PROIECT DE ACTIVITATE

OBIECTUL: Limba şi literatura română

SUBIECTUL: Dorinţa – de Mihai Eminescu (receptarea unui text liric la prima vedere)
TIPUL LECŢIEI: fixare şi consolidare

COMPETENŢE GENERALE:

1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare;

2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de
comunicare dialogată şi monologată;
3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse.
4. Utlizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite
contexte de realizare, cu scopuri diverse.

COMPETENŢE SPECIFICE:

- să încadreze textul în lirica eminesciană şi să explice semnificaţia titlului;

- să precizeze structura, tema şi motivele poeziei;
- să evidenţieze şi să explice mijloacele artistice care susţin temele şi motivele poeziei;
- să argumenteze apartenenţa textului la genul liric;
- să evidenţieze noţiunile de versificaţie.

METODE DIDACTICE: conversaţia euristică, exerciţiul, analiza lexicală, demonstraţia, munca

pe grupe, prezentare power point.
RESURSE UMANE: 19 de elevi
POTENŢIAL: 6 - bine
9 - mediu
4 - slab

MATERIAL DIDACTIC ŞI BIBLIOGRAFIC: videoproiector, flipchard, volumul, manualul, fişa

de citate.

1. Eminescu, Mihai, Poezii, 1986, Editura Minerva, Bucureşti;

1
 2. Chevalier, Jean, Gheerbrant,Alain, Dicţionar de simboluri, vol. 2,3, Editura Artemis,
Bucureşti ;

3. Derşidan, Ioan, Metodica predării limbii şi literaturii române, 2003, Casa Cărţii de
Ştiinţă, Cluj-Napoca;

4. Limba şi literatura română, Manual pentru clasa a VIII-a, 2002, Alexandru Crişan,
Sofia Dobra, Florentina Sâmihăian, Editura Humanitas, Bucureşti;

5. G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, 1982, Editura

Minerva, Bucureşti;

6. Pamfil, Alina, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise,

2003, Editura Paralela 45, Bucureşti;

7. Crăciun, Corneliu, Metodica predării limbii şi literaturii în gimnaziu şi liceu, 2004,

Editura Emia, Deva;

8. Toma, Ioana, Dinca, Ioana, Limba română – Stilistică şi compoziţie

(compediu/antologie/exerciţii) pentru elevii de gimnaziu, liceu,profesori şi
specialişti, 1998, Editura Niculescu, Bucuresti;

9. ***Limba română, Manual pentru clasa a VIII- a, 2004, Ed. Corint, Bucureşti;

10. Apetrei, Dorina, Boboc, Elena, Orientări în analiza textului epic, liric şi dramatic, 2005,
Iaşi, Petrodeva;

11. Negoiţescu, I., Poezia lui Mihai Eminescu, 1995, Ediţia. a IV-a, Cluj-Napoca, Editura
Dacia;

12. Goia, Vistian, Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu , 2002,
Cluj-Napoca, Editura Dacia;

Desfăşurarea lecţiei:

Momentele
lecţiei Activitatea profesorului Activitatea elevuului Evaluare

2
Momentul Notarea absenţilor. Pregătirea pentru lecţie. Pregătirea pentru lecţie.
organizator
ic
2 min.
Lecţia anterioară: Emoţie de toamnă, de
Verificarea Nichita Stănescu.
cunoştinţel În ce volum încadrăm textul liric Emoţie Emoţie de toamnă face parte din Activitate
or de toamnă? volumul O viziune a sentimentelor. individuală
anterioare
8 min. Explicaţi semnificaţia titlului poeziei! Titlul este o metaforă ce exprimă
teama poetului provocată de
îndepărtarea iubitei. Substantivul Activitate
“toamnă” nu se referă la anotimpul în individuală şi
sine, cât la starea sufletească a frontală.
poetului, motiv pentru care identificăm
în titlu o metaforă.
Ideea de bază a textului e anunţată încă
din titlu şi evidenţiază teama poetului
faţa de înstrăinarea iubitei.

Precizaţi ideea de bază a textului! Ideea poetică fundamentală e susţinută

Evidenţiaţi mijloacele artistice care susţin
această idée de bază a textului!
de metafore precum: inima – metaforă
a sentimentelor poetului; umbra –
metaforă a protecţiei; aripile –
metaforă a zborului, a înălţării; ochi
străin – metaforă a întrăinării. Activitate
enumeraţii: “Şuier luna şi o răsar şi o frontală
prefac” – evidenţiind puterea
demiurgică a poetului. Epitete: “aripi
ascuţite”, “ochi străin”.

Textul e structurat în două strofe

Prezintă structura textului!
Identificaţi mărcile eului liric în text!
Manual: pag 15, ex 7
inegale, reprezentând cele două
secvenţe ale textului: în prima, poetul
îi cere iubitei să-l protejeze, fiindu-i
teamă de înstrăinare, iar în cea de a
doua, poetul devine o forţă demiurgică
capabilă să prefacă întregul univers
într-o dragoste mare.
Un elev va identifica şi exemplifica
verbe şi pronume pers la persoana I şi
a II-a, adjective posesive la persoana a
II-a, verbul la imperative.

Se verifică tema de casă: Prezintă Cele două strofe ale textului au un

trăsăturile prozodice ale textului!
număr inegal de versuri, măsură
variabilă, rima primei strofe e pereche,
iar în cea de a doua strofă rima este
încrucişată.
Elevii urmăresc şi participă activ. Activitate
individuală

3
Captarea În vederea reactualizării trăsăturilor liricii
atenţiei! eminesciene, le voi prezenta elevilor în
2 min power point principalele coordonate!

Anunţarea Pentru a fixa şi consolida cunoştinţele Elevii notează în caiete noua lecţie.
noii lecţii. acumulate până acum, vizavi de opera Elevii primesc pe fişă textul poeziei.
lirică, vom interpreta un text la prima
25 min vedere din lirica eminesciană, evidenţiind
asemănările şi deosebirile dintre acesta şi
un alt text studiat la clasă: Lacul. Este
vorba despre poezia Dorinţa

Profesorul citeşte expresiv textul, urmând

apoi ca un elev, dintre cei buni, să Un elev citeşte textul expresiv, ceilalţi
recitească textul. urmăresc.

După modelul celorlalte texte lirice

analizate la clasă, elevii vor stabili:
semnificaţia titlului, ideea poetică
fundamentală, mijloacele artistice, mărcile
lexico-gramaticale ale eului liric, noţiunile
de versificaţie.
Titlul poeziei se constituie dintr-un
Semnificaţia titlului: substantiv derivat de la cuvântul de
bază “dor” şi sufixul “-inţa” şi
sugerează ideea de bază a textului:
iubirea se împlineşte în vis, la nivelul
dorinţei poetului.

Care sunt temele poeziei? Temele poeziei sunt cele specifice

liricii eminesciene: iubirea şi natura.

Identificaţi motivele subordonate acestor Motive: codrul, florile de tei,

două teme! comuniunea omului cu natura, izvorul.

Elevii vor fi împărţiţi în 4 grupe, fiecare

având câte o sarcină diferită, în funcţie de
nivelul şi capacităţile elevilor.

Grupa 1. – are ca sarcină identificarea Grupa 1:

structurii textului, numărul de strofe, de
secvenţe, dar şi nivelul prozodic.
Textul e structurat în şase strofe
cuprinzând secvenţele:
- chemarea iubitei
- nerăbdarea aşteptării
- orientarea dorinţei exclusiv spre
viitor
- iubirea rămâne doar la stadiul de
vis.
Nivelul prozodic: se remarcă structura
clasică a catrenelor. În fiecare catren

4

Grupa 2. – va preciza elementele cadrului
real şi pe cele ale cadrului imaginar. De
asemenea va menţiona semnificaţia
verbelor la conjunctiv sau viitor.
Grupa 3. – va identifica mijloacele artistice
care susţin temele şi motivele poeziei!
5
există o singură pereche de rime, încât
versurile pot fi percepute şi ca
distihuri ample de 15 silabe. Aşadar
rima este imperfectă. Măsura de 7-8
silabe, iar ritmul trohaic.
Grupa 2:
Elementele cadrului real înfăţişează
natura înconjurătoare în care urmează
să se desfăşoare idila: în codru, la
izvor, pe prispa cea de brazde care e
ascunsă de crengile plecate. Fiind
vorba aici de prezentarea cadrului
natural, predomină substantivele.
Nerăbdarea aşteptării iubitei,
proiectarea iubirii exclusiv în viitor
conturează un cadru imaginar,
evidenţiat de verbele la conjunctiv
(care sugerează o acţiune posibilă):
„să desprind”, „să cazi”, „să ridic” şi
de cele la indicativ viitor: „şedea-vei”,
„vom fi”, „or să-ţi cadă”. Jocul
gesturilor tandre e evidenţiat de
aceleaşi verbe la conjunctiv sau viitor,
sugerând proiectarea dorinţei
arzătoare a poetului exclusiv în viitor,
în vis, în cadrul imaginar.
Grupa 3:
Identificăm în text imagini vizuale ce
conturează cadrul natural: „la
izvorul”, „prispa cea de brazde”, „flori
de tei”; dar şi imagini auditive:
„izvorul /Care tremură pe prund”,
„blânda batere de vânt” sau olfactive:
„flori de tei”. Astfel, tema naturii este
evidenţiată de aceste imagini artistice,
dar şi de figuri de stil precum:
personificarea izvorului „Care tremură
pe prund”, „codrul bătut de gânduri”;
metafore: prispa cea de brazde”,
„armonia codrului bătut de gânduri”,
epitete metaforizante: „crengi
plecate”, inversiuni: „ blânda batere
de vânt”, „singuratice izvoare”,
repetiţie: „rânduri-rânduri”
Tema iubirii este sugerată de gesturile
tandre dintre cei doi îndrăgostiţi,
gesturi ce se realizează doar în planul
visului. Farmecul naturii e sporit de
epitetele cromatice: „Fruntea albă-n
 părul galben”, epitetul în inversiune:
„ale tale buze dulci”. Armonia
cuplului intră în rezonanţă cu armonia
naturii, iar trăirea idealului erotic
apare ca un flux permanent prin
umanizarea naturii care preia
intensitatea iubirii. În reliefarea
planului oniric, predominante sunt
verbele la conjunctiv sau viitor, ceea
ce sugerează posibilitatea realizării
iubirii, faptul că scenariul erotic are
loc doar in imaginaţia poetului.
Aliteraţiile şi asonanţele sporesc
muzicalitatea textului poetic: „blânda
batere de vânt”; „Fruntea albă-n părul
galben / Pe-al meu braţ încet s-o culci,/

Lăsând pradă gurii mele / Ale tale buze

Grupa 4. – va argumenta prezenţa eului
liric.
Timpul efectiv de muncă independentă va
fi de 15 minute.
dulci...”
Grupa 4:
Prezenţa eului liric reise din:
- verbul la imperativ, marcând
chemarea iubitei: „vino”;
- verbe la persoana a II-a: „să
alergi”, „şedea-vei”;
- verbe la persoana I: „să desprind”,
„să ridic”;
- pronume personal la persoana I şi
a II-a: „mi”, „ţi”;
- adjective posesive la persoana I şi
a II-a: „mei”, „ale tale”.

Consolidar Pentru a face o comparaţie între cele două

ea texte poetice eminesciene, Lacul şi
cunoştinţel Dorinţa, elevii vor prezenta la tablă
or răspunsurile cerinţelor date!
10 min. Evidenţiaţi asemănările dintre poeziile În cele două texte poetice e prezentat
Dorinţa şi Lacul, având în vedere: acelaşi cadru natural feeric, de basm.
- cadrul natural Elementele cadrului natural sunt
- temele celor două texte identice: codrul, izvorul, florile,
- motivele crengile.
- mijloacele artistice Predomină în cele două texte aceleaşi
epitete cromatice, sugerând culorile:
alb, galben, verde, albastru.
Temele natura şi iubirea se împletesc,
evidenţiind comuniunea omului cu
natura. Motivele subordonate temelor
identificate coincid: lacul, izvorul,
codrul, luna.

6
 Iubirea se realizează în ambele texte la
nivel oniric, nu este reală, ci doar
posibilă, sugerată de verbele la
conjunctiv sau viitor. Natura este
martor al iubirii îndrăgostiţilor.
În ce constă deosebirile dintre cele două Încă din titlu putem identifica faptul că
texte? în poezia Lacul, accentul cade asupra
prezentarii cadrului natural, titlul
desemnând chiar un element al
acestuia, în timp ce Dorinţa, sugerează
tema iubirii ideale, neîmplinite, aflată
în stadiul de dorinţă. De asemenea,
diferă numărul strofelor, iar
sentimentul tristeţii profunde din
finalul poeziei Lacul e înlocuit cu
armonia comuniunii omului cu natura.
Tema Scrie o compunere de 20-25 de rânduri în Elevii îşi notează tema pentru acasă.
care să evidenţiezi particularităţile textului
2 min poetic eminescian, pornind de la cele două
texte analizate!

Clasa a VIII-a C Grupa 1

Numele: ……………………………

FIŞĂ DE LUCRU

7
Dorinţa

de Mihai Eminescu

Vino-n codru la izvorul

Care tremură pe prund,
Unde prispa cea de brazde
Crengi plecate o ascund.
Cerinţe:
Şi în braţele-mi întinse
Să alergi, pe piept să-mi cazi, 1.Evidenţiază structura textului, precizând numărul
Să-ţi desprind din creştet vălul, strofelor şi al secvenţelor! 5p
Să-l ridic de pe obraz. 2. Precizează rima şi măsura versurilor! 2p
3. Stabileşte ritmul versurilor 2p
Pe genunchii mei şedea-vei,
Vom fi singuri-singurei, cSt
Iar în păr înfiorate
Or să-ţi cadă flori de tei.

Fruntea albă-n părul galben

Pe-al meu braţ încet s-o culci,
Lăsând pradă gurii mele
Ale tale buze dulci...

Vom visa un vis ferice,

Îngâna-ne-vor c-un cânt
Singuratice izvoare,
Blânda batere de vânt;

Adormind de armonia
Codrului bătut de gânduri,
Flori de tei deasupra noastră
Or să cadă rânduri-rânduri.

Timp de lucru: 15 minute

Se acordă 1 p din oficiu!

Clasa a VIII-a C Grupa 2

Numele:…………………………

FIŞĂ DE LUCRU

8
Dorinţa

de Mihai Eminescu

Vino-n codru la izvorul

Care tremură pe prund,
Unde prispa cea de brazde
Crengi plecate o ascund.

Şi în braţele-mi întinse
Să alergi, pe piept să-mi cazi,
Să-ţi desprind din creştet vălul,
Să-l ridic de pe obraz.

Pe genunchii mei şedea-vei,

Vom fi singuri-singurei,
Iar în păr înfiorate
Or să-ţi cadă flori de tei.

Fruntea albă-n părul galben

Pe-al meu braţ încet s-o culci,
Lăsând pradă gurii mele
Ale tale buze dulci...

Vom visa un vis ferice,

Îngâna-ne-vor c-un cânt
Singuratice izvoare,
Blânda batere de vânt;

Adormind de armonia
Codrului bătut de gânduri,
Flori de tei deasupra noastră
Or să cadă rânduri-rânduri.
Timp de lucru: 15 minute
Se acordă 1 p din oficiu!
Cerinţe:
1. Precizează elementele cadrului real şi
cele ale cadrului imaginar 4p
2. Evidenţiază elementele comune celor
două texte eminesciene: Lacul şi
Dorinţa! 2p
3. Extrage verbele la conjunctiv şi viitor şi
precizează semnificaţia acestora! 3p

Clasa a VIII-a C Grupa 3

Numele: ……………………………

9
 FIŞĂ DE LUCRU

Dorinţa

de Mihai Eminescu

Vino-n codru la izvorul Vom visa un vis ferice,

Care tremură pe prund, Îngâna-ne-vor c-un cânt
Unde prispa cea de brazde Singuratice izvoare,
Crengi plecate o ascund. Blânda batere de vânt;

Şi în braţele-mi întinse
Să alergi, pe piept să-mi cazi,
Să-ţi desprind din creştet vălul,
Să-l ridic de pe obraz.
Pe genunchii mei şedea-vei,
Vom fi singuri-singurei,
Iar în păr înfiorate
Or să-ţi cadă flori de tei.
Fruntea albă-n părul galben
Pe-al meu braţ încet s-o culci,
Lăsând pradă gurii mele
Ale tale buze dulci...
Adormind de armonia
Codrului bătut de gânduri,
Flori de tei deasupra noastră
Or să cadă rânduri-rânduri.
Cerinţe:
1. Extrage şi explică metaforele din text! 3p
2. Evidenţiază mijloacele artistice care susţin
tema naturii! 3p
3. Evidenţiază mijloacele artistice care susţin
tema iubirii! 3p

Timp de lucru: 15 minute

Se acordă 1p din oficiu!

Clasa a VIII-a C Grupa 4

10
 Numele:............................................

FIŞĂ DE LUCRU

Dorinţa

de Mihai Eminescu

Vino-n codru la izvorul Vom visa un vis ferice,

Care tremură pe prund, Îngâna-ne-vor c-un cânt
Unde prispa cea de brazde Singuratice izvoare,
Crengi plecate o ascund. Blânda batere de vânt;

Şi în braţele-mi întinse
Să alergi, pe piept să-mi cazi, Adormind de armonia
Să-ţi desprind din creştet vălul, Codrului bătut de gânduri,
Să-l ridic de pe obraz. Flori de tei deasupra noastră
Or să cadă rânduri-rânduri.
Pe genunchii mei şedea-vei,
Vom fi singuri-singurei,
Iar în păr înfiorate
Or să-ţi cadă flori de tei. Cerinţe:
1. Evidenţiază mărcile lexico-gramaticale ale
eului liric! 5p
Fruntea albă-n părul galben 2. Precizează ipostaza în care se află eul liric! 2p
Pe-al meu braţ încet s-o culci, 3. Realizează o comparaţie între cele două texte
Lăsând pradă gurii mele poetice eminesciene, evidenţiind scopul şi
Ale tale buze dulci... rolul pronumelor şi al verbelor la plural! 2p

Timp de lucru: 15 minute

Se acordă 1p din oficiu!

11