fie tradtrgi in ot'ice altl linrbii stririnit, lirr'[ sA nc iaci dc devcnita ultclror Socit:trtk:u llominu da Filotolie 5i sc ocupi de colcctia
ru;;ine (...) este, poate. pritttr.rl cugetilttr rtttttatt ctt adt-virat obiectil' Studii Jilosofi.., trauslbnrratl gi ea in Rcr,lrtri dc l:iloutlitt.
(.. . ), este primr-rl ctrgctitor ronrAn cr,rr.rp",,,t"
t, llc spune G. ',,[jundarncutul reaiitdtii este evolu{ia; fcnornencle naturii, chiar dacl
Vlddescu-Racoasa in volumul omagial consacrat gAnditorului oliginar necletenninate cauzal prirnesc datoritd evoluliei o determiuare care
rornAn. Opera sa prodigioasa, posrbilizatir tlc o disponibllitatc are ca scop finai personalitalca orncncasca (...) 5i nrai exact perstlnalitalea
omcneascd perfect adaplatd universului, (...) o personalitate (energeticd,
n.n.), cale contir)uand nalura, creeazi peste naturd. lorma noui de energie
I (...) congtiinfa tlrnului (fiind ridicata, n.n.) la rolul de continuatoarc 5i
ibidcm, p.74-s.
' G.Vfddcs.r-Rdcoasa. L'io1o, per:ionalilateu si optru, in vol. Onrugiu transforrnatoare a energiei naturii." ('. Il.ddulcscu-M()tru, l'ersonaLismul
profbsorului C.Rddulescu-Mr.rlrur, Bucureqti, Ilrt,ista dc I'ilosrtie vol. cnergetic si alte sc'rieri, BucureEti, Ild. Irmincscu. 1987, pag.62.5.
XVlll932, pag.29.
I IJIJ

incognoscibild, intr-o posibila realitate originara ;i cognoscibiln, pe


carc, dupi cum ne spunc e1, am putca-o a$cza ca fundarncnt al
realithlii existente, cu o sporiti .justificarc (sau pc'rtinenla). Aceasta
revigorare s-ar impune cu necesitatc, dcoarccc pc parcursr-rl ev<llu{iei BIBLIOGRAFIA IS'TORTCA A ROMANIEI
Lrmane de pand acunr s-ar fi conturat scopul nostru spre Lln uman ANUI,2OOO
plenar. ccc)a cc facc c;r ir.rtcresul unei ontologii transcendentale sd fie
tra nst'erat spre r) u na i nra ne nto-transcendenti. l.igiu Molnar

,,Bibliographia Ilistorica Romaniac". coleclie care cuprinde


pani in prezenl noui voiurne gi care continui un ;ir mai mult sau
rnai pulin lung de lucrari de specialitate, a lbst initiati dc cirre
Editura Academiei din Bucuregti, primul volunr apirand in 1970 sub
titlul dc ,.llibliogratia istorici a l{omanici" 1944-1969 ;;i conlinand
i70l poz:yir bibliogralice cuprinsc in 3tJ(r tlc pagini. Iucrare realitati
la inslitntul dc Istoric qi Arheologic din Clu.i.
In accsl volum c:cnzura. linrilcle ideologice impuse acelei
vrcrni tlur;ii lirptul ca multe lucriri tlin pcrioada anilor 1944-1949 au
lbst ascunsc in lbnclurile sccrete ale bibliotccilor. a fdcut ca volumul
sd lie viduvit de nurneroase tnL)nogralli, studri gr articole ale unor
cunoscuti istrlrici romani.
Wtlumul II, Secolul XIX, totn. L Cadrul gencrul . lara qi
Iocuitcrrii a apirul in lc)12 cuprinzAnd 512 pagini r;i 9590 de pozrtii
biblrograficc. I'.stc o hibliografic gcnerali a lucrlrilor aparute in
secolele ill XIX-lca -- al XX-lea desprc secxrlul al XX-lea cu privire
la popLrlalia RonrAniei, la viata economici, polirica;i culturali a tirii
qii constituie o fiuctuoasl colalrorarc intre Institutul dc istorie
.,Nicolae krrga" din Bucr"rregti gi lnstitutul cle istorie din Cluj gi de
$tiintc ccouornice alc Academiei dc;tiinle sociaie gi potitice.
Malcrialul inclcxat cuprinde un intcrval cu cvcnintcnte insemnate din
trecutul 1irii. F. secolul deqteptarii nationale, politice gi sociale a
poporului romin. in care noile lbrme de viattl modcrni s-au impus
din ce in cc mai pregnant.
Inscrisa inci din 1948 in planul de activitatc al Institutului de
Istorie ,,N. Iorga". lucrarea a fost realizati in elape, suferind pe
parcursul elaboririi ei modificari succesive atat in ceea ce prive;te
sfera pi natura materialului adunat, cit ;i conccptia care a sta labaz,a
organizlrir lur. in prima etape I q48-1952. marerialul a fost preluat qi