Sunteți pe pagina 1din 9

Tema 2 Metode de căutare neinformată și informată

Rezolvarea problemelor de căutare


Obiective
Formularea problemelor ca probleme de căutare şi identificarea modalităţilor de rezolvare a lor.
Specificarea, proiectarea şi implementarea metodelor de căutare.

Aspecte teoretice


Rezolvarea problemelor ca proces de căutare
Tipuri de probleme de căutare.
Modalităţi de rezolvare a problemelor de căutare  construirea progresivă a soluţiei:
- Stabilirea componentelor problemei
o Stare iniţială
o Stare finală
o Operatori (funcţii succesor)
o Soluţie
- Definirea spaţiul de căutare
- Stabilirea strategiei de identificare a soluţiei în spaţiul de căutare

 Termen de predare
Cerința C1 - pe loc (in cadrul laboratorului 2)
Cerința C2 - laborator 3

Cerinţe
 C1. Subalgoritmi de căutare
Implementați (în Python) câte un subalgoritm pentru fiecare din cerințele următoare. Codul
corespunzător unui subalgoritm poate fi notat cu maxim 5 puncte. Sub-algoritmii trebuie să
respecte specificarea dată și vor fi evaluați cu ajutorul a 5 aserțiuni. Fiecare aserțiune corectă
valoarează 1 punct.

1. subalgoritm distanțaMotyka:
Descriere: determină distanța Motyka între 2 vectori de numere întregi
Input: 2 vectori de numere întregi (de aceeași lungime)
Output: distanța Motyka
Exemplu:
In: [2,4,1], [1,2,3]
Out: 0.4
Punctaj: 5p pentru cod și 5x1p pentru aserțiuni

2. subalgoritm distanțaRuzicka:
Descriere: determină distanța Ruzicka între 2 vectori de numere întregi
Input: 2 vectori de numere întregi (de aceeași lungime)
Output: distanța Ruzicka
Exemplu:
In: [2,4,1], [1,2,3]
Out: 0.44
Punctaj: 5p pentru cod și 5x1p pentru aserțiuni

Laura Dioşan 1 Inteligenţă artificială, 2016-2017


Tema 2 Metode de căutare neinformată și informată

3. subalgoritm distanțaEditare:
Descriere: determină distanța de editare între 2 vectori de caractere
Input: 2 vectori de caractere
Output: distanța de editare
Exemplu:
In: [a,b,c,d], [e,b,d]
Out: 2
Punctaj: 20p pentru cod și 5x4p pentru aserțiuni

4. subalgoritm DFS:
Descriere: parcurge în adâncime un arbore ternar (fără a folosi o stivă)
Input: rădăcina unui arbore ternar cu numere întregi în noduri
Output: un vector cu numerele din arbore
Exemplu:
In: rădăcina arborelui:
6
/ | \
4 2 7
/ \
3 5
Out: [6,4,3,5,2,7]
Punctaj: 15p pentru cod și 5x3p pentru aserțiuni

5. subalgoritm adiacență:
Descriere: Determină matricea de adiacență asociată unui arbore ternar
Input: rădăcina unui arbore ternar cu numere întregi în noduri
Output: Matricea de adiacență
Exemplu:
In: rădăcina arborelui:
1
/ | \
2 3 4
/ \
5 6
Out: [[0 1 1 1 0 0]
[1 0 0 0 1 1]
[1 0 0 0 0 0]
[1 0 0 0 0 0]
[0 1 0 0 0 0]
[0 1 0 0 0 0]]
Punctaj: 15p pentru cod și 5x3p pentru aserțiuni

Laura Dioşan 2 Inteligenţă artificială, 2016-2017


Tema 2 Metode de căutare neinformată și informată

C2. Probleme de căutare


Specificaţi, proiectaţi şi implementaţi o aplicaţie care să rezolve una dintre următoarele
probleme. Aplicaţia trebuie să respecte diagrama din Figura 1 şi să permită:
- Încărcarea datelor problemei (probleme cu date deja definite de către programator,
probleme cu date definite de utilizator)
- Alegerea şi parametrizarea metodei de rezolvare a problemei
- Afişarea soluţiei identificate
- Precizarea performanţelor metodei de rezolvare alese

Figura 1 Diagrama de clase

Fiecare dintre probleme trebuie rezolvată cu cele 2 tehnici precizate (dar se pot adăuga şi tehnici
noi) – o tehnică neinformată şi o tehnică informată:
- breadth-first search (BFS)
- depth-first search (DFS)
- greedy best-fisrt search (GBFS)

Fiecare din cele 2 tehnici vor putea fi dezvoltate astfel:


varianta 1. pe baza unui tool deja existent.
Punctaj: 15p pentru cod, 10p pentru interfață și 5x3p pentru aserțiuni
varianta 2. pe baza codului complet scris de către student.
Punctaj: 30p pentru cod, 10p pentru interfață și 5x6p pentru aserțiuni

Sisteme disponibile care implementează tehnici de căutare neinformată şi informată:


1. AIMA http://code.google.com/p/aima-java/
2. FAIF http://faif.sourceforge.net/index.html
3. BOOST http://www.boost.org/doc/libs/1_52_0/libs/graph/doc/table_of_contents.html

1. Problema reginelor pe tabla de şah – tehnici de rezolvare: BFS, GBFS


Dându-se o tablă de şah cu nxm căsuţe, să se determine numărul maxim de regine care pot fi

Laura Dioşan 3 Inteligenţă artificială, 2016-2017


Tema 2 Metode de căutare neinformată și informată

amplasate pe tablă astfel încât acestea să nu se atace reciproc. În Figura 2 sunt prezentate 2
exemple de rezolvare (corectă şi incorectă) a problemei pentru n = 5 şi m = 6.
R R
R R
R R
R R
R R
Figura 2 a) configuraţie validă; b) configuraţie invalidă pentru problema reginelor pentru o tablă cu 5x6 căsuţe

2. Jocul Sudoku – tehnici de rezolvare: BFS, GBFS


Dându-se un joc Sudoku (un puzzle logic reprezentat pe o tablă cu nxn căsuţe; unele căsuţe
conţin deja câte un număr, altele trebuie completate cu alte numere din {1,2,…,n} astfel încât
pe fiecare linie, fiecare coloană şi fiecare pătrăţel cu latura egală cu √n pătrăţele şă conţină
doar numere diferite), să se determine o modalitate corectă de completare a căsuţelor libere.
2 6 8 5
3 2
5 8 9 7
1 4 7 4 2 8
1 2 4 3 7 4 1 5
3 2 1 6 8 5
8 2 1 3
8 6 2 1
9 8 3 6
7 3 6 9

Figura 3 a) joc Sudoku cu 4x4 căsuţe; b) joc Sudoku cu 9x9 căsuţe

3. Jocul criptaritmeticii – tehnici de rezolvare: DFS, GBFS


Dezvoltaţi un algoritm care să rezolve eficient oricare dintre problemele de criptaritmetica
prezentate în Figura 4 ştiind că:
- Fiecare literă reprezintă o cifră hexazecimală;
- Rezultatul operaţiei artimetice trebuie să fie corect atunci când literele sunt înlocuite
cu cifre;
- Numerele nu pot începe cu cifra 0;
- Fiecare problem poate avea o singură soluţie.
SEND+ TAKE+ EAT+ NEVER –
MORE= A THAT= DRIVE=
MONEY CAKE= APPLE RIDE
KATE
Figura 4 Probleme de criptaritmetică

4. Forme geometrice – tehnici de rezolvare: DFS, GBFS


Se consideră mai multe forme geometrice (ca cele date în Figura 5). Să se găsească un mod
de aranjare a acestor forme pe o tablă dreptunghiulară de nxm căsuţe astfel încât tabla să fie
acoperită cat mai uniform cu forme, toate formele să fie utilizate fără a se suprapune între ele.

Figura 5 a) Forme geometrice; b) tabla de joc 4 x 4 c) o solutie

5. Problema ordonării obiectelor – tehnici de rezolvare: DFS, GBFS

Laura Dioşan 4 Inteligenţă artificială, 2016-2017


Tema 2 Metode de căutare neinformată și informată

Să se ordoneze o listă de obiecte (de exemplu, o listă de numere întregi) utilizând un operator
de interschimbare a 2 obiecte din listă.

6. Problema comisului voiajor – tehnici de rezolvare: BFS, GBFS


Dându-se o hartă a oraşelor din Europa şi a distanţelor între ele (precum cea din Figura 6), să
se găsească cel mai scurt drum de la Bucureşti la Paris ştiind că distanţele între oraşe sunt
date în Tabel 1 şi Error! Reference source not found..

Figura 6 Harta oraşelor din Europa

Tabel 1 Distanţele între oraşele din harta din Figura 6

Tabel 2 Distanţele directe între Bucureşti şi celelalte oraşe din harta din Figura 6

7. Problema misionarilor şi canibalilor – tehnici de rezolvare: DFS, GBFS


Trei misionari şi trei canibali se află pe malul stâng al unui râu. Ei vor să treacă pe maul drept
cu ajutorul unei bărci care într-o cursă poate transporta doar 2 persoane. Numărul canibalilor
nu poate depăşi numărul misionarilor aflaţi pe unul dintre maluri pentru că misionarii ar fi
mâncaţi de canibali. Să se găsească o modalitate de traversare a misionarilor şi canibalilor pe
malul celălalt.

8. Problema traversării râului – tehnici de rezolvare: BFS, GBFS

Laura Dioşan 5 Inteligenţă artificială, 2016-2017


Tema 2 Metode de căutare neinformată și informată

Pe malul unui râu se află un adult, doi copii şi o mică barcă. Oamenii vor să traverseze râul
cu barca şi să ajungă pe celălalt mal. Barca poate transporta fie doi copii, fie un singur copil,
fie un singur adult. Să se găsească o modalitate de traversare a râului.

9. Problema puzzle-ului glisant – tehnici de rezolvare: BFS, GBFS


Se dă un puzzle pătrat cu nxn căsuţe care conţine numerele 1,2,…, nxn-1 (o căsuţă este goală)
aşezate într-o ordine iniţială. Să se găsească o modalitate de mişcare a numerelor astfel încât
ele să ajungă într-o ordine finală (dată) ştiind că un număr se poate deplasa în căsuţa liberă
doar dacă este vecin cu ea pe vertical sau pe orizontală. În
Figura 7 sunt prezentate 2 exemple de puzzle-uri (cu ordinea iniţială şi ordinea finală).
4 7 3 1 2
3 2 1 1 5 8 3 4 5
1 2 3 6 2 6 7 8
OI OF OI OF

Figura 7 a) puzzle gilsant cu n=2; b) puzzle glisant cu n=3 (OI – ordinea iniţială, OF – ordinea finală)

10. Problema fermierului – tehnici de rezolvare: BFS, GBFS


Un fermier, o capră, un lup şi o varză se află pe malul unui râu şi doresc să treacă pe malul
celălalt cu ajutorul unei brci. Să se găsească o ordine de traversare ştiind că:
 În barcă încap doar doi “călători”;
 Lupul şi capra nu pot rămâne doar ei pe acelaşi mal (pentru că lupul ar mânca-o
pe capră);
 Varza şi capra nu pot rămâne doar ele pe acelaşi mal (pentru ca varza ar fi âncată
de capră).

11. Problema săriturilor pe cuburi – tehnici de rezolvare: DFS, GBFS


Să se identifice o modalitate de coborâre de pe o piramidă formată din 1+22+32+…+n2 cuburi
de aceeaşi dimensiune, dar care au associate diferite scoruri, astfel încât punctajul acumulat
de-a lungul drumului parcurs să fie maxim. Piramida de cuburi este format astfel: un cub este
plasat pe alte 4 cuburi astfel încât fiecare sfert al cubului de sus se sprijină pe câte un cub (din
cele 4) de jos. Coborârea de pe un nivel pe altul presupune efectuarea unui salt de pe un cub
ci de pe nivelul i pe un cub ci+1 de pe nivelul i+1 (cubul cel mai de sus este plasat pe nivelul
1, cubul cel mai de jos este plasat pe nivelul n), cubul ci sprijinindu-se pe cubul ci+1 (a se
vedea şi desenul din Figura 8).

Figura 8 Piramida de cuburi

12. Problema plimbării prin triunghi – tehnici de rezolvare: DFS, GBFS


Să se identifice o modalitate de traversare de la vârf la bază a unui triunghi formată din

Laura Dioşan 6 Inteligenţă artificială, 2016-2017


Tema 2 Metode de căutare neinformată și informată

1+2+3+…+n pătrate de aceeaşi dimensiune, dar care au associate diferite scoruri, astfel încât
punctajul acumulat de-a lungul drumului parcurs să fie maxim. Triunghiul este format din
mai multe nivele, fiecare nivel conţinând un anumit număr de pătrate. Pătratul cel mai de sus
este plasat pe nivelul 1, pătratele cele mai de jos se află pe nivelul n. Traversarea constă în
operaţii de coborâre şi/sau deplasare. Coborârea de pe un nivel pe altul presupune efectuarea
unui salt de pe un pătrat pi,j de pe nivelul i pe un pătrat pi+1,j de pe nivelul i+1, situate pe
aceeaşi coloană j (a se vedea şi desenul din Figura 8). Deplasarea (la stânga sau la dreapta)
presupune efectuarea unor paşi de pe un pătrat pij aflat pe nivelul i, coloana j pe un alt pătrat
vecin aflat tot pe nivelul i, dar pe coloana j-1 sau j+1.

9
5 7 2
5 8 2 4 1
6 3 1 9 4 3 2
4 5 7 2 3 4 5 1 9
Figura 9 Triunghiul de pătrate

13. Problema labirintului – tehnici de rezolvare: DFS, GBFS


Pentru realizarea unui sistem de iluminare, culoarele unui labirint dreptunghiular (a se vedea
Figura 10) au fost împărţite în pătrate, fiecare pătrat având un anumit cost. Să se determine
toate posibilităţile de ieşire din labirint şi cel mai ieftin drum de ieşire din labirint pornind
dintr-o locaţie interioară labirintului (dată).

3 1
1 6 9 4 3
9 7 7 1 5
4 7 3 6 2 7
5 5 8
4 5 2
2 8 3 7 8 1
8 4
Figura 10 Exemplu de labirint

14. Problema firului de telefon – tehnici de rezolvare: DFS, GBFS


Într-o clădire de birouri cu mai multe etaje se doreşte instalarea unei linii telefonice (prin
cablu). Ştiind că nu este posibilă instalarea cablului în fiecare birou (neexistând sufficient
cablu) să se identifice o modalitate optimă de distribuire a cablului în birouri astfel încât
numărul de angajaţi care pot vorbi la telefon din biroul lor să fie maxim. Se mai cunosc
următoarele informaţii:
 la fiecare etaj se află acelaşi număr de birouri;
 în fiecare birou există un număr de angajaţi;
 cablul porneşte din biroul cel mai din stânga situat la parter şi se termină în biroul
cel mai din dreapta de la ultimul etaj;
 cablul poate fi tras dintr-un birou în altul doar dacă cele 2 birouri sunt vecine (pe
orizontală sau pe verticală).

15. Problema ceasurilor – tehnici de rezolvare: DFS, GBFS


Într-un aeroport pe un perete există 9 ceasuri care indică ora corespunzătoare diferitelor oraşe

Laura Dioşan 7 Inteligenţă artificială, 2016-2017


Tema 2 Metode de căutare neinformată și informată

de pe glob. Ceasurile sunt plasate ca într-o matrice cu 3 linii şi 3 coloane. Ca urmare a unei
pene de current, ceasurile s-au dereglat şi trebuie reglate din nou. Pentru reglaj există 2
butoane care permit următoarele modificări:
 Acţionarea în sus a primului buton creşte cu o unitate ora indicată de toate
ceasurile de pe o linie, iar acţionarea în jos va reduce cu o unitate ora indicată de
toate ceasurile de pe o linie;
 Acţionarea în sus a celui de-al doilea buton creşte cu o unitate ora indicată de
toate ceasurile de pe o coloană, iar acţionarea în jos va reduce cu o unitate ora
indicată de toate ceasurile de pe o coloană.
Să se regleze corect ceasurile folosind cât mai puţin cele 2 butoane.

16. Problema şoricelului – tehnici de rezolvare: DFS, GBFS


În Figura 11 se dă un labirint de dimensiune 5x5 căsuţe în care pot să existe curse pentru
şoricei şi o “comoară” din brânză. Într-un colţ al labirintului se află un şoricel flămând care
simte mirosul brânzei, dar nu ştie unde este poziţionată aceasta. Ajutaţi-l pe şoricel să ajungă
la “comoara” de brânză astfel încât să nu fie prins într-una din curse ştiind că el se poate
deplasa fie pe orzontală, fie pe verticală.

Figura 11 Excursia şoricelului

17. Problema şantierului de construcţii – tehnici de rezolvare: DFS, GBFS


O firmă de construcţii are 4 excavatoare (A-D) cu care trebuie să finalizeze 4 proiecte
(W,X,Y,Z). Excavatoarele nu sunt foarte eficiente din punct de vedere al consumului de
motorină şi de aceea firma de cosntrucţii este nevoită să minimizeze costurile cu
combustibilul. Ajutaţi firma de construcţii să planifice excavatoarele pe proiecte ştiind că un
excavator poate lucra la un singur proiect o dată şi că implicarea unui excavator într-un
proiect presupune un anumit cost dat în Figura 12.

Figura 12 Costurile asociate excavatoarelor şi proiectelor corespunzătoare.

18. Problema colorării hărţilor – tehnici de rezolvare: BFS, GBFS


Se dă o hartă cu mai multe ţări (precizându-se care ţări se învecinează) şi 3 culori diferite. Să

Laura Dioşan 8 Inteligenţă artificială, 2016-2017


Tema 2 Metode de căutare neinformată și informată

se identifice o modalitate de colorare a hărţilor astfel încât 2 ţări vecine să nu fie colorate cu
aceeaşi culoare.

19. Problema partiţionării cadourilor – tehnici de rezolvare: DFS, GBFS


Doi fraţi au primit într-o cutie mai multe pungi cu bomboane, fiecare pungă conţinând un
anumit număr de bomboane şi vor să le împartă frăţeşte între ei astfel încât fiecare să
primeasca acelaşi număr de bomboane. Ajutaţi-I pe cei doi fraţi să identifice o modalitate de
împărţire a pungilor cu bomboane.

20. Problema Jocul întâlnirilor – tehnici de rezolvare: BFS, GBFS


Trei băieţi, trei fete şi şapte scaune joacă următorul joc: copii se aşează pe 6 din cele 7 scaune
disponibile, iniţial toţi băieţii unul lângă altul, apoi un scaun liber, apoi toate fetele (unele
lângă altele) – a se vedea şi Figura 13. Jocul permite efectuarea a 2 tipuri de mutări:
a. O persoană se poate muta pe un scaun vecin dacă acesta este liber, ceea ce
presupune un cost de o unitate;
b. O persoană poate sări peste una sau două personae până la un scaun liber, ceea ce
presupune un cost egal cu numărul de personae peste care a fost efectuat saltul.
Să se identifice o modalitate de mutare a persoanelor astfel încât să se formeze perechi băiat-
fată plasate pe scaune vecine – a se vedea Figura 14.

Figura 13 Jocul întâlnirilor – configuraţia iniţială

Figura 14 Jocul întâlnirilor – configuraţia finală

21. Problema lui Frobenius (problema schimbului de monezi) – tehnici de rezolvare:


BFS, GBFS
Se dau n monezi de valori întregi m1, m2, ..., mn astfel încât mi>1, pentru i =1,2,..,n şi
cmmdc(m1,m2,...,mn) = 1. Să se găsească cel mai mare număr întreg NF (numărul lui
Froebenius) care nu pote fi exprimat ca o combinaţie liniară a celor n monezi (NF =
a1m1+a2m2+...anmn).

Laura Dioşan 9 Inteligenţă artificială, 2016-2017

S-ar putea să vă placă și