Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
- apararile cu brazde;
- apararile cu pereuri;
- protejarea cu anrocamente;
- apararea cu casoaie;
- protejarea cu gabioane;
- protejarea cu stabilopozi.
Protejarea taluzurilor se face, potrivit prevederilor STAS 2916/87, de preferinta prin consolidari
cu vegetatie forestiera adecvata.
Apararile cu fascine (in suluri sau saltele) se folosesc in zonele cu apa permanenta si curent
puternic ce erodeaza baza taluzurilor (fig.8.42).
Fig.8.42 – Protejarea cu fascine
Acoperirea cu brazde se executa pe timp umed, brazdele se aplica direct pe taluz sau, in cazul
pamanturilor nisipoase ori pietroase, pe un strat de 5…8cm grosime. Fixarea lor se face cu tarusi de
lemn de 2cm diametru (fig.8.43 si fig.8.44)
Apararile cu pereuri se prevad numai in cazul taluzurilor a caror inclinare nu depaseste 1/1.
Sunt indicate, in special, in cazul taluzurilor amplasate pe malul apelor si expuse loviturilor valurilor si
gheturilor. Înaltimea de pereere a taluzului trebuie sa depaseasca nivelul apelor maxime cu circa 50cm.
Pereurile se executa din blocuri de piatra bruta ori cioplita din gros, asezate pe un strat de 10cm
nisip sau balast (fig.8.45) si pot fi uscate (simple) sau zidite cu mortar de ciment (daca taluzul este bine
tasat).În lipsa pietrei de cariera se pot folosi bolovani de rau asezati in interiorul caroiajelor; acolo unde
piatra lipseste pereerea se face cu ajutorul unor dale de beton de forma patrata, care se leaga intre ele
cu sarma galvanizata. Pentru a nu fi afuiate, pereurile se executa pe o fundatie si se protejeaza cu
anrocamente (fig..8.46).
Fig.8.47 – Anrocamente
Anrocamentele nu sunt indicate in zonele cursurilor de apa cu panta mare si cu patul sapat in
stanca, deoarece sunt usor antrenate de viituri; in terenurile afuiabile ele se aseaza pe saltele sau paturi
de fascine.
Apararile cu gabioane sunt indicate in zonele lipsite de piatra mare si la cursurile de apa cu scurgere
intermitenta, unde nu se pot folosi fascine din cauza ca sunt supuse uscarii .Gabioanele sunt cutii cu
capac mobil, confectionate din sarma galvanizata sau geogrile TENSAR –GM4, umplute cu piatra bruta
(fig.8.48).
Fig.8.48 –Protejarea taluzurilor cu gabioane
Lungimea cutiilor variaza intre 2 si 6m, iar celelalte dimensiuni intre 0,5si2m. Dupa ce s-au
umplut cu piatra suficient de mare ca sa nu poata iesi prin ochiurile plasei, capacele mobile se leaga cu
sarma. Cu timpul, suprafata gabioanelor se umple cu mal si se inierbeaza, devenind tot mai rezistenta.
Apararea cu casoaie este o metoda folosita mai ales pe cursurile superioare ale paraielor,
unde viteza apelor este mare. Casoaiele sunt constructii din lemn si piatra care, in afara protejarii
taluzului, contribuie si la sprijinirea terasamentului (vezi figura 8.18)
În intervalul de timp care s-as curs de la reactualizarea normativului in vigoare (1999) si pana
in prezent, s-au concretizat o serie de procedee noi de aparare – consolidare, rezultate fie prin
perfectionarea procedeelor traditionale, fie ca urmare a utilizarii unor materiale noi aparute. Ca urmare,
consideram ca studiul de fundamentare care se elaboreaza trebuie sa se refere atat la procedeele
traditionale (care raman valabile), dar mai ales sa le prezinte si pe cele noi.
- procedee noi, rezultate in urma extinderii la protejarea taluzurilor a unor materiale rutiere
moderne,respectiv a celor din categoria geosinteticelor.
În general aceste procedee sunt recomandate in cazul taluzurilor executate in roci fiabile,aflate
in diferite stadii de alterare.
Plasele ancorate libere (fig.8.52) se fixeaza pe taluz cu ancore betonate din OB37,cu
Φ20mm,avand lungimea de 0,2…0,3m,montate la distante de 2..4m, de la muchia taluzului; plasa (1)
la partea superioara,in lungul taluzului, este legata de bara de legatura (3).
Plasele ancorate libere se monteaza, in mod obisnuit, ca protectie pe durata executiei unor
lucrari la baza taluzului si se pot demonta ulterior; pastrarea lor in continuare favorizeaza fixarea
vegetatiei pe taluz.
La acest procedeu suprafata semanata este acoperita de un strat aerat,care permite cresterea
plantelor, diminueaza evaporarea apei din sol si joaca rol de protectie antierozionala in cazul
precipitatiilor abundente.
Mulch-urile folosite initial au fost de origine vegetala(paie sau frunze tocate) incleiate usor cu
emulsie bituminoasa. Aplicarea lor pe taluz se realizeaza cu masini speciale. Ultimul procedeu pus la
punct foloseste o spuma sintetica de culoare alba (agrospuma) care are proprietatea de a retine apa in
cantitati mari (70% din volum).În functie de ordinea operatiilor se disting doua procedee:
- raspandirea semintelor;
- aplicarea mulch-ului;
În ambele procedee cantitatile de materiale necesare la 100m2 sunt: 4kg seminte, 4kg
ingrasaminte,100kg paie si 300 kg bitum rezidual.
În practica se impune o supraveghere atenta la pulverizarea emulsiei de bitum, in asa fel incat
grosimea sa nu fie prea mare, intrucat in timpul verii poate provoca ridicarea temperaturii, mai ales in
cazul folosirii in strat a celulozei.
Spuma sintetica este indicata in zonele cu pronuntat caracter secetos, avand proprietatea de a
absorbi cea mai mica cantitate de apa (ploaie sau roua) si fiind singurul procedeu care,la ora actuala,
se poate aplica pentru a evita principala cauza a uscarii plantelor in perioada estivala.
▲Covoarele de iarba
Acesta consta din asternerea unor rogojini prefabricate din trestie si paie, peste care se
imprastie un amestec din turba, ingrasaminte si seminte. Rogojinile se livreaza pe santiere sub forma
de suluri, fiind apoi derulate pe taluz si fixate prin tarusi. Procedeul este foarte utilizat in Germania.
Pentru a se evita ebularile, pe toata suprafata se intinde un grilaj metalic sau din plastic, fixat solid.
Procedeele folosite depind de scopul urmarit,respectiv fie protejarea taluzurilor impotriva actiunii
precipitatiilor si a vantului, fie protejarea taluzurilor impotriva actiunii valurilor si a curentilor de apa.
- realizarea unor structuri din geotextil fixat cu tarusi pe suprafetele expuse cu rolul de a retine
materialul antrenat, realizand un profil de echilibru pe directia de actiune a agentului eroziv (fig.8.56),
sub forma unor mici terase.
Peretii alveolelor impiedica eroziunea taluzului prin siroirea apei din precipitatii;
- placarea suprafetei taluzurilor foarte inclinate cu saci din geotextil umpluti cu pamant local
sau cu piatra (fig.8.58).
Fig.8.58 – Protejarea si stabilizarea unui taluz prin placarea cu saci
Sacii se aseaza in randuri suprapuse intre care se intercaleaza straturi de pamant vegetal si
crengi de salcie. Acestea prin intrare in vegetatie, contribuie la sporirea stabilitatii structurii, precum si
la aspectul estetic al lucrarii.
Întrucat aceste solutii antierozionale sunt, de regula, asociate cu o stabilitate biologica si rolul
geotextilelor utilizate este limitat in timp, se aleg geotextile biodegradabile (TERAZON,NETEZON,TIFON
MALIMO,GREENFIX etc.) care se distrug (dupa 6 luni pana la 2 ani).
- aparari usoare din doua straturi, respectiv protectia din piatra peste geotextilul
asternut direct pe taluz (fig.8.59).
▲Pamantul armat
Este un material de constructie rezultat din asocierea si conlucrarea unui material granular,
capabil de a suporta eforturi de compresiune si forfecare cu un material de armare - geosintetic, capabil
sa preia eforturi de intindere. În figura 8.61 se arata actiunea armarii cu geogrile a unui taluz cu panta
mai abrupta. Straturile de geogrila trebuie sa fie armate pe o lungime suficienta, care se determina prin
calcule sau abace speciale.
În figura 8.61 se arata actiunea armarii cu geogrile a unui taluz cu panta mai abrupta. Straturile
de geogrila trebuie sa fie armate pe o lungime suficienta, care se determina prin calcule sau abace
speciale (Jewel,Ruegger,Schmertmann), in raport de conditia de stabilitate generala si conditia de
alunecare.
▲Blocurile de beton (fig.8.62)
Se pot utiliza fie in conditii de albie instabila, supusa fenomenului de eroziune laterala si de
adancime, fie in conditii de albie stabila (pat de stanca).
În conditiile de albie instabila, in caz de viitura, blocurile pot suferi unele degradari, respectiv se
pot inclina sau chiar rasturna, determinand micsorarea sectiunii de scurgere sau abatand uneori curentul
de apa spre capul terasamentului. În consecinta, amploarea lor trebuie facuta cu mare atentie. În
schimb, blocurile de beton amplasate in conditii de albie stabila, inglobate in corpul rambleului,indiferent
de sectiunea vaii si pozitionate paralel cu directia curentului de apa s-au dovedit a fi rezistente la viiturile
de lunga durata. În cazul dimensiunilor mari (greutate 2…4 tone)au un spor de stabilitate datorita
suprafetei mari de contact cu patul de fascine.